Zori Noi, decembrie 1969 (Anul 22, nr. 6832-6857)
1969-12-02 / nr. 6832
) > Proletari din toate țările, uniți-văl Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean . Anul XXIV Nr. 6832 mărfi 2 decembrie 1969 4 pagini 30 bani ! COM SPORM SCHRRTELE HURULUI VERDE?Folosind lobile, tocătoarele de la fabrica P.F.L MACINĂ BANI Cu aproape un an în urmă, în decembrie 1968, Conferința organizației județene de partid stabilea, printre altele, sarcinile ce reveneau întreprinderilor în privința economisirii materialului lemnos. La fabrica de plăci fibrolemnoase dure din cadrul Combinatul de exploatare și industrializare a lemnului Suceava, în scopul valorificării superioare a lemnului mărunt și a deșeurilor de cherestea, proporția de folosire a acestora trebuia să ajungă la minimum 45 la sută. O cifră mobilizatoare față de realizările de pînă atunci, dar care — ținînd seama de posibilitățile mari ale combinatului, cît și de avantajele ce rezultă pentru economia națională — va trebui să continue să crească. Am socotit util să ne interesăm în ce mod se achită fabrigga^^sarcina trasată. Din păcăte,trebuie să spunem de la bun început : ni s-a acordat atenția necesară, măsurile luate neproducînd revirimentul scontat. Perspectiva imediată a îndeplinirii procentului propus continuă să fie, de asemenea, incertă. In ziua în care am vizitat unitatea, nu a intrat în procesul de fabricație nici o așchie de deșeu de foioase și aceasta pentru că, pur și simplu, deșeurile lipseau cu desăvirșire de pe platforma de alimentare. In schimb, tocătoarele măcinau, fără încetare, solide de fag — material, căruia, fără îndoială, i s-ar putea găsi o utilizare mult superioară. Am urmărit situațiile zilnice privind intrările de materiale în procesul de fabricație, în două luni diferite ca anotimp: iulie și octombrie, anul curent. Din însumarea deșeurilor de fag, a crăcilor, capetelor de bușteni, a rolelor de la derulaj și a deșeurilor de furnir prelucrate, rezultă că procentul a atins numai 39 și, respectiv, 40 la sută; restul de 60—81 la sută este reprezentat de lobdele tocate. Din discuția avută cu șeful fabricii, tovarășul inginer Gheorghe Toma, a reieșit că recuperarea celor 5—6 procente (plus restanțele acumulate) este imposibilă în momentul de față. Cu penuria de deșeuri întîlnită pe platforma de alimentare și în depozit, scepticismul șefului fabricii nu ne-a surprins. Se pune întrebarea : de ce s-a ajuns la această stare de lucruri ? Ca întotdeauna, mai întîi se aruncă vina asupra UESS-urile Fălticeni, furnizorilor Rădăuți, Gura Humorului. Ni se spunecă aceste unități nu-și îndeplinesc sarcinile stabilite și, mai ales, nu asigură o aprovizionare ritmică. După un calcul sumar, tovarășul Toma ne asigură că numai în cazul în care aceste cantități ar fi dublate, s-ar putea ajunge la procentul cerut de plan. UEIL- urile însă furnizează deșeurile în apropierea limitei maxime a posibilităților lor. Solicităm părerea tovarășului inginer Petru Bacalu, directorul UEIL Rădăuți. Interlocutorul nostru este de părere că unitatea pe care o conduce poate furniza, lunar, cu excepția lunilor de vară, o cantitate de pînă la 500 tone deșeuri, față de cele 300—400 tone livrate în medie pînă acum. Ne exprimăm convingerea că în UESL-uri există resurse mult mai mari chiar decît cele recunoscute de conducătorii lor. In sprijinul afirmației noastre, amintim importantele cantități de deșeuri vîndute, pe bază de repartiție, tuturor salariaților proprii, precum și vînzarea către particulari. Deci, o primă concluzie : deșeuri de fag există în cadrul unităților CEIL, ele trebuie numai gospodărite mai bine. Tovarășul ing. Toma ne-a vorbit de posibilitatea aprovizionării cu deșeuri din județele Piatra Neamț, de ce nu ca în anii Bacău și, trecuți, chiar din Maramureș. Ne-am amintit, astfel, de cunoscutele și, pe bună dreptate, criticatele transporturi încrucișate de material lemnos între diverse județe ale țării, practicate în cadrul fostului minister al economiei forestiere. Or, CEIL își desfășoară activitatea în Bucovina, țara fagilor. In plus, reamintim că însăși rațiunea de a fi a secției de PFL dure este să valorifice deșeurile de fag din această parte a țării. Privind cum tocătoarele macină solide, specialiștii nu trebuie să uite că, de fapt, ele macină bani, prețul a ceea ce lipsește deocamdată , o mai bună organizare a producției, o perfectă colaborare între diversele unități ce aparțin de CEIL. Să menționăm că atunci cînd s-au considerat drept suficiente stocurile sale, fabrica TIBERIU COLIBABA (Continuare in pagina a Il-a) In secția lactoză de la Industria laptelui Vatra Dornei Foto : D. HUȘANU Fabrica de mobilă din Cimpulung. Laboranta Viorica Maricari controlind umiditatea pieselor pentru mobilă Foto . D. VINTILA e PRIMUL GRUP energetic cu o putere instalată de 210 megawați al centralei termoelectrice de la Deva a fost conectat la rețeaua sistemului energetic național. Evenimentul inaugural al primului grup a marcat, totodată, intrarea in funcțiune a unor instalații importante care vor servi întreaga termocentrală, prevăzută să aibă o capacitate de 840 megawați. INGINERUL Gh. Săninoiu, de la schela de petrol Băicoi, este autorul unui dispozitiv brevetat în țară, cu ajutorul căruia se poate măsura de la suprafață nivelul de țiței al sondelor aflate în pompaj. Operațiile de manevrare se efectuează automat. Prin utilizarea noului dispozitiv se obține un randament de aproape două ori mai mare decît in cazul folosirii altor procedee. • IN NOUA ZONA industrială a municipiului Buzău a Început montarea primelor linii tehnologice la fabrica de geamuri — una dintre cele mai mari din țară. Noua unitate va avea în final o capacitate de producție anuală de peste 100.000.000 m.p. geam tras, șlefuit, securit, oglinzi și alte produse din sticlă. UNIUNEA Tineretului Comunist, în colaborare cu Oficiul Național de Turism, Ministerul Comerțului Interior, Uniunea centrală a cooperativelor meșteșugărești și Centrocoop, a organizat un concurs profesional cu tema „Buna servire“, la care participă tinerii lucrători și cooperatori din toate unitățile cu caracter comercial. Concursul începe cu etapa județeană și se va încheia prin etapa republicană, în prima jumătate a anului viitor. Câștigătorilor li se vor acorda premii în bani, excursii și diferite obiecte. / r PROPAGANDA AGRICOLA SA RĂSPUNDĂ CERINȚELOR ACTUALITATII! Cel de-al X-lea Congres al partidului a stabilit sarcini de deosebită importanță pentru dezvoltarea agriculturii. Ne aflăm într-o etapă cînd acest sector de bază al economiei trebuie să-și sporească simțitor contribuția la formarea avuției naționale. Țărănimea cooperatistă, mecanizatorii, lucrătorii din fermele de stat, toți oamenii muncii de la sate sunt chemați să-și înzecească eforturile pentru creșterea producției, pentru ridicarea agriculturii la nivelul cerințelor actualității. Ca urmare a măsurilor luate de partid și de stat, ei au la dispoziție o bază tehnico - materială din ce în ce mai puternică, capabilă să faciliteze dezvoltarea intensivă, modernizarea producției agricole. La rîndul lor, ei sînt datori să-și ridice nivelul de pregătire profesională, spre a fi în măsură să pună în valoare imensele valori investite, să extindă mecanizarea, chimizarea, irigațiile, să aplice cele mai noi metode tehnico - științifice, agrozootehnice, să promoveze noul în producție, să utilizeze intens toate resursele materiale, să folosească rațional, gospodărește, pămîntul — acest principal mijloc de producție în agricultură, să extindă experiența pozitivă. La materializarea acestor îndatoriri propaganda agricolă are un cuvînt greu de spus. Ea este chemată să fie motorul principal care să pună în mișcare mecanismul de îmbogățire a cunoștințelor agrozootehnice ale țărănimii, de îmbunătățire a informării tehnico - științifice a tuturor oamenilor muncii din agricultură. Văzută în ansamblul muncii ce se desfășoară pentru instruirea și educarea lumii satelor, pentru creșterea conștiinței socialiste, propaganda agricolă, desfășurată sistematic, prin forme și mijloace atractive, interesante, eficiente, își aduce o contribuție de seamă la formarea profesională și etică a lucrătorilor de pe ogoare, la rezolvarea multiplelor probleme ce se ridică în agricultură în lumina sarcinilor trasate de Congresul al X-lea al partidului. In decursul anilor, după cum se știe, numeroși cursanți din întreaga țară, ca și din județul nostru, au absolvit învățămîntul agrozootehnic de masă, mulți săteni au urmărit ciclurile de conferințe și alte manifestări adecvate de la căminele culturale, un mare număr de cadre au fost instruite și școlarizate prin cursuri de scurtă durată la Casa agronomului, pe plan județean, sau pe plan central. La toate acestea s-au adăugat activitățile desfășurate în laboratoarele agricole, schimburile de experiență, publicațiile pe teme de specialitate, broșurile, pliantele, foile volante, afișele, materialul didactic adecvat, ca și întâlnirile cu diferiți specialiști, concursurile și expozițiile organizate etc. Totuși, față de cerințele actuale, propaganda agricolă se prezintă cu unele serioase lacune, printre care faptul că nu se desfășoară în mod continuu, ci numai în anumite „campanii“, în special în timpul iernii, se pierd din vedere unele probleme importante, se întîrzie cu popularizarea noului în știința, tehnica și practica agricolă modernă, în difuzarea informației de specialitate , în timp ce se introduc noi substanțe insectofungicide, noi îngrășăminte chimice, noi mașini și utilaje, se neglijează instruirea atentă în prealabil a acelora care lucrează cu ele, ceea ce duce la efecte nedorite. Pornind de la astfel de realități, au fost luate măsuri în scopul îmbunătățirii învățămîntului agrozootehnic de masă, a propagandei agricole în general. Recent, după cum i-am mai anunțat pe cititorii ziarului nostru, la Casa agronomului a avut loc o instruire cu specialiștii din agricultura județului, în cadrul căreia au fost precizate aceste măsuri luate la indicația conducerii superioare de partid și de stat. Imperativul principal este să i se deschidă drum larg propagandei agricole ! De aici, și tema discuției la masa rotundă, organizată de redacția ziarului „Zori, noi“, în colaborare cu direcția agricolă județeană. RELATĂM ASTĂZI, ÎN PAGINA A III-a, FILMUL DISCUȚIEI ȘI CONCLUZIILE CE SE DESPRIND. De ce ignorarea prevederilor legale își găsește mediu prielnic pe șantier ? Analiza unor situații existente, în trecutul apropiat, la majoritatea șantierelor de construcții de pe raza județului (pendinte de întreprinderea județeană de construcții - montaj Suceava) permite, din păcate, să se tragă concluzia că cei învestiți cu răspunderi în acest sector nu au respectat întotdeauna actele normative, ceea ce s-a soldat, în cele din urmă, cu importante pagube. Verificări recente, efectuate la diverse obiective ale șantierului de construcții din Vatra Dornei, au scos la iveală faptul că în perioada 1967/1968 s-au făcut plăți ilegale, la manoperă, în valoare de peste 230 mii lei, depășindu-se, în același timp, consumurile de materiale cu aproape 130 mii lei. La capitolul plăți-manoperă fostul T.R.C. Suceava a înregistrat, anul trecut, pe aceeași perioadă de timp, pierderi în valoare de 4.589 mii lei ! Este aceasta o cifră de natură a stîrii nedumeriri, cu atît mai mult cu cît întreprinderea a beneficiat, înainte și după reorganizarea ei, de numeroase verificări. Numeroși specialiști ce-au luat parte la acțiuni de îndrumare și control au întocmit, la timpul lor, procese verbale, note de constatare, planuri de măsuri. Au fost aplicate și sancțiuni (uneori nejustificat de blinde) împotriva celor vinovați și s-au emis nenumărate dispoziții de roți-MIHAI BINDER (Continuare în pagina a II-a) notei MANIFESTARE ȘTIINȚIFICA La Institutul pedagogic din Suceava a avut loc, duminică, o întâlnire de lucru a membrilor Filialei Suceava a Societății de Științe Geografice din Republica Socialistă România. In cadrul acestei manifestări, asistentul doctorand Dumitru Tudose a prezentat comunicarea „Considerații geografice generale asupra Munților Bistriței“. In mod deosebit au reținut interesul argumentele aduse în favoarea unei mai juste delimitări a acestei zone muntoase, atenția dată legăturii dintre formele de relief și structura geologică și noutatea cercetărilor pentru identificarea formelor glaciare și periglaciare. In continuare, profesoara Elena Paulencu a prezentat rubrica „Noutăți geografice“. SCHIMB DE EXPERIENȚA Consiliul județean al Organizației pionierilor — Suceava a organizat, duminică, un schimb de experiență între colectivele de cadre didactice de la casele pionierilor din Botoșani, Dorohoi și Cîmpulung. Gazdele — cadrele didactice de la Casa pionierilor din Cîmpulung — le-au prezentat oaspeților bogate aspecte din activitatea cercurilor tehnice și de creație, au purtat discuții de ordin metodic și de specialitate axate pe teme specifice muncii din fiecare cerc, după care au fost proiectate filmele realizate de membrii cunoscutului cineclub pionieresc cîmpulungean. (De la prof. VASILE RUSU) Recent, la I.M.A. Spătărești, a fost difuzată în cadrul secțiilor de mecanizare cea de-a 15- a foaie volantă editată de comitetul de partid și comitetul sindicatului din această întreprindere. Intitulată „Tractorul“, foaia scoate in evidență rezultatele brute dobîndite de către mecanizatorii din secțiile Baia, Rotopănești, Preutești, Rădășeni, Ciumulești, Hîrtop, criticindu-i insă pe cei din Fălticeni, Bogdănești, Horodniceni, Manolea, Bunești. Totodată, mica publicație internă explică pe larg, intr-un articol, noul sistem de salarizare in I.M.A., instrucțiunile de aplicare a acestuia, iar intr-un alt material — criteriile de acordare a salariilor tarifare in condițiile nerealizării sarcinilor stabilite. Stîrnește, însă, mirare faptul că acest număr al foii volante nu vorbește deloc despre reparații, despre răspunderile pe care le au mecanizatorii în acest sens. Poate că se are în vedere scoaterea unui număr special pe tema amintită. Așteptăm. . • Vedere parțială a întreprinderii mecanice din Suceava Foto : I. MIHU cultura de masă ][oua ediție a tradiționalei bienale de teatru de amatori La 1 decembrie a.c. s-a lansat cea de-a VI-a ediție a festivalului bienal de teatru de amatori „I. L. Caragiale“. Pentru a reliefa o serie de aspecte legate de această amplă competiție artistică (condițiile și modul de desfășurare, măsurile metodico - organizatorice luate pentru pregătirea și desfășurarea ei ș.a.), ne-am adresat tovarășului NICU CHIRCA, directorul Casei creației populare a județului Suceava. Red. : Ce va însemna, în contextul vieții cultural-artistice din județul nostru, noua ediție a bienalei de teatru de amatori „I. L. Caragiale“ , N. C. , de-al IX-lea Uimind după cel concurs republican muzical - coregrafic și întrecerile cultural - sportive „Pe plaiuri sucevene“, noua ediție a tradiționalului festival bienal de teatru de amatori „I. L. Ogragiale” vine să întregească, prin manifestări specifice, ansamblul vieții artistice din județ. La acest festival - concurs vor participa formații de teatru, formații de teatru folcloric, colective de montaje literare și recitaluri de poezie, recitatori și alți interpreți individuali, nncit gama manifestărilor va fi variată. Bienala va prilejui descoperirea, stimularea și promovarea talentelor interpretative, popularizarea și valorificarea educativă a mesajului creațiilor dramatice valoroase românești și străine, clasice și, mai cu seamă, contemporane. Totodată, în afară de acest scop esențial, exigențele festivalului - concurs vor duce la reactivizarea, impulsionarea și permanentizarea mișcării teatrale de amatori, a mișcării artistice, în general, la afirmarea unor noi formații nu numai pe plan județean, ci și pe plan național. Participînd la bienalele anterioare, unele formații din județ (sînt cunoscute succesele prestigioasei echipe de teatru din Dolhasca) au cîștigat o experiență prețioasă, pe care dorim s-o dezvoltăm, s-o folosim în obținerea unor succese și mai mari. Red. : Cum se va desfășura festivalul ? N. C. : Deocamdată sîn-Interviu realizat de C. BLANARU (Continuare în pagina a II-a) BAHAMAS, PARADISUL PIERDUT (111) A dus la putere de populația de culoare a arhipelagului, care a organizat in perioadele alegerilor din 1967 și 1968 mari demonstrații sub lozinca „nu vrem să devenim o națiune de chelneri și șoferi de taxiuri“, guvernul Findling a formulat un program de „revizuire“ a concepțiilor acordate de administrația precedentă și de „folosire“ a forței de muncă locale de către întreprinderile și firmele străine. Deși Findling a fost evaziv în declarații, programul politic al guvernului este apreciat de reprezentanții cercurilor de afaceri străine drept un program de „balcamizare“, împuțind guvernului faptul că „intenționează“ să preia controlul asupra vieții economice a coloniei. Unele proiecte de măsuri prezentate în parlament, vizînd obligativitatea participării guvernului la programele de investiții ale capitalului străin, inclusiv achiziționarea de acțiuni pentru capitalul deja investit, precum și instituirea unui regim de impozite asupra veniturilor și tranzacțiilor capitalului străin, pledează în favoarea unor astfel de concluzii. Pentru a determina guvernul să-și schimbe această orientare, firmele străine au recurs la represalii economice, amenințând cu retragerea capitalurilor străine de pe insulă și reducerea activității turistice. Unele dintre ele și-au lichidat deja afacerile pe insule, iar altele au anunțat că intenționează să-și reducă în viitorul apropiat activitatea, însuși Wallace Groves s-a retras de la conducerea companiei „Port Authority“. SPRE INDEPENDENȚA ? în aprilie, primul ministru Pin- PAUL DIACONU (Continuare în pagina a II-a)