Zori Noi, iunie 1969 (Anul 22, nr. 6674-6698)

1969-06-01 / nr. 6674

Proletari din toate țările, uniți-vă­l Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XXIII : 6674­6 pagini 30 bani REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: Suceava, str. Tipografiei n­r. 1 ; telefoane : redactor șef - 2766 ; redactor șef adjunct - 3198 ; secreta­riatul de redacție - 2692 : industrie, viață de partid - 2765 : cultură, informații - 2764 ; agrară, admi­nistrație - 3195 : construcție de stat, scrisori și co­respondenți - 3096 duminică 1 iunie 1969 In ultimii patru ani, energia creatoare și eforturile po­porului nostru au fost îndreptate spre înfăptuirea amplului program stabilit de Congresul al IX-lea al Partidului Comu­nist Român pentru dezvoltarea forțelor de producție, per­fecționarea relațiilor socialiste, a întregii vieți economice și sociale a țării. Bilanțul realizărilor pe anii 1966 — 1968 arată că planul cincinal — elaborat pe baza directivelor Congresului și cu­­prinzînd prevederi superioare acestora — se îndeplinește cu succes, obținîndu-se progrese însemnate în toate sectoarele de activitate. Ritmul mediu anual de dezvoltare a INDUSTRIEI in perioada 1966 — 1968 a fost de 12,3 la sută, față de 10,8 la sută cii s-a prevăzut în cincinal pentru acești trei ani, reali­­zîndu-se o producție suplimentară d­e circa 20 miliarde lei. Producția industrială a anului 1968 este mai mare decât cea obținută în decursul primului cincinal 1951 — 1955. In toate ramurile s-au realizat sporuri importante de producție iar în cele care au rol esențial pentru progresul întregii eco­nomii naționale — energia electrică, metalurgia, construcția de mașini și chimia — s-au obținut creșteri superioare față de media pe ansamblul industriei. In anul 1968, producția de energie electrică a ajuns la 27,8 miliarde kWh, sporind cu 62 la sută față de 1965. S-a dezvoltat baza de metal a țării, producția de oțel — de aproape 5 milioane tone —fiind cu 39 la sută mai mare de­cit la începutul cincinalului. Producția industriei construcții­lor de mașini a crescut cu 56 la sută ; această ramură asi­gură în prezent circa două treimi din necesarul de utilaje și mașini al economiei. Valorificînd la un nivel mai înalt im­portante resurse ale țării, chimia — cea mai dinamică ra­mură industrială — a realizat o producție care a depășit cu 75 la sută nivelul anului 1965. Industria bunurilor de con­sum a cunoscut, de asemenea, o creștere însemnată , produce o gamă mai largă de sortimente și contribuie la în mai mare măsură la satisfacerea cerințelor variate ale popu­lației. In perioada 1966 — 1968, ritmul mediu anual de creș­tere a producției industriei ușoare a fost de 11,5 la sută, iar cel al industriei alimentare de 7,7 la sută. In acești trei ani s-a asigurat ridicarea nivelului tehnic al producției, s-a asimilat un număr însemnat de produse cu caracteristici tehnico - economice superioare, a sporit capaci­tatea uzinelor noastre de a rezolva cu succes probleme tehno­logice de o tot mai mare complexitate. AGRICULTURA a înregistrat, de asemenea, progrese simțitoare în creșterea și intensificarea producției, punînd mai larg în valoare avantajele formelor socialiste de orga­nizare și rezervele existente în această ramură. Deși condi­țiile climatice nefavorabile nu au permis realizarea integra­lă a producțiilor agricole planificate pe 1968, totuși în pe­rioada 1966 — 1968 s-a obținut o producție globală agricolă care a depășit limita superioară prevăzută în cincinal pentru acești ani cu peste 2 miliarde lei, asigurîndu-se nevoile de consum ale populației, aprovizionarea industriei cu materii prime și disponibilități pentru export. Comparativ cu anii 1963 — 1965 s-au obținut producții superioare cu 2 milioane de tone la cereale, cu 26,4 la sută la legume și 31—35 la sută la sfecla de zahăr, floarea - soarelui și cartofi. O dată cu industria și agricultura, o dezvoltare continuă au cunoscut transporturile, construcțiile și celelalte ramuri ale producției materiale, care au contribuit la progresul mul­tilateral al patriei. .... . Creșterea potențialului economic al țării a fost asigurată prin înfăptuirea unui susținut PROGRAM DE INVESTIȚII. In anii 1966 — 1968, în economia națională s-au investit din fondurile centralizate ale statului circa 155 miliarde lei — cu 2,2 miliarde lei mai mult decit s-a prevăzut — ceea ce depășește volumul investițiilor realizate în întreaga perioadă 1950 — 1960. Corespunzător orientărilor stabilite de Congre­sul al IX-lea, cea mai mare parte a investițiilor a fost în­dreptată spre ramurile producției materiale, îndeosebi spre industrie și agricultură. Prin realizarea acestui important volum de investiții, în primii trei ani ai cincinalului au in­trat în funcțiune peste 700 noi capacități de producție și o­­biective industriale importante, au fost modernizate și mu­tilate numeroase întreprinderi din toate ramurile economiei, s-a extins baza materială a activității științifice și social­­culturale , s-a îmbunătățit, în continuare, repartiția pe teri­toriul țării a forțelor de producție, au fost amplasate noi o­­biective industriale în zonele mai puțin dezvoltate. In in­dustrie și alte ramuri neagricole s-au creat aproape o ju­mătate de milion de noi locuri de muncă, asigurîndu-se mai buna folosire a forței de muncă și creșterea veniturilor popu­lație­i. . . . Ä Înnoirea și modernizarea mijloacelor de munca și a proceselor tehnologice, ridicarea nivelului tehnic al produc­­tiei în toate ramurile, creșterea nivelului de pregătire și a experienței cadrelor, folosirea mai deplină a capacităților de producție și a timpului de lucru în întreprinderi au dus la SPORIREA PRODUCTIVITĂȚII MUNCII. REDUCEREA CHELTUIELILOR DE PRODUCȚIE ȘI CREȘTEREA ACU­MULĂRILOR BĂNEȘTI. O mare însemnătate pentru ridica­rea eficienței economice au avut-o acțiunile inițiate de par­tid privind perfecționarea organizării producției și a mun­cii reducerea cheltuielilor de producție, sporirea rentabilită­ții— acțiuni care au contribuit la identificarea și punerea și valoare a unor rezerve din economie. Productivitatea mun­cii pe un salariat a crescut în industrie cu aproape 27 la sută, intr-un ritm mediu anual superior celui prevăzut, reali­­zîndu-se pe această cale mai mult de două treimi din sporul producției industriale. Beneficiile obținute peste prevederile inițiale însumează circa 6 miliarde lei. Dezvoltarea economiei naționale a avut loc în condițiile unei mai largi participări a României la schimburile interna­ționale, la diviziunea internațională socialistă și mondială a muncii. Ritmul mediu anual de creștere a COMERȚULUI EXTERIOR a fost în perioada 1966—1968 de peste 12 la sută; a sporit ponderea produselor industriale în exportul țării. S-au dezvoltat continuu relațiile comerciale cu țările mem­bre ale CAER, cu toate țările socialiste ; au fost extinse, totodată, legăturile economice cu alte țări. Realizările obținute în industrie și agricultură, în toate ramurile producției materiale se oglindesc sintetic în dina­mica VENITULUI NAȚIONAL care în 1968 a fost cu circa 26 la sută mai mare decât în anul 1965 ; ritmul mediu anual de creștere a venitului național —­ de ,8 la sută — a fost superior celui prevăzut pe primii trei ani din planul cincinal. Pe această bază au fost create condiții ca, paralel cu a­­locarea unor fonduri sporite pentru acumulare, să se asigu­re resursele necesare CREȘTERII SISTEMATICE A NIVE­LULUI DE TRAI. Incepînd cu anul 1967, un mare număr de salariați au beneficiat de sporirea, cu un an mai devreme decît era stabilit, a salariilor mici. Pe baza noului sistem de salarizare, pînă în prezent s-a aplicat majorarea salariilor la circa 1,4 milioane salariați. In cursul acestui an se va reali­za generalizarea noului sistem de salarizare în toate ramu­rile de activitate economică și social - culturală, astfel ca în 1970 toți salariații să beneficieze de salarii majorate. Pensia medie a crescut în perioada 1966—1968 cu 39 la sută, față de 35 la sută cît a fost prevăzut în planul cincinal pentru anul 1970; a fost introdus sistemul de pensionare a membrilor cooperativelor agricole de producție; bursele studenților au fost mărite cu circa 20 la sută; din anul 1969 au sporit alocațiile de stat pentru copii. Cheltuielile social - culturale din bugetul statului au crescut cu 37 la sută — de la 22,4 miliarde lei în 1965, la aproape 31 miliarde lei în 1968 — con­tribuind, alături de creșterea veniturilor directe, la ridicarea nivelului de trai al celor ce muncesc. In această perioadă s-a dezvoltat baza materială și s-a îmbunătățit activitatea în do­meniul învățămîntului, culturii, ocrotirii sănătății. Eforturi continue s-au făcut pentru îmbunătățirea condițiilor de lo­cuit ale populației: în primii trei ani ai cincinalului s-au construit din fondurile statului peste 159 000 de apartamente, au fost luate măsuri pentru diversificarea construcțiilor de locuințe și sprijinirea populației în construcția de locuințe proprietate personală. Cu toate că în cursul cincinalului au fost majorate unele tarife și prețuri, datorită faptului că ve­niturile sectoarelor respective nu acopereau cheltuielile, se prelimină ca NIVELUL SALARIULUI REAL să sporească pînă la sfîrșitul cincinalului cu cca. 23 la sută, situîndu-se între limitele de 20—25 la sută înscrise în directivele Con­gresului al IX-lea al partidului. Se prevede, de asemenea, că în 1970 se vor realiza sarcinile stabilite de congres cu pri­vire la CREȘTEREA VENITURILOR REALE ALE ȚĂRĂ­NIMII. Pe baza programului stabilit de Congresul al IX-lea și de Conferința Națională a Partidului Comunist Român din decembrie 1967, a fost adoptat și este în curs de aplicare un complex de măsuri privind ÎMBUNĂTĂȚIREA CONTINUA A ORGANIZĂRII SOCIETĂȚII NOASTRE, PERFECȚIONA­REA CONDUCERII ȘI PLANIFICĂRII ECONOMIEI NAȚIO­NALE. In timpul scurt care a trecut de la adoptarea acestor măsuri viața a demonstrat utilitatea și viabilitatea lor, fap­tul că ele creează condiții pentru stimularea inițiativei mase­lor de oameni ai muncii, pentru ridicarea eficienței economi­ce în toate sectoarele de activitate. Desfășurarea activității economice în primele luni ale anului 1969 evidențiază că planul pe acest an se înfăptuiește în bune condițiuni. Oamenii muncii, sub conducerea organe­lor și organizațiilor de partid, desfășoară o activitate inten­să pentru îndeplinirea sarcinilor de plan, a angajamentelor luate în cinstea celui de-al X-lea Congres al partidului și a celei de-a XXV-a aniversări a eliberării patriei. Există toate premisele ca, încă din 1969, să fie atins nivelul stabilit pentru 1970 , anul final al cincinalului — la o serie de produse im­portante cum sunt: aluminiu, cazane de abur industriale, mo­toare cu combustie internă, aparate electrice de măsură, con­trol și mijloace de automatizare, mașini și utilaje pentru industria metalurgică, industria materialelor de construcții și industria ușoară, vagoane de marfă, ciment, medicamente, țesături tip bumbac, încălțăminte, conserve de carne, de pește și de legume, lapte de consum și altele. Realizările din primii 3 ani ai cincinalului și mersul în­deplinirii planului pe acest an dovedesc în mod convingător că sunt create condiții ca sarcinile cu privire la creșterea producției industriale în anul 1970 față de 1965 cu 66 — 73 la sută și într-un ritm mediu anual de 10,6 — 11,6 la sută, să se realizeze peste limita superioară. Rezultatele obținute pînă în prezent arată că este pe deplin posibil ca ritmurile și pro­porțiile dezvoltării economiei, principalele nivele ale produc­ției materiale prevăzute în cincinalul actual să fie îndepli­nite și depășite. Din analiza mersului economiei se desprinde însă că, pe lîngă succesele dobîndite în acești ani, în anumite ramuri și sectoare de activitate s-au manifestat și neajunsuri. In unele cazuri investițiile se­­ realizează la costuri nejustificat de mari, cu durate lungi de execuție. Datorită întîrzierilor în elaborarea proiectelor și documentațiilor tehnice, în contrac­tarea instalațiilor din țară și din import, o serie de capaci­tăți de producție, îndeosebi din chimie, metalurgie, prelu­crarea lemnului și industria alimentară, nu au fost date în producție la termenul planificat . Unele întreprinderi puse în funcțiune lucrează încă sub nivelul parametrilor tehnico­­economici proiectați. La îngrășăminte chimice, cauciuc sinte­tic, plăci aglomerate și fibro-lemnoase, unele produse din industria alimentară realizările sunt sub prevederile cincina­lului. Neajunsuri importante au existat în aprovizionarea cu materiale și utilaje ; ele au influențat negativ ritmicitatea producției, gradul de folosire a capacităților, nivelul produc­tivității muncii. In multe întreprinderi, cheltuielile materiale sunt ridicate, rentabilitatea nu corespunde gradului de dotare tehnică a producției. Este necesar ca întreprinderile, centralele industriale, ministerele și celelalte organe centrale să ia toate măsurile pentru eliminarea acestor lipsuri, pentru perfecțio­narea organizării producției și a muncii și îmbunătățirea continuă a activității economice. Realizările dobîndite în anii cincinalului pe tărîmul dez­voltării economice și sociale a țării au cerut eforturi susți­nute din partea întregului popor. Prin munca rodnică și în­suflețită a clasei muncitoare, țărănimii, intelectualității, a maselor largi de cetățeni, fără deosebire de naționalitate. România socialistă înaintează neabătut pe drumul progresu­lui și prosperității. La aniversarea unui sfert de veac de la Eliberare, poporul nostru, înfăptuind politica marxist-leni­­nistă a Partidului Comunist Român, se prezintă cu succese remarcabile în dezvoltarea economiei și culturii, în toate do­meniile vieții sociale și de stat și este ferm hotărît să asigu­re construcția victorioasă a socialismului și comunismului în patria noastră. I. Obiectivele și sarcinile de bază ale dezvoltării economiei naționale în perioada 1971-1980 Partidul Comunist Român pune în centrul politicii sale economice continuarea în ritm înalt a procesului de edificare a unei economii moderne — bazată pe o industrie puternică și o agricultură înaintată, pe folosirea cuceririlor revoluției tehnico - științifice contemporane și valorificarea superioară a resurselor țării, pe utilizarea intensivă a întregului poten­țial de producție, pe o înaltă productivitate a muncii sociale — în vederea asigurării condițiilor pentru satisfacerea în tot mai largă măsură a cerințelor materiale și spirituale ale membrilor societății. Aceasta va avea o importanță hotărî­­toare pentru apropierea țării noastre de nivelul statelor cu e­­conomie avansată, pentru făurirea multilaterală și deplină a socialismului, crearea condițiilor necesare trecerii treptate spre comunism, pentru creșterea contribuției României la în­tărirea sistemului mondial socialist, la afirmarea ideilor so­cialismului în lume. Obiectivele și sarcinile principale ale dezvoltării econo­mice pe perioada 1971 — 1980 sunt următoarele : 1. Continuarea susținută a industrializării țării, crește­rea aportului industriei — ramură conducătoare a economiei, la sporirea venitului național, la satisfacerea nevoilor pro­ductivă și de consum interne, la extinderea cooperării și schimburilor comerciale cu alte țări, asigurînd participarea mai activă a țării noastre la circuitul economic mondial. Trăsătura de bază a dezvoltării industriei noastre în pe­rioada următoare va fi îmbunătățirea structurii sale, crește­rea accentuată a unor ramuri moderne, strîns legate de pro­gresul tehnico - științific contemporan, pentru a se asigura valorificarea superioară a resurselor materiale și a capaci­tății tehnice a forței de muncă, ridicarea productivității mun­cii sociale. Se vor dezvolta mai intens industria electroteh­nică și electronică, producția elementelor de automatizare, fabricația de mașini - unelte de înaltă tehnicitate, de utilaje tehnologice și instalații complexe. In concordanță cu cerin­țele calitativ noi ale dezvoltării industriei, va fi îmbunătăți­tă structura producției de metal, punîndu-se accent pe creș­terea ponderii oțelurilor aliate și de calitate superioară. In­dustria chimică va cunoaște o dezvoltare accelerată, spo­­rindu-se cu precădere producția de fire și fibre sintetice, ma­se plastice, îngrășăminte chimice. Va fi lărgită și moderni­zată baza energetică. O atenție deosebită se va acorda extinderii și diversifi­cării producției bunurilor de consum, corespunzător crește­rii puterii de cumpărare și a cerințelor populației. 2. Accelerarea procesului de dezvoltare intensivă a agri­culturii, prin folosirea mai bună a pămîntului, realizarea unui amplu program de irigații, chimizarea complexă, dota­rea cu o gamă variată de tractoare și mașini agricole moder­ne, pentru a asigura producții înalte și stabile, aprovizio­narea populației cu mărfuri agroalimentare și a industriei cu materii prime, precum și creșterea resurselor de export. Se va dezvolta și perfecționa activitatea sectorului agricol de stat, va continua consolidarea economico - organizatorică a unităților cooperatiste. 3. Înfăptuirea unui program susținut de investiții, în scopul extinderii și perfecționării bazei tehnico - materiale a societății, sporirii avuției naționale. Fondurile de investiții vor fi dirijate cu prioritate spre dezvoltarea producției ma­teriale. O deosebită atenție se va acorda reducerii duratei de execuție a lucrărilor, scăderii ponderii construcțiilor în tota­lul investițiilor, creșterii eficienței economice a investițiilor, obținerii unui spor cît mai mare de producție și de venit național la fiecare leu investit. Se va urmări îmbunătățirea in continuare a repartizării teritoriale a forțelor de produc­ție. 4. Promovarea largă a progresului tehnic în economia națională, extinderea proceselor tehnologice avansate, in­troducerea tehnicii electronice de calcul în producție și ges­tiune, ridicarea calității produselor și asimilarea de noi pro­duse, în pas cu cerințele revoluției tehnico - științifice, cu exigențele crescînde ale pieței interne și externe. La soluțio­narea problemelor pe care le ridică progresul tehnic în eco­nomie, o contribuție sporită trebuie să aducă cercetarea ști­ințifică, activitatea de concepție proprie. 5. Ridicarea în ritm susținut a productivității muncii în toate ramurile economiei naționale pe baza perfecționării și modernizării proceselor de producție, a organizării științi­fice a producției și a muncii, creșterii calificării și speciali­zării cadrelor, utilizării complete a timpului de lucru, ra­ționalizării consumului de muncă în fiecare unitate și la sca­ra întregii societăți. 6. Creșterea permanentă a eficienței economice — fac­tor hotărîtor al dinamismului economic — trebuie să stea la baza întregii activități economice. Este necesar ca în toate ramurile și întreprinderile să fie accelerată viteza de rota­ție a fondurilor materiale și bănești, să se intensifice preo­cuparea pentru folosirea cu maximum de randament mijloacelor de producție, pentru economisirea fondurilor ma­­­teriale, reducerea prețului de cost și creșterea rentabilității. 7. Dezvoltarea învățămîntului de toate gradele, con­tinua lui modernizare, în vederea satisfacerii cerințelor cres­cînde de muncitori calificați, cadre medii de specialitate, subingineri și cadre cu studii superioare, cerințe determinate de progresul economic și social al țării ; se vor crea condi­ții pentru ridicarea nivelului general de cultură al popu­lației. 8. Extinderea relațiilor de colaborare economică inter­națională, dezvoltarea comerțului exterior, îmbunătățirea structurii acestuia și ridicarea eficienței sale. Va trebui pro­movată pe scară largă cooperarea în producție, tehnică și în cercetarea științifică — formă superioară a relațiilor econo­mice între state. Dezvoltînd colaborarea economică și tehni­co - științifică cu statele membre ale C.A.E.R. și cu celelalte țări socialiste, România va extinde, totodată, relațiile cu toa­te statele, indiferent de orînduirea lor socială, va participa activ la diviziunea internațională socialistă a muncii și la diviziunea mondială. 9. Ridicarea continuă a bunăstării poporului — țelul suprem al întregii activități a partidului și statului nostru. Calea principală de creștere a nivelului de trai o va constitui sporirea veniturilor directe, rezultate din aplicarea consec­ventă a repartiției socialiste după cantitatea, calitatea și im­portanța socială a mun­cii ; se va urmări ca principiul co­interesării materiale să se înfăptuiască în cadrul unui raport rațional și echitabil între veniturile diferitelor categorii de oameni ai muncii. Va fi dezvoltată construcția de locuințe, se va extinde baza materială a învățămîntului și culturii, a ocrotirii sănătății. PROIECT DIRECTIVELE Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român privind planul cincinal pe anii 1971-1975 și liniile directoare ale dezvoltării economiei naționale pe perioada 1976-1980 II. Dezvoltarea economiei naționale în perioada 1971-1975 Potrivit obiectivelor și sarcinilor dezvoltării economiei naționale în perspectivă, se stabilesc următoarele directive pentru perioada 1971 — 1975, pe baza cărora se va elabora proiectul planului cincinal, care va fi supus spre dezbatere și adoptare Marii Adunări Naționale în anul 1970. (Continuare în pagina a II-a>

Next