Zori Noi, septembrie 1969 (Anul 22, nr. 6754-6778)
1969-09-12 / nr. 6763
Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Fabrica de tricotaje Suceava. Aspect din hala mașinilor de bobinat Foto : I. MIHOVEANU Restanțele se datoresc dereglărilor în mecanismul organizării muncii Aceasta este concluzia care s-a desprins din recenta adunare de dezbatere a sarcinilor de plan ale anului viitor a colectivului fabricii de mobilă de la combinatul sucevean de industrializare a lemnului. Bilanțul, la 8 luni, indică rezultate necorespunzătoare : o restanță valorică de circa 800 mii lei. Restanțele depășesc, bineînțeles, în sens negativ, cifra ce s-au angajat muncitorii, care inginerii și tehnicienii să-și depășească sarcinile anuale ale acestui an (700 mii lei). Este principalul obiectiv spre care se cer orientate eforturile colectivului, căci de modul în care se va îndeplini planul anului prezent, vor depinde rezultatele din anul viitor. Care sunt cauzele rămînerilor în urmă ? Este vorba de deficiențe în aprovizionarea cu materiale, în organizarea producției și a muncii. De altfel, rezultatele de acum sunt o urmare a celor din primul trimestru. Au fost perioade cînd a lipsit cheresteaua, furnirele. Din materialul prezentat participanților la dezbatere, de către inginerul Petru Stătescu, șeful fabricii de mobilă, reținem că planul nu a fost realizat ritmic, decadă cu decadă. Nu este vorba numai de lipsa materialului. Timpul de muncă nu este utilizat integral. Utilajele nu sunt folosite la întreaga capacitate. De regulă, la încheierea schimbului, lucrul se lasă cu 20 de minute, chiar cu o jumătate de oră mai devreme și, aceasta, în multe cazuri. La utilaje cu randamente superioare,între care agregatul deformatizat, mașina de găurit multiplă. Este mare numărul muncitorilor care calitate, execută lucru de slabă Sunt necesare întoarceri pe fluxul tehnologic, pentru remanieri, se consumă manoperă în plus, ceea ce diminuează productivitatea muncii. Multe repere se rebutează. Așa se explică, de altfel, depășirea consumului specific cu 170 m.c. cherestea de fag și de brad. Au fost citați, la adunare, mulți dintre autorii unor astfel de fapte, care creează greutăți întreprinderii. Reiese, din cele relatate, necesitatea înlăturării, intr-un timp cît mai scurt, prin aplicarea unor măsuri hotărîte, a deficiențelor existente. Participanții la discuții, dezvoltînd aspectele prezentate în materialul expus, au făcut propuneri, au venit cu sugestii. Reținem, în legătură cu utilizarea timpului de lucru, cele spuse de maistrul principal Jacob Moluzană : „Azi puteam fi citați printre secțiile cu rezultate bune. Dar iată că ne prezentăm cu mari rămîneri în urmă, îndeosebi la producția pentru export. Am lucrat la o garnitură grea, cu repere multe, pretențioase. S-au ivit dificultăți în lipirea furnirelor. Biblioteca „Solo“ a rămas în urmă chiar de la primul lot. Unii oameni, care lucrau la execuția ei, n-au dovedit simț de răspundere. Recepția s-a făcut superficial. Rămînerea în urmă la garnitura E 100 este nejustificată. Panourile au fost prelucrate. In cazul acestora, a lipsit forța de muncă. Cred că n-au fost planificate rațional concediile. Oricum, piesele nu pot merge înainte de la sine. Vorbim de mult despre disciplina la locul de muncă și totuși vat. Iu rămîn multe de rezolschimbul de noapte, unii muncitori dorm. Un singur maistru, oricît ar fi el de activ, nu poate cuprinde toate locurile de muncă. O mare parte a timpului o pierde căutînd oamenii care se ascund ca să poată dormi. Mă întreb și eu : muncitorii vin la fabrică să doarmă, ori să lucreze ? Căci lucrurile nu mai pot fi tolerate. Se ascund printre materiale, se închid în dulapuri. Unii lasă mașinile să funcționeze în gol. M-aș referi, apoi, la un alt aspect, la fumat. Ii vezi pe unii că stau mereu la locul special amenajat. Fără să exagerez, cred că în felul acesta se pierd două ore din program. Intr-o zi am urmărit 14 muncitori. Stăteau la tai g. GROZA (Continuare în pagina a Il-a) Ieri, la Suceava, Rădăuți și Siret au avut loc consfătuiri ale cadrelor didactice, la care au luat parte învățători, profesori și educatori de la școlile din aceste orașe și din mai multe localități rurale. La consfătuiri au participat membri ai birourilor comitetelor județean, municipal și orășenești de partid, membri ai comitetelor executive ale consiliilor populare județean, municipal, și orășenești, reprezentanți ai inspectoratului școlar județean, ai organizațiilor de masă, cît și din partea Ministerului Invățămîntului. Pe baza referatului privind „Sarcinile școlii senatului didactic și ale perîn lumina documentelor celui de-al X-lea Congres al P.C.R.", cei prezenți au analizat rezultatele înregistrate în învățămîntul de stat de la orașe și sate, în instruirea și educarea multilaterală a tinerei generații, relevînd exigențele noii etape de dezvoltare a învățămîntului, în cadrul căreia un loc de frunte îl ocupă generalizarea școlii de 10 ani, important instrument de ridicare a gradului de cultură și civilizație a poporului nostru. Participanții la discuții — directori de școli, secretari ai organizațiilor de partid din școli, comandanți ai unităților de pionieri, învățători și profesori cu o bună experiență pedagogică și didactică — s-au referit, în cuvîntul lor, la metodele și mijloacele folosite pentru continua îmbunătățire și modernizare a procesului instructiveducativ, semnalînd, totodată, neajunsurile care mai există și făcînd valoroase propuneri pentru activitatea de viitor. In cadrul concluziilor au fost reliefate sarcinile ce revin cadrelor didactice în noul an școlar, necesitatea de munci cu pasiune și persevenrență pentru instruirea temeinică a elevilor, pentru educarea tinerei generații în spiritul dragostei față de patrie și partid, în partea a doua a consfătuirilor, cadrele didactice au participat la discuții pe specialități. Astăzi, consfătuiri similare își desfășoară lucrările în centrele Fălticeni, Gura Humorului, Cîmpulung și Vatra Dor- Consfătuirile cadrelor didactice In timpul consfătuirii cadrelor didactice de la Suceava ÎN AGRICULTURĂ- 1 Anotimp hotărâtor pentru recolta prezentă și viitoare SEMINȚELE NU POT GERMINA PE... SOLUL DEFICIENȚELOR Ne apropiem de 15 septembrie, perioadă cînd, în condițiile de climă și sol ale județului nostru și potrivit sarcinilor stabilite de către organele de resort trebuie să se treacă din plin la însămînțatul griului pentru producția anului viitor. Cum este pregătită această importantă lucrare ? Iată întrebarea pe care am adresat-o mai multor factori de răspundere în cadrul unui raid organizat ieri dimineață în diferite unități agricole ale județului. Se constată că, în mare parte, conducerile cooperativelor agricole manifestă preocupare pentru ca însămînțările să fie executate în timpul optim și în bune condițiuni. Din numeroasele fapte pozitive întîlnite ieri pe teren, cea mai semnificativă ni se pare activitatea țăranilor cooperatori din Moara. încă de la orele 6 dimineața, președintele Vasile Albu se afla printre oameni, dirijîndu-i spre locurile de muncă. După o scurtă prezentare a stadiului pregătirilor în vederea însămînțărilor, vizităm tarlalele pe care se materializează planul de acțiune al consiliului de conducere. Astfel, se constată că cele 100 de hectare care urmează să fie însămânțate în prima epocă sunt deja arate în întregime. Grupuri compacte de cooperatori se îndreptau spre terenurile care urmau să fie eliberate în vederea executării arăturilor. In magazii, sămînța era condiționată. Ingrășămintele fuseseră procurate, în așa fel încît la fiecare hectar să se administreze cîte 300 kg. superfosfat și 100 kg. azotat de amoniu. Dar, această lucrare înscrisă, ieri, la ordinea zilei, pentru activitatea cooperatorilor și mecanizatorilor din Moara, nu a putut începe disde-dimineață. Cauza este că, în timp ce o cantitate de 6000 kg. de îngrășăminte așteptau de o zi să fie împrăștiate pe tarlaua „Frumoasa", tovarășul ing. Gheorghe Lupașcu, directorul întreprinderii mecanizarea agriculturii pentru din Salcea, a găsit de cuviință să țină cu mecanizatorii de la secția Moara o ședință „operativă". E foarte bine că se merge la brigăzi pentru punerea la punct a anumitor neajunsuri. Dar, numai „operativă" nu a fost ședința organizată ieri dimineața aici, cînd nici după două ore nu se terminase. In același timp, și în alte unități, lucrări deosebit de importante așteptau sosirea mecanizatorilor. Consiliul de conducere al cooperativei agricole din Bosanci, de pildă, solicitase secției de la Moara să are 70 de hectare teren. La cooperativa agricolă din Sf. Ilie trebuia trimisă, tot de la Moara, o tocătoare mecanică pentru însilozarea unor fu- ION VLAD (Continuare in pagina a II-a) Proletari din toate țâril( unfdlvâ ) Depunerea unei coroane de fiori în după - amiaza aceleiași zile, președintele federal Franz Jonas și persoanele oficiale care îl însoțesc au depus o coroană de flori la Monumentul eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism. Anul XXIV • 6763 4 pagini 30 bani REDACȚIA $1 ADMINISTRAȚIA s Suceava, str. Tipografiei nr. 1 ; telefoane ; redactor șef - 2766 ; redactor șef adjunct - 3198 ; secretariatul de redacție - 2692 ; industrie, viață de partid - 2765 ; cultură, informații - 2764 ; agrară, administrație - 3195 ; construcție de stat, scrisori și corespondenți - 3096, vineri 12 septembrie 1969 Vizita în țara noastră a președintelui federal al Republicii Austria, Franz Jonas La invitația președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, joi dimineața a sosit în Capitală președintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas, care va face o vizită oficială în țara noastră. In întîmpinarea președintelui federal, pe aeroportul Băneasa se aflau președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, Ilie Verdeț, primvicepreședinte al Consiliului de Miniștri, vicepreședinte Manea Mănescu, al Consiliului de Stat, Dumitru Popa, primarul general al Capitalei, Mihai Marinescu, vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, membri ai Consiliului de Stat și ai guvernului, conducători de instituții centrale, oameni de știință și cultură, generali și ofițeri superiori, precum și numeroși ziariști români și austrieci, corespondenți și trimiși speciali ai presei străine. Erau prezenți dr. Eduard Tschop, ambasadorul Austriei la București, membri ai ambasadei austriece, șefi ai misiunilor diplomatice, atașați militari și alți membri ai corpului diplomatic acreditați la București. Pe clădirea aeroportului Băneasa erau arborate drapelele de stat ale Republicii Socialiste România și Republicii Austria. Pe frontispiciul clădirii centrale a aeroportului se aflau portretele președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și președintelui federal, Franz Jonas, precum și urările : „Bun venit Excelenței sale președintelui federal al Republicii Austria, Franz Jonas“, „Trăiască prietenia dintre popoarele român și austriac“. La ora 11, avionul oficial, escortat de la intrarea în spațiul aerian al României de avioane cu reacție ale forțelor noastre armate, aterizează pe aeroportul Băneasa. La coborîrea din avion, președintele federal Franz Jonas este salutat cordial de președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu. înaltul oaspete este însoțit de dr. Kurt Waldheim, ministrul federal al afacerilor externe, dr. Karl Trescher, director de cabinet al președintelui federal, dr. Claus Winterstein, ambasador extraordinar și plenipotențiar, șeful protocolului Ministerului federal al Afacerilor Externe, dr. Georg Schlumberger, trimis extraordinar și ministru plenipotențiar în Ministerul federal al Afacerilor Externe, colonel Raimund Truxa, aghiotant al președintelui federal, dr. Josef Randion, consilier de cabinet, dr. Kurt Skalnik, consilier, referent de presă al Cancelariei președenției. Președintele Nicolae Ceaușescu prezintă persoanele oficiale venite în întîmpinare. Comandantul gărzii de onoare aliniată pe aeroport prezintă onorul, în timp ce se intonează imnurile de stat ale celor două țări, se trag, în semn de salut, 21 de salve de artilerie. Cei doi conducători de state trec apoi în revistă garda de onoare. După ce salută drapelul gărzii, președintele Franz Jonas se oprește în fața militarilor rostind în limba română : „Bună ziua ostași“. Președintelui federal îi sunt prezentați apoi șefii misiunilor diplomatice și celelalte persoane oficiale române venite în întîmpinare. De pe podiumul instalat pe aeroport, președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, rostește un cuvînt de bun venit. Răspunde președintele federal, Franz Jonas. Cei doi conducători își string mîinile călduros. Numeroși bucureșteni, veniți pe aeroport pentru a aduce oaspeților urarea poporului român de „bun sosit“, aplaudă cu căldură, flutură stegulețe. Un grup de tinere în costume naționale oferă oaspeților austrieci buchete de flori. Primirea deosebit de călduroasă pe care a făcut-o populația Capitalei președintelui federal Franz Jonas constituie o expresie a sentimentelor de prietenie și stimă ale poporului nostru față de poporul austriac. Vizita președintelui Republicii Austria în România se înscrie ca un moment important în istoria bunelor relații (Continuare în pagina a IlI-a) Cuvântarea NICOLAE Stimate domnule președinte. Este deosebit de plăcut pentru mine să vă adresez, la sosirea în România, un cordial salut din partea Consiliului de Stat, a guvernului și a întregului popor român. Cetățenii Capitalei noastre vă primesc astăzi cu ospitalitate și prietenie pe dumneavoastră, primul președinte al Republicii Austria care face o vizită oficială în România, vă întîmpină ca pe solul cel mai înalt al unei țări europene iubitoare de pace și progres, față de care poporul român nutrește svuíimémé ut? niixîivi Și pliS iG-nie. (Aplauze). Intre România și Austria — țări legate atît prin apropierea lor geografică, cît și prin înseși destinele continentului nostru — s-au statornicit, în perioada postbelică, relații tot mai strînse, prietenești, stimulate continuu de năzuința comună de pace și cooperare care animă cele două țări și popoare. Este un fapt evident că legăturile de prietenie și colaborare româno-austriece urmează o cale ascendentă, în folosul ambelor popoare, al cauzei păcii și securității în Europa și în lume. In zilele ce vor urma, veți avea prilejul să vizitați țara și să cunoașteți nemijlocit viața și preocupările poporului român, eforturile lui pe calea progresului și civilizației, aspirațiile sale de conlucrare și înțelegere cu toate popoarele lumii. Sîntem încredințați că vizita dumneavoastră va contribui la adîncirea prieteniei dintre cele două țări, la dezvoltarea tot mai rodnică a relațiilor româno-austriece. In condițiile de azi, cînd în diferite zone ale planetei noastre se mențin încă surse de încordare și conflicte militare, cînd asigurarea păcii și secu- președintelui CEAUȘESCU rității preocupă profund popoarele lumii, considerăm ca este o îndatorire fundamentală pentru toate statele de a contribui la îmbunătățirea climatului internațional, la promovarea unor relații normale între țări și popoare — întemeiate pe respectarea independenței și suveranității naționale, pe deplina egalitate în drepturi și avantaj reciproc, pe respectarea dreptului fiecărui popor de a hotărî singur asupra destinelor Avem convingerea că, în sale, cadrul convorbirilor ce le vom purta, vom putea face un fructuos schimb de opinii cu privire la problemele care constituie astăzi preocupări majore și legitime ale popoarelor continentului nostru, ale omenirii contemporane. Cu dorința de a vă simți cît mai bine în țara noastră, dați-mi voie, stimate domnule președinte și stimați oaspeți, să vă urez tradiționalul „Bun venit“ pe pămîntul României 1 (Aplauze îndelungate). Cuvîntarea " FRANZ Domnule președinte. Vă mulțumesc pentru cuvintele amicale de salut cu care mă întîmpinați atît pe mine, cît și pe cei care mă însoțesc. Am acceptat cu bucurie invitația de a efectua o vizită în Republica Socialistă România, deoarece aceasta ne oferă posibilitatea să afirmăm din nou dorința noastră comună de a extinde în continuare relațiile de prietenie între țările noastre. Austria, ca țară neutră în inima Europei, se străduiește A«* wtn.1tr* X înlvaî în nivn„ ‘VI UlVtr *UW*I WM. «Viații din cele mai bune cu toate statele, indiferent de deosebirile dintre sistemele lor sociale și economice. Ne preocupăm însă în mod deosebit de adîncirea relațiilor cu statele din această regiune, de care ne simțim uniți prin tradiții culturale și prin istoria țării noastre. De aceea, acordăm, în același timp, o mare importanță dezvoltării relațiilor cu țara dumneavoastră. Mulțumită străduințelor președintelui SONAS noastre reciproce, relațiile dintre Republica Austria și Republica Socialistă România s-au putut dezvolta în ultimii ani într-un mod îmbucurător. Întîlnirile personale dintre oamenii de stat din țările noastre au contribuit în mod esențial la evoluția acestor relații. In acest sens privesc cu mult interes vizita pe care o fac în țara dumneavoastră, fiind convins că discuțiile pe care le vom avea vor duce la extinderea în continuare a relațiilor de prietenie statornicite între țările noastre. Sîntem încrsiii în Cît arstfel servim nu numai interesele națiunilor noastre, ci ne aducem contribuția și la înțelegerea popoarelor din regiunea în care trăim, și prin aceasta la asigurarea păcii. Domnule președinte. Vă rog să-mi permiteți să vă transmit salutul meu personal și al poporului austriac dumneavoastră și poporului român. (Aplauze îndelungate). Vizită protocolară Joi după - amiază, președintele federal al Republicii Austria, Franz Jonas, a făcut vizită protocolară președintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu. La sosirea înaltului oaspete, la Palatul Consiliului de Stat, o gardă militară a prezentat onorul. Intre președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, și președintele federal, Franz Jonas, a avut loc o convorbire cordială. La întrevedere au participat Ilie Verdeț, prim - vicepreședinte al Consiliului de Miniștri, Manea Mănescu, vicepreședinte al Consiliului de Stat, Constantin Stătescu, secretarul Consiliului de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, și Gheorghe Pele, ambasadorul României la Viena. Președintele Austriei a fost însoțit de Kurt Waldheim, ministrul federal al afacerilor externe, Eduard Tschop, ambasadorul Austriei la București, Karl Trescher, director de cabinet al președintelui federal, și Claus Winterstein, ambasador, șeful protocolului Ministerului Federal al Afacerilor Externe. După convorbire, președintele Consiliului de Stat a înmînat președintelui Franz Jonas, ordinul „Steaua Republicii Socialiste România“, clasa I. Felicitînd călduros pe președintele federal al Austriei pentru înalta distincție conferită, președintele Consiliului de Stat a spus : „Vă ofer această înaltă distincție ca semn de prețuire a contribuției dv. la dezvoltarea relațiilor dintre România și Austria și a relațiilor prietenești dintre popoarele noastre“. „Vă mulțumesc din inimă — a răspuns președintele Austriei. Mă bucur în mod deosebit că primesc această înaltă distincție a Republicii Socialiste România din mîna dv. Voi păstra această decorație ca un semn al prieteniei care există între poporul român și poporul austriac“. Președintele federal Franz Jonas a înmînat apoi președintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu, „Marea Stea a Ordinului pentru Merite al Republicii Austria“. „Vă rog, domnule președinte, să-mi permiteți ca însemn al bunelor legături și al prieteniei dintre țara dv. și Republica Austria, dintre popoarele noastre să vă înmînez. Excelență, această înaltă distincție — a spus președintele Austriei, în același timp, vă rog să primiți și cele mai bune urări pentru noi succese în dezvoltarea Republicii Socialiste România“. Mulțumind cu căldură, președintele Consiliului de Stat, Nicolae Ceaușescu a subliniat: „Consider această decorație ca un simbol al prieteniei dintre popoarele noastre, al dorinței de dezvoltare în continuare a prieteniei și colaborării în interesul popoarelor noastre, pentru cauza păcii și securității în Europa“. (Agerpres).