Zori Noi, august 1968 (Anul 21, nr. 6415-6441)
1968-08-01 / nr. 6415
> Zestrea materială a școlilor Paralel cu desfășurarea unei susținute activități de lărgire a spațiului de școlarizare — prin noi construcții, amenajări, reparații capitale etc. — inspectoratul școlar județean are în preocuparea sa permanentă dotarea unităților de învățămînt cu mobilier și material didactic. Pentru a ilustra eforturile ce se fac în acest domeniu, amintim că în acest an s-a comandat mobilier școlar în valoare de peste 1.200 mii lei, iar circa 1.300 mii lei sînt destinați procurării de material didactic și de laborator. Mai mult ca în anii trecuți, organele noastre de resort se îngrijesc ca mobilierul recepționat, fie la I.I.L. Fălticeni, Cîmpulung, IMIL Rădăuți, fie în alte unități de industrie locală, să corespundă exigențelor învățămîntului, lucrările executate să fie trainice. In momentul de față, deși ne aflăm la începutul celui de al III-lea trimestru financiar, comenzile noastre de mobilier au fost onorate în proporție de 60 la sută. De asemenea, pentru unitățile preșcolare sezoniere nou înființate, s-au confecționat 745 garnituri (scăunele și mesuțe). In perioada imediat următoare, avem în proiect confecționarea a circa 60 fișete, 80 rezervoare de apă și alte obiecte din metal și lemn pe care le vom dirija spre unități noi, la școli cu efective mari de elevi, la liceele din mediul rural. Mergînd pe linia creării unor laboratoare liceale de mare eficacitate, inspectoratul școlar a început înzestrarea unor asemenea unități cu mobilier modern. Amintim aici laboratorul audio-vizual tip clasă, de la Liceul nr. 2 din Rădăuți, laboratoarele de fizică și chimie de la liceele din Gura - Humorului și Cîmpulung, cel de fizică de la Școala generală nr. 1 din Suceava ș.a. Preocuparea conducerilor de școli și a unor profesori de specialitate pentru construirea mobilierului și realizarea instalațiilor, adecvarea unor săli existente pentru asemenea laboratoare etc. — ne dau garanția că acțiunea începută va avea continuitate și ecou și în alte școli. Pentru desfășurarea unui învățămînt care să corespundă cerințelor actuale și de viitor ale instruirii și educării temeinice a tinerei generații, este necesar ca școlile să fie înzestrate cu material didactic bogat, modern, variat și executat ireproșabil. An de an se dau în folosință prototipuri noi, pe care inspectoratele școlare le procură de la întreprinderea de Material Didactic și le distribuie la școli. Dar, cu toate eforturile de a repartiza câ mai judicios materialul didactic în școli, comenzile, relativ limitate, nu satisfac încă integral cerințele școlilor. Uneori, multe dintre aparatele primite nu pot fi utilizate din cauza unor defecte de fabricație sau pentru că se deteriorează cu prilejul transportului și al manipulării. Pe de altă parte, nu întotdeauna sunt înțelese și prețuite de către conducerile de școli și unele cadre didactice eforturile susținute pe care le depune statul nostru pentru înzestrarea unităților școlare cu material didactic și mobilier, permițîndu-se cu ușurință degradarea acestuia cu mult înaintea termenului de uzură. Oricît ne-am strădui să aprovizionăm școlile generale și liceele cu aparatură de laborator, hărți, mulaje, planșe etc., dacă nu există preocupare și grijă pentru păstrarea și recondiționarea lor, ele se depreciază și se distrug. Am putea arăta că in unele școli, ca Broșteni, Cîrlibaba, Grănicești, Șarul Dornei, liceul Moldovița ș.a. deși există condiții de de- DRAGOMIR PAULENCU inspector școlar șef (Continuare în pagina a ll-a) notes Iși anunță turneul în Județul Suceava, Teatrul Tineretului din Piatra Neamț- Actorii Mihai Dobre, Carmen Galin, Adina Pamfil Almajan, Theodor Danetti, Radu Voicescu, Boris Petroff, Alexandru Lazăr, Lucia Ștefănescu Dobre și Magdalena Rădulescu vor interpreta rolurile piesei „Micul infern de Mircea Ștefănescu. La Suceava, spectacolul va avea loc marți 6 august, ora 20, in sala ansamblului „Ciprian Porumbescu“. DE PE ȘANTIERUL FABRICII DE TRICOTAJE DIN SUCEAVA Constructorii de pa șantierul Fabricii de tricotaje din Suceava au înregistrat noi realizări în executarea obiectivelor prevăzute în grafice. Astfel, ei au predat la montaj centrala termică, finisează ultimele lucrări din cadrul gospodăriei de apă, execută lucrările la cele două rezervoare cu o capacitate totală de 700 m.c. De asemenea, la corpul industrial se montează ultimele elemente de planșee, încheindu-se montarea structurii de rezistență din prefabricate de beton armat. Noutatea acestei construcții constă în aceea că este prima hală industrială etajată din țara noastră. Lucrările de la pavilionul administrativ au fost încheiate la roșu, ele fiind realizate în procent de 85 la sută. Acest pavilion va cuprinde, printre altele, un săli de studiu, laborator, precum și vestiare birouri, prevăzute cu dușuri, cu o capacitate utilă de 600 persoane pe schimb. Moderna fabrică de tricotaje va avea în final o capacitate de 16.700.000 bucăți de tricotaje anual și va fi deservită de circa 3.000 de salariați. Lc frí li- în Lv % ' CENTRALA UNIVIkv ' - ^ ,M. 11 lA'Si La Filatura din Fălticeni se fac probe de fir destinat aței cizmărești din in în amestec cu deșeuri de melană produsă la Săvinești. Primele cantități de astfel de fire de probă au și fost obținute și se pare că vor da rezultate bune. In clișeu: Simon Groper, chimist principal, împreună cu muncitoarea Elena Axinte, urmărind, la mașina de răsucit, comportarea pe flux a noului produs Foto . D. VINTILA Viata ÎNSEMNĂRI despre COMPETENTA PROFESIONALĂ • V economica Actualitatea discuțiilor privind competența profesională e asigurată de necesitatea imperioasă a plasării fiecărui om la locul de muncă potrivit calificării și înclinațiilor sale, de eforturile de autoperfecționare solicitate fiecărui individ. Fără această condiție hotărîtoare, activitatea economică, ca de altfel toate resorturile vieții sociale, nu poate progresa la nivelul eficienței stabilit de conducerea partidului. Pentru formarea profesională a celor încadrați în cîmpul muncii direct productive — în întreprinderile și instituțiile economice, pe șantiere, în unitățile de transport — există o vastă rețea de școli profesionale și licee industriale, școli tehnice de maiștri etc. Paralel, sunt unități care-și califică muncitorii prin cursurile special înființate, îmbinînd într-un mod corespunzător noțiunile teoretice cu operațiile practice. Nemaipunînd la socoteală și posibilitatea calificării oamenilor direct, la locul de muncă, acestea ar fi principalele posibilități de formare profesională. Alături de ele, funcționează, cu scopul exact de a înlesni ridicarea calificării, de a permite oamenilor să țină pasul cu noutățile tehnice și tehnologice care sînt asimilate continuu în fiecare secție și uzină, forme de învățămînt profesional la un nivel superior. Este vorba de cursurile de ridicare a calificării organizate în mai toate unitățile economice. Cum sîunt valorificate posibilitățile de formare și de perfecționare profesională în intrerprinderile din județ, ce amploare a căpătat efortul permanent de autodepășire în secțiile de producție? Mai întîicîteva precizări privind cursurile de calificare. Noii angajați la Fabrica de încălțăminte „Străduința“ din Suceava (volumul angajărilor a fost foarte mare în ultimii ani, unitatea dezvoltîndu-se considerabil) sînt încadrați imediat într-una din clasele cursurilor de calificare. Zilele trecute, cînd am fost la fabrica de încălțăminte „Străduința“, o sută douăzeci de oameni dădeau examene de absolvire a cursurilor. Se calificaseră pentru secțiile croit ștanța, tras-terminat, cusut I și II. Comisia de examinare aprecia, notînd răspunsurile, volumul cunoștințelor însușite. S-au dat note slabe, bune și foarte bune. Toți cursanții însă obțin note de trecere. Tovarășul Coca, de la biroul personal, ne-a prezentat și o statistică. Din noiembrie 1964 și pînă la 1 iulie a.c. au obținut „carnete de muncitor calificat“ 636 de oameni. Plus cei 120, de acum. Toți absolvă cursurile: „în producție abia, ne-a precizat interlocutorul, are loc detașarea unora. Se separă elementele bune de cele mediocre“. Am urmărit evoluția cîtorva din ei in producție. Dragoș Papuc a absolvit cursurile în 1964 cu media. 9,20. .L-am găsit brigadier al secției sandale. A mai urmat de atunci și alte cursuri, a citit mult. Conduce una din cele mai dificile secții. Magdalena Crașovanu a absolvit anul trecut. Se califică acum la cea mai înaltă fază de lucru, la încheiat fete. La capătul benzii de tras-tălpuit sandale, la lansarea producției (o treabă de maximă răspundere în activitatea formației de lucru) facem cunoștință cu Mariana Iorgescu. Este fata care în 1965 a terminat cursurile cu media 9,90. Deci oamenii care au manifestat receptivitate în timpul școlarizării, s-au angajat într-un permanent proces de autoperfecționare, figurînd printre fruntașii fabricii. Cei care au fost mediocri la cursuri își păstrează poziția și acum. De aici, întrebarea : nu e necesară o anume selecționare a cadrelor ce urmează să fie școlarizate ? ■ „Este hotărîtoare selecția, ne asigurăm tovarășul Richard Acsel, șeful biroului personal de la I.F. Rădăuți. Noi nu trimitem la calificare pe toți cei ce doresc, ci numai oameni care merită întreprinderile forestiere își califică oameni la cursuri de scurtă durată, cu scoaterea din producție, organizate în diferite centre de școlarizare ,în țară). De regulă sînt trimiși muncitori cu cîțiva ani de producție și care s-au afirmat prin conștiinciozitate, seriozitate și pasiune pentru meserie. Și, se pare că evităm eșecurile. Calificații noștri s Se întorc cu medii excelente, cu un volum de cunoștințe superior chiar, absolvenților școlilor profesionale. Gheorghe Mihăilescu, de exemplu, fruntaș în producție, s-a întors de la școală cu media 9. Și continuă sa "fie foarte bun“. In alte întreprinderi, din păcate în multe, nu se organizează cursuri de calificare pentru '< ' '■ ......... MARIA FLOREA (Continuare în pagina a Il-a) îndeplinirea angajamentelor de economii și beneficii peste plan Ampla acțiune de creștere a rentabilității s-a soldat, pe ansamblul județului, cu o evidentă îmbunătățire a eficienței activității economice, concretizată — printre altele — și în felul cum au fost onorate angajamentele luate de colectivele de oameni ai muncii pe linia permanentei reduceri a cheltuielilor planificate și creșterii susținute a acumulărilor. Pe primul semestru al anului, costurile de producție au fost reduse suplimentar față de plan cu 18.805.000 lei, obținîndu-se peste prevederi beneficii de 38.426.000 lei. Cele mai importante economii au fost realizate de către unitățile industriale (9,4 milioane lei), de cele din transporturi (3,7 milioane lei), în domeniul achizițiilor și în comerț (cite 1,4 milioane lei) , cu aceeași repartizare și în ce privește beneficiile, unde industriei ii revin 25 de milioane, adică mai mult de 65 la sută din totalul sumelor înregistrate suplimentar, comerțului aproape 3 milioane, iar altor ramuri ale producției materiale peste 6 milioane de lei. îmbucurător este faptul că ramuri pînă acum deficitare — cum ar fi antreprizele de construcție,montaj și lucrările geologice —se prezintă de astă dată cu rezultate remarcabile : constructorii realizează 552.000 lei beneficii peste plan, iar geologii — reducînd suplimentar costurile de prospectare cu 897.000 lei — dau alte 943.000 lei beneficii în plus. La fel în domeniul gospodăriei comunale, de locuințe și al prestărilor de servicii, unde economiilor nete de 1.815.000 lei le corespunde o depășire de 945.000 lei a prevederilor de beneficii. Se conturează astfel o simțitoare creștere a ratei rentabilității, atît la fabricată cit și pe producția planul desfacerii ori al serviciilor neproductive. Important de semnalat e aportul la aceste frumoase realizări al efortului propriu, datorită căruia se obțin aproape zece la sută din beneficiile date de industrie. Cu pondere însemnată în cuantulul economiilor totale la cheltuielile de producție se înscriu: întreprinderea pentru industria din Suceava (2.738.000 cărnii lei), întreprinderea minieră din Vatra Dornei (964.000 lei), Industria laptelui din Vatra Dornei (696.000 lei), IPROF îl Rădăuți (586.000 lei) și întreprinderea metalurgică de industrie locală, din același oraș (510.000 lei), întreprinderea de reparații auto (519.000 lei) și întreprinderea mecanică din Suceava (497.000 lei), Filatura de in și cînepă din Fălticeni (433.000 lei) și Salina Cacica (409.000 lei), care au realizări asemănătoare și în ce privește beneficiile peste plan. Cifrele astfel înregistrate oferă certitudinea că în toate unitățile productive, prestatoare, de deservire sau de cercetare ale județului există încă importante rezerve, pe care activitatea susținută și entuziastă a tuturor colectivelor de muncă, le va pune și mai eficient în valoare. Á Proletari din toate țările, uniți-vâ! Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu 158 DE ABSOLVENȚI AI ȘCOLILOR TEHNICE ȘI PROFESIONALE SANITARE AU FOST REPARTIZAȚI LA LOCURILE DE MUNCA Ieri a avut loc la Direcția sanitară județeană — Suceava, repartizarea la locurile de muncă a 158 asistenți de pediatrie, tehnică dentară, laboranți, igienă etc., absolvenți ai școlilor tehnice profesionale din Botoșani, Iași, Tg. Mureș, Bacău, Ploiești. Aproape 80 moașe și surori medicale au fost repartizate în satele județului. La început de activitate, 100 dintre tinerele cadre sanitare au primit indemnizații egale cu un salariu. EXPOZIȚIA ERICA POPA In incinta Muzeului din Suceava s-a deschis marți expoziția de pictură în act Erica Popa. Sînt expuse peste 30 de lucrări, unele de o desăvîrșită măiestrie artistică, executate de artistă în ultimul an. Erica Popa se află la a doua confruntare personală cu publicul. Expoziția, care se bucură de aprecierea unanimă a vizitatorilor, va rămîne deschisă timp de 12 zile. Contracte de colaborare și cooperare economicâ In ultimul timp, țara noastră a Încheiat cu parteneri de peste hotare noi contracte de colaborare și cooperare economică. Pe această linie se înscrie contractul încheiat recent la București de întreprinderea de comerț exterior „Industrialexport" și Ministerul Resurselor Naturale din Iran, care se referă la amenajarea și regenerarea pădurilor din zona iraniană Neka- Zalem-Rud, regiunea Mării Caspice. Potrivit acestuia, partea română va executa studiile necesare și va acorda asistența tehnică prin trimiterea de specialiști. In același cadru se include și contractul încheiat la Colombo, tot de întreprinderea „Industrialexport“ cu firma ceyloneză „Ceylon Plywoods Corporation“ pentru livrarea unui combinat de industrializarea lemnului ce urmează să se construiască în localitatea Avissanella. Documentul prevede ca partea română să livreze mașinile și utilajele care vor intra în dotarea acestui obiectiv industrial, elaborînd totodată proiectele necesare amplasării și construirii acestuia. A\\V\N V\\V\N\\^ Anul XXII 64154 pagini 30 bani REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : Suceava, str. Tipografiei nr. 1 ; telefoane : redactor șef - 2766 ; redactor șef - adjunct - 3198 ; secretariatul de redacție - 2692 ; industrie, viață de partid - 2765 ; agrară, Informații - 2764 ; cultură, administrație - 3195 ; construcție de stat, scrisori și corespondenți - 3096.oi 1 august 1968 Sosirea unei delegații a Partidului Comunist din Marea Britanie Miercuri seara a sosit în Capitală o delegație a Partidului Comunist din Marea Britanie, formată din tovarășii John Gollan, secretar general al partidului, și Jack Weddis, membru al Comitetului Politic, șeful Departamentului Internațional al Partidului care la invitația Comitetului Central al Partidului Comunist Român va face o vizită în țara noastră. La sosirea pe aeroportul Băneasa, delegația a fost salutată de tovarășii Emil Bodnaraș și Virgil Trofin, membri ai Comitetului Executiv, ai Prezidiului Permanent al C.C. al P.G.R., Ghizela Vass și Ioan Cîrcel, membri ai C.C. al P.C.R., Andrei Ștefan, prim-adjunct de șef de secție la C.G. al P.G.R. de activiști de partid. Reașezarea impozitelor - o măsură judicios stabilită Sînt informat, din presă, despre apariția decretului adoptat de Consiliul de Stat prin care se modifică prevederile de pînă acum în legătură cu impozitul pe terenurile agricole ale unităților cooperatiste și cu veniturile agricole ale populației. Mă declar de la bun început întru totul de acord cu acestea, întrucît noile prevederi urmăresc asigurarea spiritului de dreptate și echitate socială, înlăturarea unor inegalități în realizarea veniturilor de către anumite categorii de oameni și unități, îmbinarea intereselor generale ale statului cu cele ale cetățenilor. Prin aplicarea prevederilor decretelor, pîrghiile impozitelor vor fi mai bine utilizate în scopul dezvoltării economiei și culturii patriei. Noi sîntem mari pe convinși de eforturile care le face statul pentru înflorirea vieții socialeconomice, pentru continua dezvoltare a agriculturii. Cooperativa noastră, de exemplu, a cunoscut, datorită sprijinului statului și hărniciei membrilor ei, o continuă înflorire. Statul ne-a ajutat anual cu mașini de înaltă productivitate ; avem un ajutor calificat din partea a doi tovarăși specialiști care lucrează în cooperativă 1 an de an, am putut realiza, datorită împrumuturilor pe termen lung, o serie de construcții noi, am cumpărat îngrășăminte chimice, ni s-au dat semințe din soiuri productive. Numai în 1968, valoarea împrumuturilor pentru procurare de îngrășăminte chimice și semințe se ridică la peste 300.000 lei. De-a lungul anilor am fost ajutați cu credite și pentru cumpărări de animale. Dezvoltarea pe care a cunoscut-o cooperativa noastră din 1959 încoace, este oglindită și de faptul că avuția obștească CONSTANTIN ALEXEI președintele cooperativei agricole de producție Calafindești (Continuare în pagina a H-a) întreprinderea de industrializare a laptelui Vatra Dornei, secția șvaițer. De aici se expediază lunar aproape 5 tone de șvaițer. In clișeu : aspect din depozitul de produse finite Foto : D. HUȘANU In acest număr: IN ZONA OPROBRIULUI UNANIM in pag 3 telex • Prăjinile grele de foraj cu secțiune de triunghi echilateral — invenție a specialiștilor de la Institutul de cercetări foraj-extracție I.C.F.E. din Cîmpina — brevetate in Austria și R.F. a Germaniei au primit recent aviz și din Statele Unite ale Americii. Avind stabilitate și o mare siguranță in exploatare, acest tip de prăjini sunt folosite la săparea sondelor pină la 7000 de metri adincime — cu posibilități de adaptare la diverse condiții de șantier. • La uzinele „Unirea“ din Cluj a fost omologată noua mașină de filat bumbac. Această mașină, realizată de constructorii Întreprinderii, poate produce dintr-un singur gram de bumbac 70 pînă la 200 metri fire. Practic, ea va da filaturilor posibilitatea obținerii unor fire fine. In sortimente diferite. Viteza sa de lucru atinge 13 oopture pe minut, ceea ce constituie o performanță. • In podgorii a Început culesul strugurilor de masă. Se recoltează struguri din soiurile Cardinal, Regina viilor și altele, tot atît de valoroase, care in ultimii ani au fost mult extinse In podgoriile noastre. In acest an, culesul se face cu peste două săptămini mai devreme datorită timpului călduros care a grăbit coacerea strugurilor. • La clubul minier din Lupeni s-a deschis o expoziție de artă plastică intitulată „Centenarul mineritului din Valea Jiului“. Cele 70 de exponate — lucrări de grafică și pictură, compoziții in acuarelă și tuș, inspirate din munca și viața nouă a minerilor — redau aspecte ale desfășurării activității în subteran, portrete de mineri, peisaje industriale și urbanistice etc. vremea In ultimele 24 de ore, vremea s-a ameliorat treptat. S-au semnalat averse de ploaie, însoțite de descărcări electrice. Vîntul a suflat slab pînă la potrivit, cu unele intensificări locale, din nordvest. Temperatura în creștere ușoară : minimele au fost cuprinse între 10 și 15 grade, iar maximele între 20 și 25 grade.____________ Pentru următoarele 3 zile se prevede vreme ușor instabilă, apoi în încălzire ușoară. Vor cădea ploi slabe sub formă de averse, însoțite de descărcări electrice. Vînt potrivit, din nord - vest. Temperatura aerului variabilă: minimele vor fi cuprinse între 12 și 16 grade, iar maximele între 22 și 27 grade.