Zori Noi, septembrie 1969 (Anul 22, nr. 6754-6778)
1969-09-11 / nr. 6762
CIVICE Intre exigențe și realitate Dinamicul proces de urbanizare cunoscut, mai ales în ultimii ani, de către municipiul Suceava a determinat, cum era și firesc, o nouă optică în abordarea noțiunilor de comerț, de deservire. Fonduri importante, mari valori materiale și o muncă dirijată cu pricepere au determinat schimbări importante, mai ales în construirea unei puternice baze materiale destinată comerțului. Moderne spații, amplasate în noile construcții, asigură în bună măsură o gamă variată de produse, în cele mai dese cazuri de bună calitate și în cantități îndestulătoare. Am aminti aici spațiile comerciale nu de mult date în folosință în noul cartier Arini, magazinele alimentare cu autoservire din centrul orașului, magazinul „Turist“ de la parterul întreprinderii de rețele electrice și altele, în aceste condiții, practicării comerțului i s-au adăugat elemente noi, care, continuate și generalizate la scara întregii rețele de magazine, vor constitui un important pas înainte. Este vorba, mai întîi, despre mai buna organizare a reclamei, reflectată în expunerea mărfurilor, amenajarea vitrinelor, folosirea luminii și altele. Pe de altă parte, intr-un număr mare de magazine, mai ales acolo unde au fost promovați tinerii, desfacerea mărfurilor se face cu mai multă competență. Consumatorii sunt atrași și reținuți prin politețe, curățenie și, ceea ce este mai important, prin priceperea cu care se este prezentată marfa dorită, element deloc neglijabil, mai ales dacă ne gîndim la faptul că, anotimp după anotimp, orașul primește, cu generozitate, numeroși turiști. Desigur, am putea extinde aria aprecierilor pozitive și la alte aspecte. Ne vom opri însă asupra unor insuficiențe întru nimic minore, care, deși în nenumărate rînduri au fost menționate în coloanele ziarului nostru, continuă să tacă — pînă cînd ? — casă bună cu unele conduceri de magazine sau organizații comerciale. Așa, de pildă, nu este deloc neglijabil că nici pînă la această oră conducerea TAPL Suceava n-a reușit să înțeleagă că toate utilajele procurate cu mari eforturi financiare (instalații frigorifice ș.a.) trebuie să funcționeze. Este cunoscut, spre exemplu, faptul că în unele unități ale trustului amintit s-au montat, printre altele, și mașini pentru prepararea cafelei filtru. Dar, acestea au funcționat cîteva săptămîni, intrînd apoi într-o îndelungată. . . stagnare. Am încercat să aflăm cite ceva despre aceste stări de lucruri, însemnări despre comerțul din municipiu însă nimeni, începînd de la responsabilii de unități și pînă la diriguitorii trustului, n-a reușit sa dea explicațiile cuvenite. Adeseori am asistat la situații deloc plăcute, cînd turiștii solicitau catete filtru, dar care, spre surprinderea acestora, erau înlocuite cu cafelele obișnuite. Pînă cînd se vă perpetua această stare de lucruri, pînă cînd cei în cauză vor continua să rămînă insensibili la această inadvertență ? Și pentru că suntem în sectorul TAPS, să ne referim la cîteva aspecte ale comporșitamentului ospătarilor, barmanilor. Desigur, așa cum arătam la începutul acestor rînduri, și în acest domeniu s-au obținut rezultate bune. Am putea menționa linia corectă, sobră, imprimată personalului de la restaurantul „Suceava“ și Bucătăria bucovineană. Există însă, din păcate, în acest domeniu, încă foarte mult de făcut. La braseria „Union“, la barul restaurantului „București“, la restaurantul și barul din cartierul Arini, în rîndurile personalului mai stăruie încă o atitudine de plictiseală, blazare uneori respingătoare. Nu de mult, la braseria „Union“, în plin centru al municipiului, un ospătar fiind rugat să curețe o masă la care se așezaseră niște consumatori, le-a răspuns sec : „Nu sunt plătit pentru asta“ (? !). In general, aici serviciul este greoi, făcut fără plăcere, și, ceea ce e mai important, de către un personal care nu de puține ori încalcă normele comerțului civilizat, ale igienei. Tovarășii din conducerea trustului nu cred că s-ar impune unele măsuri de redistribuire a personalului în raport cu locul și vadul comercial ? Ne vom referi, în continuare, succint, și la modul funcționează unele centre cum de desfacere a produselor de panificație. Aici, cîteva măsuri de depozitare, manipulare și expunere mai buna s-ar putea adopta. Am vizitat recent cîteva astfel de centre din municipiu. Primele constatări, care nu sînt numai ale noastre, ci și ale unui mare număr de consumatori, se referă la faptul că pîinea este depozitată necorespunzător, neprotejată de praf și muște. Uneori este aruncată chiar jos, pe podelele magazinelor, așa cum se întîmplă la centrul din parcul orașului. De asemenea, comportarea personalului este departe de ceea ce se numește deservire civilizată. Deși, în cursul zilei, unitățile sunt aprovizionate periodic, cu pîine proaspătă, greu reușești, uneori, să o obții, fiindcă ești servit cu pîine veche de zile, iar cea proaspătă două este ținută în magazin să-și facă... stagiul. De ce este permisă o asemenea practică ? Ziarul așteaptă răspuns la această întrebare, precum și la aspectele semnalate mai sus. GEORGE DAMIAN §j H |§ Contra .JHT-punct i CA SA NU SE UITE. . . g gj Bejinar Alexandru, Tig ppa Nicolae, Craciunes- Mo cu Nicolae și Tipa Ta- p Olălău sînt mari iubitori jg = de ciment, atît de mari, ~ Ü încît nu i-a răbdat ini g Hea să-l vadă pus la teșimelia grajdurilor I.A.S. 1 Todirești și s-au străș=duit, cu ajutorul unor binevoitori gură - cas Ü că, să-i ofere condiții mai bune, în propriile gospodării. Că au furat, H e limpede. Că o să plătească exact cît tace, H iarăși e limpede. Că H s-au făcut de rîsul satitului, și mai și. Doar un §§ lucru nu-i prea clar: din 16 iunie și pînă acum, jg chiar n-a fost vreme să ›§ fie judecați precum melirită ? Că cimentul ăsta, H ținut mult prin dedesubt furi, se împietrește mai la rău decît nepăsarea fațâ de avutul obștesc. IUPELÂND LA PROPRIUL I§ BUZUNAR . . . H Iancu Filaret al lui §§ Constantin plătește ani§ garalele lui Iancu Filaret al lui Ion Popescu _ §| Gheorghe al lui Mihai g 1 pe cele ale altui Popescu cu Gheorghe, din Slătig Moaia. Or fi ei omonimi = H pînă la un punct, dar de g 1 aici și pînă la a-i face = U tot una, mai va ! Să n H aibă atît de puțin resupect pentru exactitate p = serviciul financiar de la g H întreprinderea minieră „Suceava“ din Ostia ? H Nu ne-ar veni să erezűdem decît dacă, purtînd același nume cu vreunul dintre salariații săi, ne-am pomeni acasă cu premiul aceluia ! § Pînă una alta, păgugiții umblă pe drumuri, iar autorii isprăvii îi H tot amină. N-ar fi mai ___ H simplu ca cei cu dexte g gritate în încurcatul borg = canelor să-și repare pe = H loc „mica neatenție“, ag apelînd la propriul buzunnar ? ! Rubrică realizată de o ȘTEFAN STROEG ZORI NOIPAGINA 2 NOTE Surprize pe traseul Suceava - Bosanci... Sute de cetățeni călătoresc zilnic, cu mașinile I.G.O., pe ruta Suceava — Ipotești — Bosanci și retur. Dar cum călătoresc uneori. . . numai ei știu. Nu și tovarășii de la I. G. O. Suceava, care răspund de buna desfășurare a transportului în comun. Dacă ar ști și. . . ar pune la inimă doleanțele călătorilor, s-ar curma neîntreruptul șir de peripeții ce au loc pe o distanță de numai 8 km. In ultimele doua săptămîni, de mai multe ori am fost nevoiți să coborîm din autobuz și să urcăm apostolește dealul spre Ipotești. Motivul : nu-i bună mașina, nu-i bun drumul, nu-i bun. . . Nimeni nu mai cunoaște unde există stații de autobuz și unde nu ? Pe distanța Policlinica Suceava — Bosanci unii șoferi fac numai 3—4 opriri, în timp ce alții fac 9 și chiar 10. Și o fac pentru cunoscuții lor. Nu știm dacă, tovarășilor de la I.G.O., vi s-a adus la cunoștință că mașinile întreprinderii întîrzie sferturi, jumătăți și uneori chiar ore ? Și aceasta, în special, în timpul prînzului. Așa s-a întîmplat în zilele de 2, 3, 5 și 7 septembrie, ca de altfel și în altele. Va putem informa că unele autobuze cu unul am călătorit în dimineața zilei de 7 septembrie, ora 6,15) au ușile defecte, au geamuri lipsa, oglinzi sparte. Poate pentru ca fumul de la țigara șoferului să iasă afară. I-am auzit cîndva spunînd, pe tovarășii de la I.G.O., că întreprinderea nu se alege cu venituri din exploatarea autobuzelor ce deservesc comunele limitrofe orașului. De ce ? Numai doua cauze : unii călători nu scot bilete (și nimeni nu le zice nimic), iar unii taxatori adună biletele aruncate de călători, la coborîre, și le vînd a doua sau chiar a treia oară. Și nu în folosul întreprinderii. Așa ni s-a întîmplat și nouă în dimineața zilei de 2 septembrie, cu taxatorul de pe autobuzul ce trebuia să ajungă la Bosanci la ora 6:45. Și nici taxatorilor nu le zice nimeni nimic. Timp de 14 zile, nici fin controlor nu ne-a întrebat dacă avem sau nu bilet. Am spus la cîțiva tovarăși de călătorie că vom scrie în ziar despre aceste neajunsuri în exploatarea mașinilor. Ne-au aprobat, dar și-au manifestat, totodată, și îndoiala că lucrurile se vor îndrepta. Cu siguranță, aceasta datorită persistenței vreme îndelungată unor cunoscute neajunsuri. Totuși, pînă cînd ele vor fi tolerate ? B. CONSTANTIN C.I.L. GHERLA județul Cluj FACE CUNOSCUT POSESORILOR DE BUȘTENI DE NUC CA PREIA ORICE CANTITĂȚI, ACORDÎND URMĂTOARELE PREȚURI: — Clasa A 1.500 lei/m.a — Clasa B 1.300 lei/m.a. — Clasa C 1.100 lei/m.c — Gateri 420 lei/m.c. Deținătorii sînt rugați să încunoștiințeze C.I.L.-ul Gherla, printr-o carte poștală, cunoscîndu-se că, în conformitate cu arondarea teritorială, pot preda buștenii numai acestei unități. Posesorilor care valorifica bușteni li se eliberează adeverințe pentru cantitatea predată, în schimbul cărora pot să-și procure de la unitățile silvice material lemnos la preț de stat. I Complex de deservire al cooperației meșteșugărești din Fălticeni Măsuri și termene _ _ nerespectate. DE CE? (Urmare din pag. I) în urmă la cooperativa agricolă din Șerbănești. Cooperatorii din Adîncata nu aveau asigurat încă întreg necesarul, iar stocul existent se recondiționa, întrucît buletinele venite de la laboratorul de controlul semințelor indicau ca probele trimise au fost respinse la puritate. Aceștia au planificat să însămînțeze 500 hectare cu grîu - secară și 10 hectare cu secară pentru masă verde, însă n-au semănat nici un hectar. Mai mult, au efectuate arături de însămînțare doar pe 52 hectare. Pe circa 170 hectare vegetația de la culturile compromise continuă să stea în căpițe, întîrziind intrarea tractoarelor la arat și pregătirea terenului. Și mai grav este că, în alte unități, nu s-a terminat măcar cositul vegetației nici amintite ! Cînd va putea fi eliberat, arat și însămînțat terenul ? In timp ce la Reuseni, în brigada Luncușoara, cooperatorii zoreau cu strînsul și însilozarea temporară a cartofilor, la Adîncata, Hanțești în multe alte locuri nu se treșicuse la recoltat. Și doar indicațiile au fost date pentru a se proceda, în mod obligatoriu, începînd de pe data de 5 septembrie, la recoltarea acestei culturi . Unii specialiști sînt de părere ca ... ar fi prea devreme sa se treacă la semănat, dar afirmă că, oricum, se vor încadra în limitele epocii optime (pînă la 10 octombrie). Unul dintre aceștia este inginerul agronom Ion Iftode de la C.A.P. Udești. Sa zicem că așa ar fi fiind condițiile în această unitate ! Dar nici pentru arat și pregătirea patului germinativ nu este încă momentul, tovarășe inginer ? Credem că cu precizarea sînteți de acord din măsurile tehnice și organizatorice ale direcției agricole și uniunii județene a cooperativelor agricole că ..pregătirea terenului pentru însămînțat se va face cu cel puțin 10 zile Înainte“. Care nici pe la 20 septembrie nu va fi timpul să se mînțeze și la Udești ? însă- Așa s-ar părea, din moment ce acum aveți prea puțin teren pregătit, iar pînă la data amintită nu mai sînt nici măcar 10 zile. Consemnînd aceste aspecte, considerăm că cîteva este timpul ca organele agricole să controleze sistematic modul cum sînt respectate masurile și termenele stabilite de ele însele cu privire la lucrările din actuala campanie și să acționeze din vreme, energic, pentru a preveni întârzierile. Stație pilot Noua stație pilot pentru cercetarea minereurilor nemetalifere din Murfatlar a fost pusă în funcțiune. Ea este a doua de acest fel din țară și dispune de linii tehnologice de cercetare dotate cu instalații de înaltă tehnicitate, destinate continuării ,într-o fază superioară a studiilor de laborator asupra minereurilor nemetalifere — caolin și bentonită — din țara noastră. Produsele încercate în noua stație, considerate a fi de cea mai bună calitate, vor fi expediate fabricilor de hîrtie din țara, pentru a fi experimentate în procesul tehnologic. (Agerpres) Foto 2. Adîncata...........In vreo două ore . . . defecțiunea va fi remediată" ( ?) Foto 3. „ ... pe Vasile Ciobanu l-am găsit tăind lemne la locuitorul Vasile Colbu" Foto 4. Hanțești. 11 din cele 18 tractoare staționau, marți, la sediul secției de mecanizare ANUMIPROFIL Rădăuți aduce la cunoștință celor interesați ca organizează UN CONCURS pentru ocuparea unui număr de 6 posturi de maiștri în specialitatea produse finite din lemn Concursul va avea loc la data de 1 noiembrie 1969, orele 8, la sediul întreprinderii din strada Volovățului nr. 38 — Rădăuți. Condițiile de concurs sunt cele prevăzute în H. C. M. nr. 1061/59 și H.C.M. 875/1960. Pentru relații suplimentare, concurenții se vor adresa serviciului salarizării al IPROFIL, telefon 370. SPORT • SPORT Programul de desfășurare a campionatului diviziei B de rugbi (seria a ll-a) ETAPA I. 28. IX Agronomia Iași— Cimentul Medgidia ; C.F.R. Brăila — Constructorul Suceava ; Ideal Cernavodă — I.R.A. Tecuci; Chimia Năvodari—Constructorul Bîrlad ; Ancora Galați stă. ETAPA A II-a, 5.X. Cimentul Medgidia — Constructorul Bîrlad ; I.R.A Tecuci — Chimia Năvodari ; Ancora Galați — Ideal Cernavodă ; Agronomia Iași — C.F.A. Brăila; Constructorul Suceava stă. ETAPA a III-a, 12.X. C.F.A. Brăila — Cimentul Medgidia ; Ideal Cernavodă — Constructorul Suceava; Chimia Năvodari — Ancora Galați ; Constructorul Bîrlad — I.R.A. Tecuci. Agronomia Iași stă. ETAPA a IV-a. 19. X Cimentul Medgidia — I.R.A. Tecuci; Ancora Galați — Constructorul Bîrlad ; Constructorul Suceava — Chimia Năvodari ; Agronomia Iași — Ideal Cernavodă. C.F.A. Brăila stă. ETAPA a V-a. 26. X Ideal Cernavodă — C.F.R. Brăila ; Chimia Năvodari — Agronomia Iași ; Constructorul Bîrlad — Constructorul Suceava ; I.R.A. Tecuci — Ancora Galați; Cimentul Medgidia stă. ETAPA a VI-a. 2. XI Cimentul Medgidia — Ancora Galați ; Constructorul Suceava — I.R.A. Tecuci; Agronomia Iași — Constructorul Bîrlad; C.F.A. Brăila — chimia Năvodari. Ideal Cernavodă stă. ETAPA a Vil-a, 9. XI Ideal Cernavodă — Cimentul Medgidia ; Constructorul Bîrlad — C.F.A. Brăila; IRA Tecuci— Agronomia Iași; Ancora Galați — Constructorul Suceava. Chimia Năvodari stă; ETAPA a VIII-a. 16. XI Cimentul Medgidia — Constructorul Suceava; Agronomia Iași — Ancora Galați; C.F.R. Brăila — I.R.A. Tecuci; Ideal Cernavodă — Chimia Năvodari; Constructorul Bîrlad stă. ETAPA a IX-a, 23. XI tul Chimia Năvodari — CimenMedgidia; Constructorul Bîrlad — Ideal Cernavodă ; Ancora Galați — C.F.R. Brăila; Constructorul Suceava — Agronomia Iași; I.R.A. Tecucistă. 16.50 17.00 17.35 19.20 19.40 19.50 19.55 22.20 22.42 0.5 Pe teme medicale. Călătorie muzicală. Mîine, în emisiunile muzicale. Țară de vis. Montaj de poezie contemporană românească. Gintă Jula Matray. Noapte bună, copii. Seară de operă. Teatru radiofonic serial. „Ursita“ de Bogdan Petriceicu Hașdeu. Seria a V-a. Muzică ușoară. — 100 Simfonia concertantă pentru pian și orchestră de Nicolae Brinzeu. VINERI 12 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I 5.05 — 6.00 Program muzical de dimineață. 5.30 Jurnal agrar. 6.05 — 9.30 Muzică și actualități. 9.30 Memoria pămîntului românesc. 10.05 .Selecțiuni din operete. 10.30 Radio Prichindel (emisiune pentru copii). 11.05 Prezent și viitor în știința agricolă. 11.25 Varietăți muzicale. 12.00 Melodii de dragoste. 12.15 Recital de operă Emil Rotundu. 12.23 Moment științific. 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Mic magazin muzical. 14.10 Roza viaturilor. 14.35 Muzică ușoară. 14.50 Itinerar folcloric muzical. 15.30 Compozitorul săptăminii — Franz Schubert. 16.00 Radiojurnal. 16.30 Tribuna radio. 16.45 Melodii interpretate la clarinet. 17.05 Pentru patrie. 1800 Dezbateri pe teme economice. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta radio. 19.25 Sâptămîna unui meloman. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Muzică populară. 20.30 Eminesciană. „In căutarea Șeherezadei“ (II) 20.35 Pentru magnetofonul dv. 21.30 Sport. 21.40 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Muzică ușoară. 22.45 Caravana fanteziei. 23.45 Moment poetic. 23.50 Tangouri In interpretarea formației Tony Meller. 0.03 — 3.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL NI 6.00 Din programul zilei. 6.10 Varietăți matinale. 7.00 Radiojurnal. 7.10 Varietăți matinale — continuare. 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 9.00 Muzică populară. 9.30 Fragmente din opere. 10.10 Teatru radiofonic. „S-a întîmplat azi o adaptare radiofonică după piesa lui Lev Simelnikov. 11.15 Muzică ușoară. 11.40 Piese corale. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.13 Expoziția realizărilor economiei naționale — România ’69. 12.35 Muzică ușoară. 12.45 Concert de prînz. 13.30 Revista revistelor științifice. 14.03 Muzică ușoară. 15.00 Moment științific. 15.05 Opera pentru toți. 15.30 Pagini celebre de muzică ușoară. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Concertul pentru vioară și orchestră de Mihail Andricu. TELEVIZIUNE 201 11 SEPTEMBRIE In jurul orei 11.00 — Transmisie în direct. Sosirea președintelui federal al Austriei, Franz Iomas, la București. 17.30 Buletin de știri. 17.30 Lumea copiilor. Baronul Munchausen povestește . . . 17.50 Studioul pionierilor. Din rucsacul vacanței. Emisiune de Mia Ionescu. 18.30 Criterii. Arte frumoase. 18.45 O interpretă îndrăgită a cintecului muntenesc : Ileana Sărăroiu. 19.00 Teleuniversitatea. Ciclul „Viața“. 19.30 Telejurnalul de seară. Buletinul meteorologic. 20.00 Transfocator. 20.30 Seară de teatru T.V. Trandafirul alb. 22.10 Telejurnalul de noapte și buletinul meteorologic. 22.30 Consultație tehnică T.V. 22.45 Din succesele muzicii ușoare italiene. 23.00 închiderea emisiunii. TIMPUL PROBABIL Pentru următoarele 3 zile . Vreme în general frumoasă cu cerul variabil. Se vor semnala averse izolate de ploaie. Vîntul va sufla potrivit. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 12 și 16 grade, iar maximele între 22 și 26 grade. REZULTATE PRONOEXPRES Concursul nr. 37 din 10.IX. 1969 Extragerea I: 11; 20; 31; 4; 18; 43. Fond de premii: 321.532 lei Extragerea a II-a : 29; 13; 34; 18; 1; 28; 37. Fond de premii : 263.599 lei Fabrica de conserve din fructe Burdujeni. In plin sezon de producție Foto : L MIHU ~f