Zori Noi, august 1968 (Anul 21, nr. 6415-6441)

1968-08-01 / nr. 6415

> Zestrea materială a școlilor Paralel cu desfășurarea unei susținute activități de lărgire a spațiului de școlarizare — prin noi construcții, amenajări, reparații capitale etc. — in­spectoratul școlar județean are în preocuparea sa permanentă dotarea unităților de învăță­­mînt cu mobilier și material didactic. Pentru a ilustra eforturile ce se fac în acest domeniu, a­­mintim că în acest an s-a co­mandat mobilier școlar în va­loare de peste 1.200 mii lei, iar circa 1.300 mii lei sînt desti­nați procurării de material di­dactic și de laborator. Mai mult ca în anii trecuți, orga­nele noastre de resort se în­grijesc ca mobilierul recepțio­nat, fie la I.I.L. Fălticeni, Cîmpulung, IMIL Rădăuți, fie în alte unități de industrie lo­cală, să corespundă exigențe­lor învățămîntului, lucrările executate să fie trainice. In momentul de față, deși ne aflăm la începutul celui de al III-lea trimestru financiar, co­menzile noastre de mobilier au fost onorate în proporție de 60 la sută. De asemenea, pentru unitățile preșcolare sezoniere nou înființate, s-au confecțio­nat 745 garnituri (scăunele și mesuțe). In perioada imediat următoare, avem în proiect confecționarea a circa 60 fișe­­te, 80 rezervoare de apă și alte obiecte din metal și lemn pe care le vom dirija spre unități noi, la școli cu efective mari de elevi, la liceele din mediul rural. Mergînd pe linia creării u­­nor laboratoare liceale de mare eficacitate, inspectoratul școlar a început înzestrarea unor asemenea unități cu mo­bilier modern. Amintim aici laboratorul audio-vizual tip clasă, de la Liceul nr. 2 din Rădăuți, laboratoarele de fizi­că și chimie de la liceele din Gura - Humorului și Cîmpu­lung, cel de fizică de la Școala generală nr. 1 din Suceava ș.a. Preocuparea conducerilor de școli și a unor profesori de specialitate pentru construirea mobilierului și realizarea in­stalațiilor, adecvarea unor săli existente pentru asemenea laboratoare etc. — ne dau ga­ranția că acțiunea începută va avea continuitate și ecou și în alte școli. Pentru desfășurarea unui învățămînt care să corespun­dă cerințelor actuale și de vii­tor ale instruirii și educării te­meinice a tinerei generații, este necesar ca școlile să fie înzestrate cu material didac­tic bogat, modern, variat și e­­xecutat ireproșabil. An de an se dau în folosință prototipuri noi, pe care inspectoratele șco­lare le procură de la între­prinderea de Material Didac­tic și le distribuie la școli. Dar, cu toate eforturile de a repar­tiza câ­ mai judicios materia­lul didactic în școli, comenzi­le, relativ limitate, nu satis­fac încă integral cerințele șco­lilor. Uneori, multe dintre a­­paratele primite nu pot fi uti­lizate din cauza unor defecte de fabricație sau pentru că se deteriorează cu prilejul trans­portului și al manipulării. Pe de altă parte, nu întot­deauna sunt înțelese și prețuite de către conducerile de școli și unele cadre didactice efor­turile susținute pe care le de­pune statul nostru pentru în­zestrarea unităților școlare cu material didactic și mobilier, permițîndu-se cu ușurință de­gradarea acestuia cu mult îna­intea termenului de uzură. Oricît ne-am strădui să apro­vizionăm școlile generale și liceele cu aparatură de labora­tor, hărți, mulaje, planșe etc., dacă nu există preocupare și grijă pentru păstrarea și re­­condiționarea lor, ele se de­­preciază și se distrug. Am pu­tea arăta că in unele școli, ca Broșteni, Cîrlibaba, Grănicești, Șarul Dornei, liceul Moldovița ș.a. deși există condiții de de- DRAGOMIR PAULENCU inspector școlar șef (Continuare în pagina a ll-a) notes Iși anunță turneul în Județul Suceava, Teatrul Tineretului din Piatra Neamț- Actorii Mihai Dobre, Carmen Galin, Adina Pamfil Al­­majan, Theodor Danetti, Radu Voi­­cescu, Boris Petroff, Alexandru Lazăr, Lucia Ștefănescu Dobre și Magdalena Rădulescu vor interpre­ta rolurile piesei „Micul infern de Mircea Ștefănescu. La Sucea­va, spectacolul va avea loc marți 6 august, ora 20, in sala ansamblu­lui „Ciprian Porumbescu“. DE PE ȘANTIERUL FABRICII DE TRICOTAJE DIN SUCEAVA Constructorii de pa șan­tierul Fabricii de tricotaje din Suceava au înregis­trat noi realizări în exe­cutarea obiectivelor pre­văzute în grafice. Astfel, ei au predat la mon­taj centrala termică, fi­nisează ultimele lucrări din cadrul gospodăriei de apă, execută lu­crările la cele două re­zervoare cu o capacitate totală de 700 m.c. De asemenea, la corpul industrial se montează ul­timele elemente de plan­­șee, încheindu-se mon­tarea structurii de rezis­tență din prefabricate de beton armat. Noutatea acestei con­strucții constă în aceea că este prima hală indus­trială etajată din țara noastră. Lucrările de la pavilio­nul administrativ au fost încheiate la roșu, ele fiind realizate în procent de 85 la sută. Acest pa­vilion va cuprinde, prin­tre altele, un săli de studiu, laborator, precum și vestiare birouri, pre­văzute cu dușuri, cu o capacitate utilă de 600 persoane pe schimb. Moderna fabrică de tricotaje va avea în final o capacitate de 16.700.000 bucăți de tricotaje anu­al și va fi deservită de circa 3.000 de salariați. Lc frí l­­i- î­n L­v % ' CENTRALA UNIVIkv ' - ^ ,M. 11 lA'Si La Filatura din Fălticeni se fac probe de fir destinat aței cizmărești din in în amestec cu deșeuri de melană produsă la Săvinești. Primele cantități de ast­fel de fire de probă au și fost obținute și se pare că vor da rezultate bune. In clișeu: Simon Groper, chimist principal, împreună cu muncitoarea Elena Axinte, urmărind, la mașina de răsucit, comportarea pe flux a noului produs Foto . D. VINTILA Viata ÎNSEMNĂRI despre COMPETENTA PROFESIONALĂ • V economica Actualitatea discuțiilor pri­vind competența profesională e asigurată de necesitatea im­perioasă a plasării fiecărui om la locul de muncă potrivit ca­lificării și înclinațiilor sale, de eforturile de autoperfecționare solicitate fiecărui individ. Fără această condiție hotărî­­toare, activitatea economică, ca de altfel toate resorturile vieții sociale, nu poate progre­sa la nivelul eficienței stabilit de conducerea partidului. Pentru formarea profesiona­lă a celor încadrați în cîmpul muncii direct productive — în întreprinderile și instituțiile economice, pe șantiere, în u­­nitățile de transport — există o vastă rețea de școli profesio­nale și licee industriale, școli tehnice de maiștri etc. Paralel, sunt unități care-și califică muncitorii prin cursurile spe­cial înființate, îmbinînd în­­tr-un mod corespunzător no­țiunile teoretice cu operațiile practice. Nemaipunînd la soco­teală și posibilitatea calificării oamenilor direct, la locul de muncă, acestea ar fi principa­lele posibilități de formare profesională. Alături de ele, funcționează, cu scopul exact de a înlesni ridicarea califi­cării, de a permite oamenilor să țină pasul cu noutățile teh­nice și tehnologice care sînt asimilate continuu în fiecare secție și uzină, forme de în­vățămînt profesional la un ni­vel superior. Este vorba de cursurile de ridicare a califi­cării organizate în mai toate unitățile economice. Cum sîunt valorificate posi­bilitățile de formare și de per­fecționare profesională în intrer­prinderile din județ, ce am­ploare a căpătat efortul per­manent de autodepășire în sec­țiile de producție? Mai întîi­­cîteva precizări privind cursu­rile de calificare. Noii angajați la Fabrica­­ de încălțăminte „Străduința“ din Suceava (volumul angajărilor a fost foarte mare în ultimii ani, unitatea dezvoltîndu-se considerabil) sînt­­ încadrați imediat într-una din­ clasele cursurilor de calificare. Zilele trecute, cînd am fost la fabri­ca de încălțăminte „Străduin­ța“, o sută douăzeci de oameni dădeau examene de absolvire a cursurilor. Se calificaseră pentru secțiile croit ștanța, tras-terminat, cusut I și II. Comisia de examinare aprecia, notînd răspunsurile, volumul cunoștințelor însușite. S-au dat note slabe, bune și foar­te bune. Toți cursanții însă obțin note de trecere. Tova­rășul Coca, de la bi­roul personal, ne-a prezentat și o statistică. Din noiembrie 1964 și pînă la 1 iulie a.c. au obținut „carnete de muncitor calificat“ 636 de oameni. Plus cei 120, de acum. Toți absol­vă cursurile: „în producție abia, ne-a precizat interlocu­torul, are loc detașarea unora.­ Se separă elementele bune de cele mediocre“. Am urmărit evoluția cîtorva din ei in producție. Dragoș Pa­puc a absolvit cursurile în 1964 cu media. 9,20. .L-am găsit brigadier al secției sandale. A mai urmat de atunci și alte cursuri, a citit mult. Conduce una din cele mai dificile sec­ții. Magdalena Crașovanu a absolvit anul trecut. Se califi­că acum la cea mai înaltă fază de lucru, la încheiat fete. La capătul­ benzii de tras-tălpuit sandale, la lansarea producției (o treabă de maximă răspun­dere în activitatea formației de lucru) facem cunoștință cu Mariana Iorgescu. Este fata care în 1965 a terminat cursu­rile cu media 9,90. Deci oamenii care au mani­festat receptivitate în timpul școlarizării, s-au angajat în­­tr-un permanent proces de au­toperfecționare, figurînd prin­tre fruntașii fabricii. Cei care au fost mediocri la­ cursuri își păstrează poziția și acum. De aici, întrebarea : nu e nece­sară o anume selecționare a cadrelor ce urmează să fie școlarizate ? ■ „Este hotărîtoare selecția, ne asigură­m tovarășul Richard Acsel, șeful biroului personal de la I.F. Rădăuți. Noi nu tri­mitem la calificare pe toți cei ce doresc, ci numai oameni care merită­­ întreprinderile forestiere își califică oameni la cursuri de scurtă durată, cu scoaterea din producție, orga­nizate în diferite centre de școlarizare ,în țară). De regu­lă sînt trimiși muncitori cu cîțiva ani de producție și care s-au afirmat prin conștiincio­zitate, seriozitate și pasiune pentru meserie. Și, se pare că evităm eșecurile. Calificații noștri s Se­ întorc cu medii exce­lente, cu un volum de cunoș­tințe superior chiar, absolven­ților școlilor profesionale. Gheorghe­­ Mihăilescu, de e­­xemplu, fruntaș în producție, s-a întors de la școală cu me­dia 9. Și continuă sa "fie foarte bun“. In alte întreprinderi, din pă­cate în multe, nu se organizea­ză cursuri de calificare pentru '< ' '­­■ ......... MARIA FLOREA (Continuare în pagina a Il-a) îndeplinirea angajamentelor de economii și beneficii peste plan Ampla acțiune de creș­tere a rentabilității s-a sol­dat, pe ansamblul județului, cu o evidentă îmbunătățire a eficienței activității econo­mice, concretizată — prin­tre altele — și în felul cum au fost onorate angajamen­tele luate de colectivele de oameni ai muncii pe linia permanentei reduceri a chel­­tuielilor planificate și creș­terii susținute a acumulări­lor. Pe primul semestru al anului, costurile de pro­ducție au fost reduse supli­mentar față de plan cu 18.805.000 lei, obținîndu-se peste prevederi beneficii de 38.426.000 lei. Cele mai importante eco­nomii au fost realizate de către unitățile industriale (9,4 milioane lei), de cele din transporturi (3,7 milioane lei), în domeniul achiziții­lor și în comerț (cite 1,4 mi­­l­ioane lei) , cu aceeași re­partizare și în ce privește beneficiile, unde industriei ii revin 25 de milioane, adică mai mult de 65 la sută din totalul sumelor în­registrate suplimentar, co­merțului aproape 3 mili­oane, iar altor ramuri ale producției materiale peste 6 milioane de lei. îmbucurător este faptul că ramuri pînă acum defi­citare — cum ar fi antre­prizele de construcție,mon­­taj și lucrările geologice —­­se prezintă de astă dată cu rezultate remarcabile : con­structorii realizează 552.000 lei beneficii peste plan, iar geologii — reducînd supli­mentar costurile de pros­pectare cu 897.000 lei — dau alte 943.000 lei beneficii în plus. La fel în domeniul gos­podăriei comunale, de locu­ințe și al prestărilor de ser­vicii, unde economiilor nete de 1.815.000 lei le corespunde o depășire de 945.000 lei a prevederilor de beneficii. Se conturează astfel o sim­țitoare creștere a ratei ren­tabilității, atît la fabricată cit și pe producția planul desfacerii ori al serviciilor neproductive. Important de semnalat e aportul la aceste frumoase realizări al efortu­lui propriu, datorită căruia se obțin aproape zece la sută din beneficiile date de industrie. Cu pondere însemnată în cuantu­lul economiilor­ to­tale la cheltuielile de produc­ție se înscriu:­ întreprinde­rea pentru industria din Suceava­ (2.738.000 cărnii lei), întreprinderea minieră din Vatra Dornei (964.000­­ lei), Industria laptelui din Vatra Dornei (696.000 lei), I­PROF îl­ Rădăuți (586.000 lei) și în­treprinderea metalurgică de industrie locală, din același oraș (510.000 lei), întreprin­derea de reparații auto (519.000 lei) și întreprinde­rea mecanică din Suceava (497.000 lei), Filatura de in și cînepă din Fălticeni (433.000 lei) și Salina Cacica (409.000 lei), care au rea­lizări asemănătoare și în ce privește beneficiile peste plan. Cifrele astfel înregistrate oferă­­ certitudinea că­­ în toate unitățile productive, prestatoare, de deservire sau de cercetare ale județului există încă importante re­zerve,­­ pe care activitatea susținută și entuziastă a tu­turor colectivelor de muncă, le va pune și mai eficient în valoare. Á Proletari din toate țările, uniți-vâ! Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean provizoriu 158 DE ABSOLVENȚI AI ȘCOLILOR TEHNICE ȘI PROFESIONALE SANITARE AU FOST REPARTIZAȚI LA LOCURILE DE MUNCA Ieri a avut loc la Direc­ția sanitară județeană — Suceava, repartizarea la locurile de muncă a 158 a­­sistenți de pediatrie, teh­nică dentară, laboranți, igienă etc., absol­venți ai școlilor teh­nice profesionale din Bo­toșani, Iași, Tg. Mureș, Ba­cău, Ploiești. Aproape 80 moașe și surori medicale au fost repartizate în sa­tele județului. La început de activitate, 100 dintre tinerele cadre sanitare au primit indemnizații egale cu un salariu. EXPOZIȚIA ERICA POPA In incinta Muzeului din Suceava s-a deschis marți expoziția de pictură în act Erica Popa. Sînt ex­puse peste 30 de lucrări, unele de o desăvîrșită măiestrie artistică, execu­tate de artistă în ultimul an. Erica Popa se află la a doua confruntare per­sonală cu publicul. Ex­poziția, care se bucură de aprecierea unanimă a vizitatorilor, va rămîne deschisă timp de 12 zile. Contracte de colaborare și cooperare economicâ In ultimul timp, țara noastră a Încheiat cu parteneri de peste ho­tare noi contracte de colaborare și cooperare economică. Pe această linie se înscrie contractul încheiat recent la București de întreprin­derea de comerț exterior „Indus­­trialexport" și Ministerul Resurse­lor Naturale din Iran, care se re­feră la amenajarea și­ regenerarea pădurilor din zona iraniană Neka- Zalem-Rud, regiunea Mării Caspi­­ce. Potrivit acestuia, partea româ­nă va executa studiile necesare și va acorda asistența tehnică prin trimiterea de specialiști. In același cadru se­­ include și contractul încheiat la Colombo, tot de întreprinderea „Industrial­export“ cu firma ceyloneză „Ceylon Plywoods Corporation“ pentru liv­rarea unui combinat de industria­lizarea lemnului ce urmează să se construiască în localitatea­ Avissa­­nella. Documentul prevede ca partea română să livreze mașinile și utilajele care vor intra în dota­rea acestui obiectiv industrial, ela­­borînd totodată proiectele necesare amplasării și construirii acestuia. A\\­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­­V\­­­­­N­ V\\V\­­­­­­­­N­\\^ Anul XXII 6415­4 pagini 30 bani REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA : Suceava, str. Tipografiei nr. 1 ; telefoane : redactor șef - 2766 ; redactor șef - adjunct - 3198 ; secreta­riatul de redacție - 2692 ; industrie, viață de partid - 2765 ; agrară, Informații - 2764 ; cultură, admi­nistrație - 3195 ; construcție de stat, scrisori și co­respondenți - 3096.­­oi 1 august 1968 Sosirea unei delegații a Partidului Comunist din Marea Britanie Miercuri seara a sosit în Ca­pitală o delegație a Partidului Comunist din Marea Britanie, formată din tovarășii John Gollan, secretar general al partidului, și Jack Weddis, membru al Comitetului Politic, șeful Departamentului Inter­național al Partidului care la invitația Comitetului Central al Partidului Comunist Român va face o vizită în țara noas­tră. La sosirea pe aeroportul Bă­­neasa, delegația a fost saluta­tă de tovarășii Emil Bodnaraș și Virgil Trofin, membri ai Co­mitetului Executiv, ai Prezidiu­lui Permanent al C.C. al P.G.R., Ghizela Vass și Ioan Cîrcel, membri ai C.C. al P.C.R., An­drei Ștefan, prim-adjunct de șef de secție la C.G. al P.G.R. de activiști de partid. Reașezarea impozitelor - o măsură judicios stabilită Sînt informat, din presă, despre apariția decretului a­­doptat de Consiliul de Stat prin care se modifică prevede­rile de pînă acum în legătu­ră cu impozitul pe terenurile agricole ale unităților coopera­tiste și cu veniturile agricole ale populației. Mă declar de la bun început întru totul de a­­cord cu acestea, întrucît noile prevederi urmăresc asigurarea spiritului de dreptate și echi­tate socială, înlăturarea unor inegalități în realizarea veni­turilor de către anumite cate­gorii de oameni și­ unități, îmbinarea intereselor generale ale statului cu cele ale cetă­țenilor. Prin aplicarea prevederilor decretelor, pîrghiile impozite­lor vor fi mai bine utilizate în scopul dezvoltării econo­miei și culturii patriei. Noi sîntem mari pe convinși de eforturile care le face statul pentru înflorirea vieții social­­economice, pentru continua dezvoltare a agriculturii. Coo­perativa noastră, de exem­plu, a cunoscut, datorită sprijinului statului și hărniciei membrilor ei, o continuă înflo­rire. Statul ne-a ajutat anual cu mașini de înaltă producti­vitate ; avem un ajutor califi­cat din partea a doi tovarăși specialiști care lucrează în coo­perativă 1 an de an, am putut realiza, datorită împrumuturi­lor pe termen lung, o serie de construcții noi, am cumpărat îngrășăminte chimice, ni s-au dat semințe din soiuri produc­tive. Numai în 1968, valoarea împrumuturilor pentru procu­rare de îngrășăminte chimice și semințe se ridică la peste 300.000 lei. De-a lungul anilor am fost ajutați cu credite și pentru cumpărări de animale. Dezvoltarea pe care a cunos­­cut-o cooperativa noastră din 1959 încoace, este oglindită și de faptul că avuția obștească CONSTANTIN ALEXEI președintele cooperativei agri­cole de producție Calafindești (Continuare în pagina a H-a) întreprinderea de industrializare a laptelui Vatra Dornei, secția șvaițer. De aici se expediază lunar a­­proape 5 tone de șvai­țer. In clișeu : aspect din de­pozitul de produse finite Foto : D. HUȘANU In acest număr: IN ZONA OPROBRIULUI UNANIM in pag 3 telex • Prăjinile grele de foraj cu sec­țiune de triunghi echilateral — in­venție a specialiștilor de la Insti­tutul de cercetări foraj-extracție I.C.F.E. din Cîmpina — brevetate in Austria și R.F. a Germaniei au primit recent aviz și din Statele Unite ale Americii. Avind stabilitate și o mare sigu­ranță in exploatare, acest tip de prăjini sunt folosite la săparea son­delor pină la 7­000 de metri adin­­cime — cu posibilități de adaptare la diverse condiții de șantier. • La uzinele „Unirea“ din Cluj a fost omologată noua mașină de fi­lat bumbac. Această mașină, reali­zată de constructorii Întreprinderii, poate produce dintr-un singur gram de bumbac 70 pînă la 200 metri fire. Practic, ea va da fila­turilor posibilitatea obținerii unor fire fine. In sortimente diferite. Viteza sa de lucru atinge 13 oop­ture pe minut, ceea ce constituie o performanță. • In podgorii a Început culesul strugurilor de masă. Se recoltează struguri din soiurile Cardinal, Re­gina viilor și altele, tot atît de va­loroase, care in ultimii ani au fost mult extinse In podgoriile noastre. In acest an, culesul se face cu peste două săptămini mai devreme datorită timpului călduros care a grăbit coacerea strugurilor. • La clubul minier din Lupeni s-a deschis o expoziție de artă plastică intitulată „Centenarul mi­neritului din Valea Jiului“. Cele 70 de exponate — lucrări de grafică și pictură, compoziții in acuarelă și tuș, inspirate din munca și viața nouă a minerilor — redau aspecte ale desfășurării activității în sub­teran, portrete de mineri, peisaje industriale și urbanistice etc. vremea In ultimele 24 de ore, vre­mea s-a ameliorat treptat. S-au semnalat averse de ploaie, însoțite de descărcări electrice. Vîntul a suflat slab pînă la potrivit, cu unele in­tensificări locale, din nord­­vest. Temperatura în creștere ușoară : minimele au fost cu­prinse între 10 și 15 grade, iar maximele între 20 și 25 grade.____________ Pentru următoarele 3 zile se­­ prevede vreme ușor insta­bilă, apoi în încălzire ușoară. Vor cădea ploi slabe sub for­mă de averse, însoțite de des­cărcări electrice. Vînt potrivit, din nord - vest. Temperatura aerului variabilă: minimele vor fi cuprinse între 12 și 16 grade, iar maximele între 22 și 27 grade.

Next