Zori Noi, aprilie 1969 (Anul 22, nr. 6622-6647)
1969-04-01 / nr. 6622
t *< Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean DEZECHILIBRU! IN APROVIZIONARE $1 CONSECINȚE IUI NEGATIVE ActinoAmiiEAmn comuniiipe Holuri H luiliiili tbunumilot t Aprovizionarea tehnico - materială are, în fiecare întreprindere, un rol fundamental, de ea depinzînd, într-o măsură deosebită, desfășurarea normală a procesului de producție, obținerea unei eficiențe economice superioare. Se cuvine, însă, respectată o cerință esențială : menținerea unui echilibru normal între nevoile reale ale producției și volumul materialelor care se aduc in întreprindere, înclinarea balanței, într-o parte sau alta, provoacă greutăți, generează pierderi, acestea putind fi determinate de apariția stagnărilor, neritmicitatea îndeplinirii planului, ori de crearea unor stocuri fără întrebuințare, care generează împrumuturi restante, penalizări etc. Asupra unor asemenea aspecte s-a insistat în mai multe rînduri. Măsurile cuvenite nu s-au aplicat însă. Unele conduceri de întreprinderi mai folosesc practica acumulării unor materiale peste necesar, creîndu-și un prisos care le aduce pierderi. Recent, lucrători ai băncii au verificat, la șase întreprinderi industriale din municipiul Suceava, modul cum au fost fundamentate planurile de aprovizionare. Cinci dintre acestea și-au prevăzut materiale care depășesc necesarul de producție, valoarea „prisosului“ fiind mai mare de 17 milioane lei. Una dintre unitățile care își prevede un substanțial „coeficient de siguranță“ este combinatul de industrializare a lemnului. Prevederile aprovizionării peste necesar sunt aici de aproape 7 milioane lei. Unele dintre acestea au pierdut din vedere eficiența economică. De pildă, se intenționează aprovizionarea peste necesar a 8445 m.c. soride industriale, în valoare de 1,8 milioane lei. Pentru mai multă siguranță, calculul necesarului de materie primă s-a făcut la nivelul anilor precedenți, fără să se țină seama că întreprinderii i-au fost acordate credite de mică mecanizare destinate punerii în funcțiune a unui tocător de deșeuri; eficiența acestuia consta tocmai în diminuarea consumului de lobde și mărirea corespunzătoare a consumului de deșeuri. Continuînd calculele, constatăm că acest „mic“ supliment echivalează, în fapt, cu consumul pe două luni și jumătate al fabricii de plăci fibrolemnoase. Despre ce fel de valorificare superioară poate fi vorba in asemenea situație ? Sunt necesare intervenții imediate pentru a pune capăt acestui gen de risipă a lemnului. In planul de aprovizionare al aceleiași întreprinderi se prevede procurarea, din import, a 44 de tone tegofilm, în valoare de 1,1 milioane lei. Producția nu solicită un asemenea material. Placajul destinat cofrajelor este planificat să se realizeze integral cu adeziv indigen. Totuși, de ce s-a prins în plan un asemenea material și încă din import ? Aflăm că este vorba de o repartiție emisă de forul tutelar, că se intenționează ca ulterior materialul să fie redistribuit altor întreprinderi. Sunt cunoscute eforturile pentru limitarea, la strictul necesar, a aprovizionării din import. De ce a acceptat, totuși, cu atîta ușurință, conducerea combinatului sucevean, repartizarea unui material de care nu are nevoie ? Materialul va sosi la Suceava, de aici, după o vreme, va pleca mai departe. Pe lîngă faptul că se vor menține imobilizate importante valori, se vor suporta și cheltuielile plimbărilor inutile a acestui material de la o întreprindere la alta. Aprovizionări peste necesar în valoare de 1,3 milioane lei și-a prevăzut și întreprinderea mecanică Suceava. Normativele fizice sunt exagerat de mari, intervalul mediu între două aprovizionări fiind mult superior duratei efective realizate în anii precedenți. De asemenea, s-au stabilit, nejustificat, norme de condiționare, deși specificul întreprinderii nu impune o asemenea operație. Exemplificînd, consemnăm că s-au prevăzut, peste necesarul planului de producție pe acest an, 129 motoare electrice, prin stabilirea intervalului mediu intre două livrări de 80 de zile, în loc de 18 zile. Aceste prevederi asigură necesarul planului de producție pe două luni. La tablă și unele profile s-a prevăzut un interval de 73 de zile, aproape dublu față de cel normal, toate aprovizionările Apoi, la s-au adăugat cîte 5 zile pentru condiționare. Cantitățile stabilite în plus pot satisface cerințele producției timp de 8—9 luni. Sunt evidente „eforturile“ pentru prelungirea duratei de introducere în producție a materialelor. Implicațiile se reflectă în final în rezultatele financiare ale întreprinderii. La fabrica de încălțăminte DUMITRU BACIU șef serviciu adjunct Sucursala Suceava a Băncii Naționale N. GROZA (Continuare în pagina a IlI-a) In laboratorul secției cauciuc de la Fabrica de încălțăminte „Străduința“ din Suceava Foto; D. VINȚIER Gavril Georgescu este sudor la IMIL Rădăuți și elev la cursurile serale în clasa a Xl-a. El obține rezultate bune atît in producție cit și la învățătură Foto : D. HUȘANU Îmbunătățiri aduse utilajelor din secții De buna funcționare a utilajelor cu care sunt înzestrate secțiile lăzi și binare de la Unitatea de industrializare a lemnului Fălticeni răspund lăcătușii de întreținere conduși de maistrul Gheorghe Lascarache. în aceste zile ei lucrează la un dispozitiv pentru mecanizarea avansului la ferăstrăul panglică. Lăcătușul Constantin Mereuță a mărit turația la unele mașini de capsat lăzi, fapt ce asigură productivității un spor considerabil. Lăcătușul Toader Prundeanu a adus modificări la mașina de găurit cu lanț de la secția binare, ceea ce permite întrebuințarea acestui utilaj cu un randament sporit. Toate aceste corective, însumînd rodul unor asidue căutări, se materializează în realizarea și depășirea indicatorilor de plan atribuiți acestor secții. In acest număr: SCOALA In pag. 3 CONTRAPUNCT In pag. 2 Pentru o judicioasă a folosire creditelor pe termen lung în vederea consolidării economico - organizatorice, cooperativele agricole de producție prevăd în planurile financiare și de producție pe acest an utilizarea unui volum sporit de fonduri proprii, care stau la baza realizării investițiilor ; la aceste fonduri se vor adăuga și creditele pe termen lung primite din partea statului. O parte însemnată din mijloacele respective va fi îndreptată spre executarea lucrărilor de îmbunătățiri funciare și, în special, a celor de irigații, cît și pentru cumpărarea de animale de producție. AGRICULTURA Rezultatele obținute în județ demonstrează marea însemnătate pe care o are folosirea cît mai chibzuită a fondurilor bănești, în sensul investirii acestora numai în obiective productive, care vor putea recupera sumele într-un termen cît mai scurt și să aducă beneficii sigure. Anul trecut s-a reușit să se amenajeze, în unitățile cooperatiste, 742 hectare pentru irigat, totalizînd pe județ 4.223 hectare. Datorită modului în care au perseverat în extinderea acestei metode agrotehnice, Consiliul Superior al Agriculturii a decernat, în cadrul concursului pe țară, cooperativei agricole de producție Dumbrăveni două mențiuni speciale : una pentru cultura cartofului și una pentru porumb. Trebuie însă, totodată, să relatăm cauzele care au făcut ca 609 hectare din plan să nu fie amenajate. Astfel, cooperativele din Reuseni și Roșeani nu și-au pus în planurile anuale noi suprafețe, iar în altele valoarea lucrărilor nu a fost sincronizată cu realizarea veniturilor, ceea ce a dus la nerealizări. în cazul C.A.P. Fîntînele, utilajul necesar a sosit cu mari întîrzieri. în fine, la unele cooperative , ca cele din Prelipca, Salcea, Plopeni nu au fost însușite proiectele. Nici în pomicultură creditele acordate n-au fost pe deplin folosite. La C.A.P. Rotopănești, planul de plantări n-a fost realizat, din cauza neexecutării desfundatului din toamnă, întreprinderea de mecanizare Spătărești a început această a Ing. GH. ZAHARESCU (Continuare în pag. a Il-a) 1 Anul XXIII a 66224 pagini 30 bani REDACȚIA $1 ADMINISTRAȚIA : Suceava, str. Tipografiei nr. 1 ; telefoane : redactor șef - 2766 ; redactor șef - adjunct - 3198 ; secretariatul de redacție - 2692 ; industrie, viața de partid - 2765 ; cultură informații - 2764 ; agrară, administrație - 3195 ; construcție de stat, scrisori și corespondenți - 3096. marti 1 aprilie 1969 Ascunsele virtuți ale calendarului ieri, telefonul a sunat prelung ea ori de cîte ori are de adus vești bune și, după ce am pierdut și am reobținut ca de obicei legătura, o voce cît se poate de serioasă, dintr-acelea care impun respect chiar cînd explică mieros cum de-a uitat posesorul să dea 50 de bani pe un bilet de autobuz, mi-a comunicat : — „Muncind perseverent și într-un ritm susținut, prin buna organizare a lucrărilor perfecta sincronizare a execuțiviei, bravii conducători ai șantierelor Cîmpulung — bloc cu 38 de apartamente Fălticeni bloc cu 32 de apartamente —, cvartalul „Tudor Vladimirescu“ din Suceava — bloc III, N2, și N 3 — au reușit, o dată cu încheierea primului trimestru al acestui an, să dea în folosință sus - zisele obiective, care și așa erau în restanță de anul trecut. în aceeași glorioasă situație se află complexul DCA din Suceava și cel comercial de la Gura Humorului, unde și-au spus cuvîntul, în plus, totalul interes și dezlănțuitul elan al constructorilor pentru asigurarea cu forrță de muncă și materiale, înverșunarea lor în ceea ce privește respectarea termenelor planificate. Devenite proverbiale pînă aproape de celebritate, au fost, de asemenea, date în folosință sediul ADAS, C.E.C., D.G.A. și al altor inițiale din Suceava, precum și uscătorul de conuri de la Molid, de care se îngrijește mai mult decît părintește Ocolul silvic puțin, linia Pojorîta și, nu mai electrică aeriană Fundu Moldovei — Izvoarele Sucevei, unde energia executanților a depășit considerabil energia electrică a stîlpilor. La înduioșătoarele ceremonii prilejuite de această nouă și iarăși ultimă scadență s-au rostit, inexplicabil, date situate undeva în trecut, chiar foarte în trecut. Felicităm unitățile executante și beneficiare pentru această remarcabilă și răsunătoare consecvență, cu regretul că n-o putem face în fiecare zi“. Am vrut să dau fuga cu manuscrisul în tipografie dar, înainte de a face un pas, același telefon m-a tîrîit și mi-a declarat, de astă dată cu voce stentorială : — „La întreprinderea de gospodărire orășenească din Suceava are loc în aceste clipe o însuflețită consfătuire, începută de ieri și planificată să țină pină mîine la miezul nopții. Harnicii caloriferiști, incoruptibilii taxatori, cronometricii șoferi de autobuz, competenții distribuitori de apă, uluitori de frecvenții asigurători ai salubrității și virtuoșii răspunzători cu spargerea gheții discută, fierbinte, despre singura reclamație primită la această întreprindere de gospodărire orășenească, în legătură cu faptul că o gură de canal de la periferia municipiului a stat astupată ceva mai mult decît zece secunde. Pe fundalul scenei, frumos împodobită cu emoționante scrisori de mulțumire din partea cetățenilor, deasupra capetelor conducerii întreprinderii, se desfășoară o imensă eșarfă liliachie, pe care scrie, cu litere de aur pur: „Trăiască receptivitatea sa critică !“. N-am apucat să notez sfîrșitul acestei copleșitoare vești fiindcă, întrerupt interurban de la florăria din Suceava, o voce foarte soprană de coloratură m-a anunțat diafan : — „Măi tovarășe, a venit primăvara. Am văzut, pe cuvînt de onoare, ghiocei. Aduși, bineînțeles, de la . . . Iași“. Stau și mă întreb și acum , oare de ce au susținut morțiș toți interlocutorii mei ca știrile acestea, atît de . . . veridice și valoroase, să fie publicate numai și numai la 1 aprilie ? ȘTEFAN STROE COTIDIENE Instruirea președinților consiliilor populare comunale După încheierea sesiunilor de constituire a consiliilor populare din județul nostru, ieri a început, la Suceava, instruirea, pe timp de trei zile, a președinților comitetelor executive ale consiliilor populare comunale. Abordînd o tematică bogată, expunerile, pe care le fac tovarăși din biroul permanent al comitetului executiv al consiliului popular județean, urmăresc cunoașterea temeinică, de către primarii de la comune, a sarcinilor actuale și de perspectivă din viața satelor, ridicarea nivelului lor de pregătire politică, perfecționarea continuă a stilului și metodelor de muncă, între temele din programul de instruire figurează : rolul consiliilor populare și al comitetelor executive ca organe ale puterii și administrației de stat ; organizarea și planificarea muncii comitetului executiv, atribuțiile biroului permanent, ale președintelui, vicepreședinților și secretarului , organizarea ședințelor de comitet executiv și a sesiunilor. Alte teme au scopul de a releva raportul dintre comitetul executiv comunal și organele ierarhic superioare ; sarcinile consiliilor populare și ale comitetelor lor executive cu privire la sistematizarea și electrificarea satelor; asigurarea bazei materiale pentru activitatea social - culturală; realizarea planului economic și a bugetului local ; folosirea rațională a pămîntului, administrarea fondului silvic și a islazurilor , întărirea continuă a legăturii cu masele de cetățeni, cunoașterea temeinică a realităților din fiecare comună și sat și mobilizarea oamenilor muncii la rezolvarea treburilor locale. Riscul unor tentații și un deznodament amar1—— Patru inși necunoscuți, toți tineri, se prezintă în una din zilele lunii ianuarie la hotelul „Dorna“ din orașul Vatra Dornei. Păreau să vină de la un drum lung , aveau ochii împăienjeniți de neodihnă. Unul dintre ei zise: „Nae, dă buletinul“. Cel numit execută fără ezitare, primind în schimb un bon de cazare. (Formula era obișnuită: „La hotel numai eu luam cameră, pe numele meu, pentru că ceilalți n-aveau nici un fel de acte de identitate“). „Pașnicii“ drumeții purtau niște sacoșe cu o încărcătură ciudată. Sus, în cameră, avu loc un „sfat de taină“, după care toți căzură frînți. A doua zi, doi dintre ei plecară spre Broșteni. — Trebuia să aflăm cînd iau minerii banii. Puteam astfel valorifica obiectele. Ne-am interesat și, întorși la Dorna, am hotărît cine rămîne pentru Broșteni. După care ne-am despărțit, eu cu Nae am plecat spre Gura Humorului, urmînd să ne reîntîlnim cînd treburile aveau să fie gata. Și iată-i pe cei doi descinzînd în Broșteni, la momentul oportun , minerii primiseră salariile. — împreună cu Iordache l-am căutat pe Gabor Todea, prietenul lui Stoican și cu care discutasem despre scopul venirii noastre în urmă cu cîteva zile. Locuia la blocul tineretului. Ne-am instalat aici și am trecut la acțiune. 2 Cine sînt și de unde veneau cei patru necunoscuți ? Să vii prezentăm : primul, „șeful“, se numește Vasile Stoican, ceilalți — Eugen Miron, Alexandru Iordache și Nicolae Enculescu zis Nae. Toți au trecut printr-o școală profesională sau medie, devenind apoi „păsări călătoare“ prin diferite șantiere sau întreprinderi din țară. Nici unul nu are mai mult de 21 de ani. Din locuri diferite, s-au cunoscut întîmplător, cum zic ei. Ceea ce i-a atras însă și i-a apropiat nu au fost preocupările serioase, cinstite, ci o anumită tentație a traiului fără Reportaj - anchetă munca. — La Timișoara mi-a venit gîndul... se destăinuie Stoican. Lucram la „Electromecanica“, unde mă certasem cu maistrul... „Specializat“ în spargeri de magazine, Stoican își caută, acolo unde ajunge (angajarea fiind mai mult imparavan), ajutoare. Comite repetate furturi, fapt pentru care a și fost condamnat. Reorganizîndu-și un nou grup, ultima „mare lovitură“ o dă la Motru, unde fusese angajatul întreprinderii miniere din localitate. Chiar în noaptea de Anul nou. Pătrund în magazinul de metalochimice și fură 17 aparate de radio portative „Mamaia“, 45 de ceasuri (mărci diferite), aparate de foto, baterii și alte obiecte.Nu era nici aici primul furt. După cum își „amintește“ Miron, ar mai fi vorba de un magazin de încălțăminte, de cîteva case particulare și de o interesantă colecție de timbre. Organele de miliție de acolo continuă cercetările. Incărcîndu-și prada, cei patru hoți dispar la cîteva ore după spargere, adică în dimineața zilei de 1 ianuarie 1969. Urmează un itinerar complicat — pe unde trec comit mici furtișaguri — și iatăl oprindu-se tocmai la Vatra Dornei. Timp de cîteva zile, cît stau la Broșteni, Miron și Iordache reușesc să vîndă parte din obiectele cu care veniseră. Intermediari sînt Gabor Todea și Ion Cruceru, amîndoi salariați ai întreprinderii miniere Suceava, cunoștințe vechi ale lui Stoican (care lucrase în 1968 la Ostra). Iată și cîțiva dintre naivii cumpărători : Ion Florea, Constantin Andone, Mihai Simion, Ghedeon Bandula. De reținut că cei doi hoți au putut nu numai să locuiască nestingheriți la blocul tineretului din Broșteni (camera 55), dar să și acționeze fără a trezi nici un fel de bănuială sau ripostă din partea cuiva. Dar nu numai atît. Gabor și Cruceru, fascinați de mirajul banilor, aveau să devină nu peste multă vreme părtași ION BELDEANU (Continuare in pagina a III-?.) I Extinderea ierbicidării culturilor agricole în urma rezultatelor bune obținute, întreprinderile agricole de stat vor extinde în acest an ierbicidarea culturilor de porumb, cartofi, floarea soarelui, orz și legume, pe mai mult de 50 la sută din suprafața cultivată. Procedeul constă în combaterea buruienilor din culturi cu ajutorul unor substanțe chimice ce se aplică prin stropire, înlăturînd astfel necesitatea prașilelor, ceea ce duce la scăderea simțitoare a prețului de cost al produselor. în vederea aplicării corecte a stropirilor, mașinile existente în dotarea I.A.S. au fost dotate cu noi dispozitive care asigură un tratament mai eficace decît în anii trecuți. Pentru folosirea lor la întreaga capacitate, Departamentul I.A.S. a organizat instructaje în cadrul cărora mecanizatorii își însușesc cele mai noi metode de mînuire a agregatelor, perioadele și condițiile de aplicare a tratamentelor, dozele indicate pentru fiecare cultură. Aparat de determinat rezistența specifică a solului La catedra de mecanizare a agriculturii de la Institutul agronomic „Dr. Petru Groza“ din Cluj a fost realizat un aparat de determinat rezistența specifică a solului în timpul executării arăturilor. Cuplat la instalația hidraulică obișnuită a tractorului, acesta introduce, prin intermediul unui cilindru de forță, o pană metalică de un anumit profil in terenul care urmează să fie arat, indicînd direct forța de tracțiune necesară. Astfel, o serie de elemente de calcul ca productivitatea muncii, consumul de carburanți, retribuția tractoriștilor și altele capătă o bază științifică. Aparatul a fost conceput și construit de conf. univ. ing. Ion Florescu. Experimentele în teren au dovedit valoarea deosebită a aparatului. ///‹Siv\\\ VREMEA In ultimele 24 de ore, vremea a fost frumoasă, cu cerul variabil. Au căzut precipitații locale, sub formă de ninsoare. Temperatura aerului variabilă : minimele au fost cuprinse între minus 4 și minus 2 grade, iar maximele între 1 grad și 5 grade. La Barau, temperatura a oscilat între minus 5 și minus 9 grade. Au căzut precipitații slabe, sub formă de ninsoare. Vremea continuă să se amelioreze. Cerul va fi variabil, temporar noros. Vîntul va sufla slab, pînă la moderat, cu intensificări din nord - vest. Temperatura aerului variabilă : minimele vor fi cuprinse între minus 2 și minus 4 grade, iar maximele între 2 și 7 grade. în zona de munte se va produce ceată.