Zori Noi, septembrie 1969 (Anul 22, nr. 6754-6778)

1969-09-11 / nr. 6762

CIVICE Intre exigențe și realitate Dinamicul proces de urba­nizare cunoscut, mai ales în ultimii ani, de către munici­piul Suceava a determinat, cum era și firesc, o nouă op­tică în abordarea noțiunilor de comerț, de deservire. Fonduri importante, mari valori materiale și o muncă dirijată cu pricepere au de­terminat schimbări importante, mai ales în construirea unei puternice baze materiale des­tinată comerțului. Moderne spații, amplasate în noile construcții, asigură în bună măsură o gamă variată de pro­duse, în cele mai dese cazuri de bună calitate și în cantități îndestulătoare. Am aminti aici spațiile comerciale nu de mult date în­ folosință în noul car­tier Arini, magazinele alimen­tare cu autoservire din cen­trul orașului, magazinul „Tu­rist“ de la parterul întreprin­derii de rețele electrice și al­tele, în aceste condiții, practi­cării comerțului i s-au adău­gat elemente noi, care, conti­nuate și generalizate la scara întregii rețele de magazine, vor constitui un important pas înainte. Este vorba, mai întîi, despre mai buna organizare a reclamei, reflectată în expu­nerea mărfurilor, amenajarea vitrinelor, folosirea luminii și altele. Pe de altă parte, in­tr-un număr mare de magazi­ne, mai ales acolo unde au fost promovați tinerii, desface­rea mărfurilor se face cu mai multă competență. Consuma­torii sunt atrași și reținuți prin politețe, curățenie și, ceea ce este mai important, prin price­perea cu care se este prezen­tată marfa dorită, element de­loc neglijabil, mai ales dacă ne gîndim la faptul că, ano­timp după anotimp, orașul primește, cu generozitate, nu­meroși turiști. Desigur, am putea extinde aria aprecierilor pozitive și la alte aspecte. Ne vom opri însă asupra unor insuficiențe întru nimic minore, care, deși în nenumărate rînduri au fost menționate în coloanele zia­rului nostru, continuă să tacă — pînă cînd ? — casă bună cu unele conduceri de maga­zine sau organizații comercia­le. Așa, de pildă, nu este de­loc neglijabil că nici pînă la această oră conducerea TAPL Suceava n-a reușit să înțelea­gă că toate utilajele procu­rate cu mari eforturi finan­ciare (instalații frigorifice ș.a.) trebuie să funcționeze. Este cunoscut, spre exemplu, fap­tul că în unele unități ale trustului amintit s-au montat, printre altele, și mașini pentru prepararea cafelei filtru. Dar, acestea au funcționat cîteva săptămîni, intrîn­d apoi într-o îndelungată. . . stagnare. Am încercat să aflăm cite ceva despre aceste stări de lucruri, însemnări despre comerțul din municipiu însă nimeni, începînd de la responsabilii de unități și pî­nă la diriguitorii trustului, n-a reușit sa dea explicațiile cu­venite. Adeseori am asistat la situații deloc plăcute, cînd turiștii solicitau catete filtru, dar care, spre surprinderea a­­cestora, erau înlocuite cu ca­felele obișnuite. Pînă cînd se vă perpetua această stare de lucruri, pînă cînd cei în cau­ză­ vor continua să rămînă insensibili la această inadver­tență ? Și pentru că suntem­ în sec­torul TAPS, să ne referim la cîteva aspecte ale compor­și­tamentului ospătarilor, barma­nilor. Desigur, așa cum ară­tam la începutul acestor rîn­duri, și în acest domeniu s-au obținut rezultate bune. Am pu­tea menționa linia corectă, so­bră, imprimată personalului de la restaurantul „Suceava“ și Bucătăria bucovineană. Exis­tă însă, din păcate, în acest domeniu, încă foarte mult de făcut. La braseria „Union“, la barul restaurantului „București“, la restaurantul și barul din cartierul Arini, în rîndurile personalului mai stăruie încă o atitudine de plictiseală, blazare uneori respingătoare.­­ Nu de mult, la braseria „U­­nion“, în plin centru al muni­cipiului, un ospătar fiind ru­gat să curețe o masă la care se așezaseră niște consuma­tori, le-a răspuns sec : „Nu sunt plătit pentru asta“ (? !). In general, aici serviciul este greoi, făcut fără plăcere, și, ceea ce e mai impor­tant, de către un personal care nu de puține ori încalcă normele comerțului civilizat, ale igienei. Tovarășii din con­ducerea trustului nu cred că s-ar impune unele măsuri de redistribuire a personalului în raport cu locul și vadul co­mercial ? Ne vom referi, în continua­re, succint, și la modul funcționează unele centre cum de desfacere a produselor de pa­nificație. Aici, cîteva măsuri de depozitare, manipulare și expunere mai buna s-ar putea adopta. Am vizitat recent cîte­va astfel de centre din muni­cipiu. Primele constatări, care nu sînt numai ale noastre, ci și ale­ unui mare număr de consumatori, se referă la fap­tul că pîinea este depozitată necorespunzător, neprotejată de praf și muște. Uneori este aruncată chiar jos, pe podele­le magazinelor, așa cum se întîmplă la centrul din parcul orașului. De asemenea, com­portarea personalului este de­parte de ceea ce se numește deservire civilizată. Deși, în cursul zilei, unitățile sunt a­­provizionate periodic, cu pîine proaspătă, greu reușești, une­ori, să o obții, fiindcă ești ser­vit cu pîine veche de zile, iar cea proaspătă două este ținută în magazin să-și facă... stagiul. De ce este permisă o asemenea practică ? Ziarul așteaptă răspuns la această întrebare, precum și la aspectele semnalate mai sus. GEORGE DAMIAN §j H |§ Contra .JHT-pu­n­ct i CA SA NU SE UITE. . . g gj Bejinar Alexandru, Ti­­g p­pa Nicolae, Craciunes- M­o cu Nicolae și Tipa Ta- p O­lălău sînt mari iubitori jg = de ciment, atît de mari, ~ Ü încît nu i-a răbdat ini­ g H­ea să-l vadă pus la te­și­melia grajdurilor I.A.S. 1 Todirești și s-au stră­­ș=­duit, cu ajutorul unor­­ binevoitori gură - cas­ Ü că, să-i ofere condiții­­ mai bune, în propriile­­ gospodării. Că au furat, H e limpede. Că o să plă­­­­tească exact cît tace, H iarăși e limpede. Că H s-au făcut de rîsul sa­ti­tului, și mai și. Doar un §§ lucru nu-i prea clar: din 16 iunie și pînă acum, jg chiar n-a fost vreme să ›§ fie judecați precum me­li­rită ? Că cimentul ăsta, H ținut mult prin dedesub­­t furi, se împietrește mai la rău decît nepăsarea fa­țâ de avutul obștesc. I­UPELÂND LA PROPRIUL I§ BUZUNAR . . . H Iancu Filaret al lui §§ Constantin plătește an­­i§ garalele lui Iancu Fila­­­­ret al lui Ion­­ Popescu _ §| Gheorghe al lui Mihai g 1 pe cele ale altui Popes­­c­u cu Gheorghe, din Slăti­­g M­oaia. Or fi ei omonimi = H pînă la un punct, dar de g 1 aici și pînă la a-i face = U tot una, mai va ! Să n H aibă atît de puțin res­­u­­­pect pentru exactitate p = serviciul financiar de la g H întreprinderea minieră­­ „Suceava“ din Ostia ? H Nu ne-ar veni să ere­zű­dem decît dacă, purtînd­­ același nume cu vreu­­­­nul dintre salariații săi,­­ ne-am pomeni acasă cu­­ premiul aceluia ! § Pînă una­­ alta, păgu­­g­­iții umblă pe drumuri, iar autorii isprăvii îi H tot amină. N-ar fi mai ___ H simplu ca cei cu dexte­ g g­ritate în încurcatul bor­­g = canelor să-și repare pe = H loc „mica neatenție“, a­­g a­pelînd la propriul buzu­­n­­­nar ? ! Rubrică realizată de o ȘTEFAN STROE­G ZORI NOIPAGINA 2 NOTE Surprize pe traseul Suceava - Bosanci... Sute de cetățeni călătoresc zilnic, cu mașinile I.G.O., pe ruta Suceava — Ipotești — Bosanci și retur. Dar cum că­lătoresc uneori. . . numai ei știu. Nu și tovarășii de la I. G. O. Suceava, care răspund de buna desfă­șurare a transportului în comun. Dacă ar ști și. . . ar pune la inimă doleanțele că­lătorilor, s-ar curma neîntre­ruptul șir de peripeții ce au loc pe o distanță de numai 8 km. In ultimele doua săptămîni, de mai multe ori am fost ne­voiți să coborîm din autobuz și să urcăm apostolește dea­lul spre Ipotești. Motivul : nu-i bună mașina, nu-i bun drumul, nu-i bun. . . Nimeni nu mai cu­noaște unde există stații de autobuz și unde nu ? Pe dis­tanța Policlinica Suceava — Bosanci unii șoferi fac numai 3—4 opriri, în timp ce alții fac 9 și chiar 10. Și o fac pentru cunoscuții lor. Nu știm dacă, tovarășilor de la I.G.O., vi s-a adus la cu­noștință că mașinile întreprin­derii întîrzie sferturi, jumătăți și uneori chiar ore ? Și aceas­ta, în special, în timpul prîn­­zului. Așa s-a întîmplat în zi­lele de­­ 2, 3, 5 și 7 septem­brie, ca de altfel și în altele. Va putem informa că unele autobuze­­ cu unul am călăto­rit în dimineața zilei de 7 sep­tembrie, ora 6,15) au ușile de­fecte, au geamuri lipsa, o­­glinzi sparte. Poate pentru ca fumul de la țigara șoferului să iasă afară. I-am auzit cîndva spunînd, pe tovarășii de la I.G.O., că întreprinderea nu se alege cu venituri din exploatarea auto­buzelor ce deservesc comu­nele limitrofe orașului. De ce ? Numai doua cauze : unii că­lători nu scot bilete (și nimeni nu le zice nimic), iar unii ta­xatori adună biletele arunca­te de călători, la coborîre, și le vînd a doua sau chiar a treia oară. Și nu în folosul întreprinderii. Așa ni s-a în­tîmplat și nouă în dimineața zilei de 2 septembrie, cu taxa­torul de pe autobuzul ce tre­buia să ajungă la Bosanci la ora 6:45. Și nici taxatorilor nu le zice nimeni nimic. Timp de 14 zile, nici fin controlor nu ne-a întrebat dacă avem sau nu bilet. Am spus la cîțiva tovarăși de călătorie că vom scrie în ziar despre aceste neajunsuri în exploatarea mașinilor. Ne-au aprobat, dar și-au manifestat, totodată, și îndoiala că lucru­rile se vor îndrepta. Cu sigu­ranță, aceasta datorită persis­tenței vreme îndelungată unor cunoscute neajunsuri. To­­­tuși, pînă cînd ele vor fi tole­­­rate ? B. CONSTANTIN C.I.L. GHERLA județul Cluj FACE CUNOSCUT POSESORILOR DE BUȘTENI DE NUC CA PREIA ORICE CANTITĂȚI, ACORDÎND UR­MĂTOARELE PREȚURI: — Clasa A 1.500 lei/m.a — Clasa B 1.300 lei/m.a. — Clasa C 1.100 lei/m.c — Gater­i 420 lei/m.c. Deținătorii sînt rugați să încunoștiințeze C.I.L.-ul Gherla, printr-o carte poștală, cunoscîndu-se că, în conformitate cu arondarea teritorială, pot preda buș­tenii numai acestei unități. Posesorilor care valorifica bușteni li se eliberea­ză adeverințe pentru cantitatea predată, în schim­bul cărora pot să-și procure de la unitățile silvice material lemnos la preț de stat. I Complex de deservire al cooperației meșteșugărești din Fălticeni Măsuri și termene _ _ nerespectate. DE CE? (Urmare din pag. I) în urmă la cooperativa agri­colă din Șerbănești. Coope­ratorii din Adîncata nu aveau asigurat încă întreg necesa­rul, iar stocul existent se re­condiționa, întrucît buletinele venite de la laboratorul de controlul semințelor­­ indicau ca probele trimise au fost res­pinse la puritate. Aceștia au planificat să însămînțeze 500 hectare cu grîu - secară și 10 hectare cu secară pentru ma­să verde, însă n-au semănat nici un hectar. Mai mult, au efectuate arături de însămîn­­țare doar pe 52 hectare. Pe circa 170 hectare vegetația de la culturile compromise con­tinuă să stea în căpițe, întîr­ziind intrarea tractoarelor la arat și pregătirea terenului. Și mai grav este că, în alte unități, nu s-a terminat măcar cositul vegetației nici a­­mintite ! Cînd va putea fi e­­liberat, arat și însămînțat te­renul ? In timp ce la Reuseni, în brigada Luncușoara, coope­­ratorii zoreau cu strînsul și în­­silozarea temporară a carto­filor, la Adîncata, Hanțești în multe alte locuri nu se tre­și­cuse la recoltat. Și doar in­dicațiile au fost date pentru a se proceda, în mod obliga­toriu, începînd de pe data de 5 septembrie, la recoltarea a­­cestei culturi . Unii specialiști sînt de păre­re ca ... ar fi prea devreme sa se treacă la semănat, dar afirmă că, oricum, se vor în­cadra în limitele epocii opti­me (pînă la 10 octombrie). Unul dintre aceștia este ingi­nerul agronom Ion Iftode de la C.A.P. Udești. Sa zicem că așa ar fi fiind condițiile în a­­ceastă unitate ! Dar nici pen­tru arat și pregătirea patului germinativ nu este încă mo­mentul, tovarășe inginer ? Credem că cu precizarea sînteți de acord din măsurile tehnice și organizatorice ale direcției agricole și uniunii județene a cooperativelor a­­gricole că ..pregătirea terenu­lui pentru însămînțat se va fa­ce cu cel puțin 10 zile Înainte“. Care nici pe la 20 septembrie nu va fi timpul să se mînțeze și la Udești ? însă- Așa s-ar părea, din moment ce a­­cum aveți prea puțin teren pregătit, iar pînă la data a­­mintită nu mai sînt nici măcar 10 zile. Consemnînd aceste aspecte, considerăm că cîteva este timpul ca organele agricole să controleze sistematic mo­dul cum sînt respectate ma­surile și termenele stabilite de ele însele cu privire la lucră­rile din actuala campanie și să acționeze din vreme, e­­nergic, pentru a preveni în­târzierile. Stație pilot Noua stație pilot pentru cer­cetarea minereurilor nemetali­fere din Murfatlar a fost pusă în funcțiune. Ea este a doua de acest fel din țară și dispu­ne de linii tehnologice de cer­cetare dotate cu instalații de înaltă tehnicitate, destinate continuării ,într-o fază supe­rioară a studiilor de laborator asupra minereurilor nemetali­fere — caolin și bentonită — din țara noastră. Produsele încercate în noua stație, considerate a fi de cea mai bună calitate, vor fi ex­pediate fabricilor de hîrtie din țara, pentru a fi experimenta­te în procesul tehnologic. (Agerpres) Foto 2. Adîncata...........In vreo două ore . . . defecțiu­nea va fi remediată" ( ?) Foto 3. „ ... pe Vasile Ciobanu l-am găsit tăind lemne la locuitorul Vasile Colbu" Foto 4. Hanțești. 11 din cele 18 tractoare staționau, marți, la sediul secției de mecanizare A­N­U­M­­­IPROFIL Rădăuți aduce la cunoștință celor interesați ca organizează UN CONCURS pentru ocuparea unui număr de 6 posturi de maiștri în specialitatea produse finite din lemn Concursul va avea loc la data de 1 noiembrie 1969, o­­rele 8, la sediul întreprinderii din strada Volovățului nr. 38 — Rădăuți. Condițiile de concurs sunt cele prevăzute în H. C. M. nr. 1061/59 și H.C.M. 875/1960. Pentru relații suplimentare, concurenții se vor adresa serviciului salarizării al IPROFIL, telefon 370. SPORT • SPORT Programul de desfășurare a campionatului diviziei B de rugbi (seria a ll-a) ETAPA I. 28. IX Agronomia Iași­­— Cimentul Medgidia ; C.F.R. Brăila — Constructorul Suceava ; Ideal Cernavodă — I.R.A. Tecuci; Chimia Năvodari—Constructo­rul Bîrlad ; Ancora Galați stă. ETAPA A II-a, 5.X. Cimentul Medgidia — Con­structorul Bîrlad ; I.R.A Tecuci — Chimia Năvodari ; Ancora Galați — Ideal Cernavodă ; Agronomia Iași — C.F.A. Brăi­la; Constructorul Suceava stă. ETAPA a III-a, 12.X. C.F.A. Brăila — Cimentul Medgidia ; Ideal Cernavodă — Constructorul Suceava; Chi­mia Năvodari — Ancora Ga­lați ; Constructorul Bîrlad — I.R.A. Tecuci. Agronomia Iași stă. ETAPA a IV-a. 19. X Cimentul Medgidia — I.R.A. Tecuci; Ancora Galați — Con­structorul Bîrlad ; Constructo­rul Suceava — Chimia Năvo­dari ; Agronomia Iași — Ideal Cernavodă. C.F.A. Brăila stă. ETAPA a V-a. 26. X Ideal Cernavodă — C.F.R. Brăila ; Chimia Năvodari — Agronomia Iași ; Constructorul Bîrlad — Constructorul Sucea­va ; I.R.A. Tecuci — Ancora Galați; Cimentul Medgidia stă. ETAPA a VI-a. 2. XI Cimentul Medgidia — Anco­ra Galați ; Constructorul Su­ceava — I.R.A. Tecuci; Agro­nomia Iași — Constructorul Bîrlad; C.F.A. Brăila — chimia Năvodari. Ideal Cernavodă stă. ETAPA a Vil-a, 9. XI Ideal Cernavodă — Cimentul Medgidia ; Constructorul Bîr­lad — C.F.A. Brăila; IRA Te­cuci— Agronomia Iași; Anco­ra Galați — Constructorul Su­ceava. Chimia Năvodari stă; ETAPA a VIII-a. 16. XI Cimentul Medgidia — Con­structorul Suceava; Agrono­mia Iași — Ancora Galați; C.F.R. Brăila — I.R.A. Tecuci; Ideal Cernavodă — Chimia Năvodari; Constructorul Bîr­lad stă. ETAPA a IX-a, 23. XI tul Chimia Năvodari — Cimen­Medgidia; Constructorul Bîrlad — Ideal Cernavodă ; Ancora Galați — C.F.R. Brăila; Constructorul Suceava — A­­gronomia Iași; I.R.A. Tecuci­stă. 16.50 17.00 17.35 19.20 19.40 19.50 19.55 22.20 22.42 0.5 Pe teme medicale. Călătorie muzicală. Mîine, în emisiunile muzica­le. Țară de vis. Montaj de poe­zie contemporană româneas­că. Gintă Jula Matray. Noapte bună, copii. Seară de operă. Teatru radiofonic serial. „Ur­sita“ de Bogdan Petriceicu Hașdeu. Seria a V-a. Muzică ușoară. — 1­00 Simfonia concertantă pentru pian și orchestră de Nicolae Brinzeu. VINERI 12 SEPTEMBRIE PROGRAMUL I 5.05 — 6.00 Program muzical de dimineață. 5.30 Jurnal agrar. 6.05 — 9.30 Muzică și actualități. 9.30 Memoria pămîn­tului româ­nesc. 10.05 .Selecțiuni din operete. 10.30 Radio Prichindel (emisiune pentru copii). 11.05 Prezent și viitor în știința a­­gricolă. 11.25 Varietăți muzicale. 12.00 Melodii de dragoste. 12.15 Recital de operă Emil Rotun­­du. 12.23 Moment științific. 12.30 întîlnire cu melodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.10 Mic magazin muzical. 14.10 Roza viaturilor. 14.35 Muzică ușoară. 14.50 Itinerar folcloric muzical. 15.30 Compozitorul săptăminii — Franz Schubert. 16.00 Radiojurnal. 16.30 Tribuna radio. 16.45 Melodii interpretate la cla­rinet. 17.05 Pentru patrie. 1800 Dezbateri pe teme economice. 18.30 O melodie pe adresa dv. 19.00 Gazeta radio. 19.25 Sâptămîna unui meloman. 20.05 Tableta de seară. 20.10 Muzică populară. 20.30 Eminesciană. „In căutarea Șeherezadei“ (II)­ 20.35 Pentru magnetofonul dv. 21.30 Sport. 21.40 Revista șlagărelor. 22.00 Radiojurnal. 22.20 Muzică ușoară. 22.45 Caravana fanteziei. 23.45 Moment poetic. 23.50 Tangouri In interpretarea formației Tony Meller. 0.03 — 3.00 Estrada nocturnă. PROGRAMUL NI 6.00 Din programul zilei. 6.10 Varietăți matinale. 7.00 Radiojurnal. 7.10 Varietăți matinale — conti­nuare. 8.10 Tot înainte (emisiune pentru pionieri). 9.00 Muzică populară. 9.30 Fragmente din opere. 10.10 Teatru radiofonic. „S-a în­­tîmplat azi o adaptare ra­diofonică după piesa lui Lev Sim­elnikov. 11.15 Muzică ușoară. 11.40 Piese corale. 12.03 Avanpremieră cotidiană. 12.13 Expoziția realizărilor econo­miei naționale — Româ­nia ’69. 12.35 Muzică ușoară. 12.45 Concert de prînz. 13.30 Revista revistelor științifice. 14.03 Muzică ușoară. 15.00 Moment științific. 15.05 Opera pentru toți. 15.30 Pagini celebre de muzică ușoară. 16.00 Radiojurnal. 16.20 Concertul pentru vioară și­­ orchestră de Mihail Andricu. TELEVIZIUNE 201 11 SEPTEMBRIE In jurul orei 11.00 — Trans­misie în direct. Sosirea pre­ședintelui federal al Austriei,­ Franz Iomas, la București. 17.30 Buletin de știri. 17.30 Lumea copiilor. Baronul Munchausen poves­tește . . . 17.50 Studioul pionierilor. Din rucsacul vacanței. Emisiune de Mia Ion­escu. 18.30 Criterii. Arte frumoase. 18.45 O interpretă îndrăgită a cin­­tecului muntenesc : Ileana Sărăroiu. 19.00 Tele­­­universitatea. Ciclul „Viața“. 19.30 Telejurnalul de seară. Buletinul meteorologic. 20.00 Transfocator. 20.30 Seară de teatru T.V. Trandafirul alb. 22.10 Telejurnalul de noapte și buletinul meteorologic. 22.30 Consultație tehnică T.V. 22.45 Din succesele muzicii ușoare italiene. 23.00 închiderea emisiunii. TIMPUL PROBABIL Pentru următoarele 3 zile . Vreme în general frumoasă cu cerul variabil. Se vor semnala averse izolate de ploaie. Vîn­­tul va sufla potrivit. Tempera­turile minime vor fi cuprinse între 12 și 16 grade, iar maxi­mele între 22 și 26 grade. REZULTATE PRONOEXPRES Concursul nr. 37 din 10.IX. 1969 Extragerea I: 11; 20; 31; 4; 18; 43. Fond de premii: 321.532 lei Extragerea a II-a : 29; 13; 34; 18; 1; 28; 37. Fond de premii : 263.599 lei Fabrica de conserve din fructe Burdujeni. In plin sezon de producție Foto : L MIHU ~f

Next