Zori Noi, iulie 1970 (Anul 23, nr. 7008-7034)

1970-07-10 / nr. 7016

r ZOR! NOI - PAGINA 2 ÎNCHEIEREA LUCRĂRILOR PLENAREI COMITETULUI CENTRAL AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN Cuvintarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU la Plenara C.C. al P.C.R. din 8-9 iulie 1970 (Urmare din pagina 1) noadă în activitatea noastră e­­conomică s-au manifestat serie de neajunsuri în ce pri­v­vește aprovizionarea tehnico­­materială, asigurarea documen­tațiilor și a proiectelor pentru investiții, desfășurarea cooperă­rii între diferite întreprinderi ; s-au evidențiat lipsuri și în pre­ocuparea pentru îmbunătățirea organizării producției și a mun­cii, pentru folosirea cu rezultate superioare a mijloacelor mate­riale și financiare, pentru crește­rea rentabilității activității eco­nomice. Rezultatele obținute pe primele 6 luni demonstrează că în toate întreprinderile există mari rezerve pentru sporirea pro­ducției industriale, ridicarea pro­ductivității muncii, îmbunătăți­rea calității producției, reduce­rea cheltuielilor materiale și creș­terea eficienței economice. De altfel, aproape toți tova­rășii prim-secretari care au luat cuvîntul la Plenară s-au referit la faptul că, în urma mo­bilizării unora din aceste rezer­ve, au suplimentat angajamen­tele de depășire a planului de producție și beneficii și că în primul semestru au realizat mai mult de 50 la sută din ceea ce și-au propus ; aceasta arată că posibilitățile de a obține pro­ducții peste plan - desigur, acolo unde sîntem interesați, unde avem nevoie de astfel de produse - sînt încă mari și va trebui să depunem eforturi sus­ținute pentru punerea lor în va­loare. Se cunoaște, de altfel, că există o serie de întreprinderi care nu lucrează la capacitatea proiectată deși a trecut destul de mult timp de la punerea lor în funcțiune , avem întreprinderi unde se produc dese întreruperi în procesul de fabricație, unde mașinile nu sunt folosite cu ran­damentul maxim. Subliniind rezultatele bune obținute în economie, trebuie să arătăm că dispunem încă de mari posibilități insuficient valo­rificate­­ și se impune ca în perioada următoare să inten­sificăm eforturile pentru a ob­ține o producție cu mult mai mare decît cea stabilită prin angajamentele suplimentare asu­mate. Este necesar să facem acest lucru, tovarăși, pentru că pier­derile provocate de calamități le putem recupera în primul rînd în industrie , deci în acest do­meniu trebuie să ne concentrăm forțele. Ministerele, centralele industriale și întreprinderile­­ tre­buie să ia măsuri mai hotărîte pentru eliminarea neajunsurilor manifestate, pentru punerea valoare a marilor rezerve și po­­n­­sibilități de care dispune eco­nomia noastră. După cum ați văzut din infor­marea prezentată, pagubele pri­cinuite de inundații se ridică la peste 10 miliarde lei. Un număr mare de întreprinderi nu lu­crează nici acum la întreaga lor capacitate. Au fost distruse mari cantități de materii prime și materiale. In agricultură se mai găsesc încă sub apă circa 300 mii hectare. Această situație de­osebită impune luarea în conti­nuare a unor măsuri energice. Este necesar să se asigure ca toate întreprinderile să lucreze la întreaga lor capacitate, să se intensifice acțiunea de economi­sire a materiilor prime și mate­rialelor în vederea recuperării în cea mai mare parte a pierderi­lor suferite. In legătură cu aceasta aș dori să informez plenara că în pla­nul cincinal viitor s-au adus se­rioase îmbunătățiri, față de pre­vederile Congresului al X-lea, în sensul reducerii cheltuielilor de producție, al micșorării consu­murilor de materii prime și de materiale. Considerăm că, chiar cu îmbunătățirile aduse, există încă mari rezerve. De aceea trebuie să ne preocupăm să ob­ținem încă în acest an progrese reale în reducerea cheltuielilor de producție și a consumurilor de materiale. Se impune ca ministerele, organizațiile econo­mice centrale să înfăptuiască cu fermitate hotărîrea Comite­tului Central și guvernului de a se realiza integral plănui de producție al acestui an în toate sectoarele de activitate. Va tre­bui ca în următoarele 6 luni să asigurăm folosirea mai intensivă a capacităților de producție, încît pînă la sfîrșitul anului să recuperăm în întregime pierde­rile suferite în industrie și să dăm peste plan o producție de circa 5 miliarde lei. Este necesar, de asemenea, ca întreprinderile să-și sporească preocuparea pentru ridicarea calității producției, aceasta fiind una din problemele centrale ale dezvoltării economiei noastre. Trebuie să intensificăm acțiunea de îmbunătățire a organizării producției și a muncii, asigurînd astfel ridicarea productivității muncii, creșterea rapidă a efici­enței economice. O mare atenție trebuie acor­dată realizării în întregime planului de investiții, punerii în­­ producție la timp și chiar lansării unor lucrări, pentru de­asigura atît premisele înfăptui­a­rii în bune condițiuni a planului pe acest an, cît și o bază trai­nică pentru anii următori. Avînd în vedere că în unele sectoare de activitate sînt încă serioase rămîneri în urmă în realizarea planului de investiții, se impune ca ministerele, comitetele jude­țene de partid să ia toate mă­surile necesare pentru realiza­rea obiectivelor stabilite la da­tele convenite. Trebuie să folosim posibilitățile existente de a su­plimenta planul cu unele inves­tiții în acest an, pentru a ușura astfel realizarea sarcinilor foarte mari pe care le avem în 1971. De aceea, rog atît conducerile mi­nisterelor, cît și pe primii secre­tari, pe toți membrii Comitetului Central, să acorde cea mai mare atenție realizării planului de in­vestiții și, acolo unde se creează posibilități, începerii înainte de termenul planificat a unor lu­crări noi. In agricultură, ținînd seama de situația creată, este necesar să asigurăm cît mai rapid, atît reînsămînțarea tuturor suprafe­țelor de pe care se retrag apele cît și însămînțarea, după strîn­­gerea recoltelor de păioase, a unor suprafețe cît mai mari cu porumb, legume și culturi fu­rajere ; aceasta va permite re­cuperarea pierderilor provocate de inundații. Trebuie să luăm toate măsurile pentru strîngerea la timp și în bune condițiuni a culturilor de vară. Atrag în mod deosebit atenția asupra acestei probleme, deoarece și în această lună se prevăd ploi , nu trebuie să se aștepte numai timpul bun, situația cere să se muncească pe orice vreme pentru a asigura strîngerea la timp a griului si orzului. Ținînd seama de volumul ma­re de investiții pe care îl avem de realizat în agricultură, în­deosebi în sectorul zootehnic, se impun măsuri pentru realizarea la timp a tuturor lucrărilor pre­văzute. Aceasta cu atît mai mult cu cît pe primele 6 luni ale anu­lui planul investițiilor în agricul­tură este rămas în urmă. De asemenea, este necesar să se acorde o atenție mai mare lucrărilor de hidroameliorații și desecări, realizării întregului volum de lucrări prevăzut pentru acest an ; orice rămînere în ur­mă în acest domeniu poate a­­vea repercusiuni negative asupra înfăptuirii programului stabilit de Plenara din martie a Comitetului Central al partidului. In perioada următoare va tre­bui să dăm o mare atenție pre­gătirii planului pe anul 1971. Proiectul de plan pe anul viitor este cunoscut în toate întreprin­derile, de către toate comitetele județene, deci există timp pen­tru pregătirea lui temeinică. In acest scop, este necesar să se intensifice acțiunea de încheiere a contractelor economice pentru 1971, precum și a contractelor de lungă durată privind aprovizio­narea cu materii prime, mașini și utilaje, desfacerea producției, cooperarea în producție, execu­tarea lucrărilor de construcții, te­mele de cercetare. In semestrul II al acestui an se va dezbate - începînd de la secțiile uzinale și pînă la co­legiile ministerelor - planul pe 1971 și planul cincinal 1971 — 1975, urmărindu-se identificarea unor noi resurse de creștere producției și productivității mun­­­cii, de ridicare a rentabilității, reducerea cheltuielilor materiale, realizarea integrală și cu o înal­tă eficiență a programului de investiții. Ținînd seama că se cunosc cu aproape 2 ani înainte prevede­rile planului cincinal­­ de că­tre întreprinderi, de toate orga­nele de partid - putem spune că există premisele pentru înce­perea noului plan în condiții bu­ne, pentru asigurarea din primul an a înfăptuirii lui cu succes. Tovarăși. Cele două proiecte de supuse dezbaterii plenarei lege sunt menite să contribuie la perfec­ționarea conducerii activității e­conomice. Ele fac parte inte­grantă din programul de măsuri stabilit de Conferința Națională a partidului din 1967 privind îm­bunătățirea organizării, planifi­cării­ și conducerii activității e­­conomice și sociale. De altfel, Congresul al X-lea a dat ca sar­cină Comitetului nostru Central ca în cursul anului 1970 să ter­mine luarea măsurilor prevăzute în această direcție, urmînd ca la începutul anului 1971 să ra­porteze partidului - probabil în cadrul unei Conferințe Naționa­le - despre felul cum s-a reali­zat această sarcină. De aceea, va trebui să pregătim în conti­nuare celelalte măsuri - îndeo­sebi Legea planificării, Legea comerțului exterior și altele încît pînă la sfîrșitul anului toa­­­te să capete formă legală, a­­probată de Marea Adunare Na­țională, să devină călăuze prac­tice ale activității noastre eco­nomice. Măsurile privind organizarea producției și a muncii în agri­cultură constituie de fapt o com­pletare a celor prevăzute în Le­gea adoptată în primăvara a­­cestui an cu privire la organiza­rea și disciplina muncii în unită­țile industriale și alte organizații de stat. După cum se știe, în țara noastră agricultura constituie o ramură de bază a activității e­­conomice. De aceea, organiza­rea temeinică a producției și a muncii în acest sector, în vede­rea creșterii continue a produc­ției vegetale și animale, consti­tuie o sarcină de importanță deosebită. Pornind de la faptul că pămîntul reprezintă principa­lul mijloc de producție în agri­cultură, că, indiferent de pro­prietate, el este bun al întregii națiuni și că deci întreaga na­țiune este interesată în buna fo­losire și lucrare a lui, în crește­rea fertilității și potențialului său productiv — partidul și sta­tul nostru se preocupă perma­nent de conservarea și buna gos­podărire a fondului funciar, de creșterea suprafețelor arabile, de executarea unor vaste lucrări de ameliorații, desecări și irigații, de crearea condițiilor pentru a­­sigurarea unor recolte tot mai îmbelșugate. Proiectul de lege prevede un șir de măsuri și obligații pentru organele de stat cît atît și pentru lucrătorii din I.A.S.-uri, pentru cooperatori și producă­torii individuali în executarea la timp și în mod corespunzător a lucrărilor agricole care au o im­portanță hotărîtoare pentru can­titatea și calitatea producției a­­gricole. Problema calității muncii are o însemnătate centrală atît în industrie cît și în agricultură. Este de înțeles că în condițiile orînduirii socialiste statul are obligația să vegheze ca în toa­te sectoarele să existe condiții optime pentru desfășurarea ac­tivității pe baza celor mai noi cuceriri ale Faptul că baza științei și tehnicii­ socială a orîn­duirii noastre o constituie alian­ța clasei muncitoare cu țărăni­mea presupune ca cele două clase prietene să-și unească e­­forturile în vederea înfăptuirii cu succes a întregului program de dezvoltare a bazei tehnico­­materiale a societății, Iată de ce se impun reglementări clare privind organizarea muncii producției în agricultură - la fel și cum se impun și în industrie — întărirea ordinii și disciplinei ; iată de ce societatea noastră nu poate fi indiferentă față de felul cum se desfășoară lucră­rile în agricultură - acest sec­tor deosebit de important al ac­tivității economice. Proiectul de lege a fost larg dezbătut cu oamenii muncii de la sate. Faptul că toți lucrătorii, cooperatorii au salutat proiectul de lege, făcînd, totodată, pro­puneri pentru ca el să răspun­dă cît­ mai bine cerințelor or­ganizării activității în agricultu­ră, întăririi ordinii și disciplinei, dovedește atît nivelul înalt al conștiinței socialiste a țărănimii noastre, cît și justețea prevede­rilor cuprinse în proiectul de le­­ge.Desigur, numai adoptarea le­gii nu va rezolva de la sine pro­blema. Este necesar ca Ministe­rul Agriculturii și Silviculturii, organele agricole, Consiliul U­­niunii Naționale a Cooperative­lor Agricole de Producție și u­­niunile județene, conducerile în­treprinderilor de stat, ale între­prinderilor de mecanizare a a­­griculturii și ale cooperativelor agricole, consiliile populare, co­mitetele județene și organizații­le de partid să acționeze cu toa­tă hotărîrea în vederea transpu­nerii în viață a prevederilor le­gii, pentru ridicarea nivelului activității de conducere, organi­zare și planificare a agriculturii, pentru creșterea inițiativei uni­tăților agricole, a fiecărui lu­crător și cooperator. Este știut că partidul și statul au luat în ultimul timp un șir de măsuri pentru creșterea co­interesării oamenilor muncii de la sate , cu aproape două luni în urmă au fost adoptate mă­suri privind creșterea prețurilor la o serie de produse agricole, îndeosebi animaliere. Aceasta demonstrează preocuparea de a asigura, și din punct de vedere al cointeresării oamenilor mun­cii, înfăptuirea programului de dezvoltare a acestei importante ramuri a economiei naționale. Trebuie să îmbinăm însă în mod just cointeresarea materială cu buna organizare a muncii, cu ordinea, cu disciplina, cu exe­cutarea lucrărilor în cele mai bune condițiuni. Numai așa vom putea îndeplini sarcinile mari prevăzute în următorul cincinal în domeniul agriculturii. Legea pe care o va dezbate Marea A­­dunare Națională este chemată să servească și ea acestui scop. Nu există nici o îndoială că, folosind cu pricepere cadrul le­gal creat prin măsurile aminti­te, vom obține o îmbunătățire simțitoare a activității noastre în agricultură. Aceasta va trebui să se reflecte în creșterea rapidă a producției agricole mai a Veniturilor ț Sfâlhimei."În­­ spori­si­rea contribuției agriculturii la creșterea avuției naționale, la e­­dificarea societății socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră. In ce privește proiectul de lege privind gospodărirea mij­loacelor materiale și bănești și organizarea controlului financiar el are drept scop să precizeze mai clar rolul și răspunderea conducerilor de întreprinderi organizații socialiste în folosirea și cu rezultate cît mai bune a mij­loacelor materiale și bănești în­credințate de statul nostru socia­list. Viața a demonstrat că este necesar să se asigure o mai bună organizare a controlului asupra folosirii acestor mijloace și o îndrumare unitară a contro­lului financiar. Problema bunei gospodăriri a mijloacelor materiale și bănești, creșterii eficienței fiecărui leu cheltuit, are o importanță capi­tală pentru desfășurarea cu suc­ces a construcției socialiste. De aceea, conducerile întreprinde­rilor, ministerelor, toți cei cărora statul, poporul le încredințează sarcini de gestionare și admi­nistrare a bunurilor materiale și bănești trebuie să simtă o înaltă răspundere, să depună toate e­­forturile pentru gospodărirea lor cu rezultate optime. Este adevă­rat, tovarăși, avem rezultate bune in această privință , mai însă și multe lipsuri. Dacă sunt ar exista o preocupare mai susți­nută, permanentă, pentru buna gospodărire din partea tuturor celor ce au un anumit rol în conducerea economiei, am avea rezultate mult mai bune ; însuși programul de dezvoltare a socia­lismului ar progresa intr-un ritm mai intens, s-ar putea asigura creșterea și mai susținută a ve­niturilor oamenilor muncii, Iată de ce trebuie să gîndim, să reflectăm serios asupra impor­tanței bunei gospodăriri, a chel­tuirii cu maximum de eficiență a mijloacelor pe care statul, po­porul le pun la dispoziție în ve­derea activității economice ; iată de ce trebuie să acordăm o atenție deosebită pregătirii oamenilor pe care îi punem să gospodărească aceste fonduri, să exercităm o îndrumare și un control mai efectiv. Desigur,­­ ca și în alte dome­nii — numai măsura de îmbu­nătățire a controlului nu rezolvă singură problema. Va trebui — și măsurile pe care le avem în vedere urmăresc acest lucru să realizăm o mai bună pregă­­­tire a cadrelor de conducere. Ne gîndim — și se lucrează în acest sens la o lege­­ ca în viitor să nu mai fie numiți în funcții de conducere economică decît oa­meni care dispun de temeinice cunoștințe, nu numai tehnice, ci și economice, de gospodărire, oameni care au dovedit în prac­tică știința de a gospodări, de a conduce cu rezultate bune ac­tivitatea economică. Deci măsurile pe care le cu­prinde proiectul de lege pe care l-am dezbătut constituie numai o latură — desigur, importantă, dar totuși numai o latură­­ a procesului de îmbunătățire a administrării și gospodăririi mij­loacelor materiale și bănești ; controlul financiar nu reprezintă decît o parte a urmăririi și evi­denței activității economice. Ținînd seama de deficiențele pe care le mai avem în domeniu, este necesar ca acest Mi­nisterul Finanțelor, celelalte mi­nistere, conducerile organizațiilor socialiste să acționeze cu toată fermitatea pentru întărirea spiritu­lui de răspundere în folosirea fie­cărui leu. Totodată, se impune ca organele și organizațiile de partid să exercite un control mai susținut, să îndrume și să orga­nizeze mai eficient buna gospo­dărire și folosire a mijloacelor materiale și bănești, să atragă masele largi populare, oamenii muncii la realizarea controlului, la îmbunătățirea activității la fiecare loc de muncă. Pornind de la faptul că ade­vărații stăpîni ai tuturor mijloa­celor de producție, ai tuturor bunurilor materiale sunt oamenii muncii, poporul, trebuie să or­ganizăm în așa fel activitatea încît cei ce muncesc să simtă răspunderea și să participe efec­tiv la buna gospodărire și folo­sire a mijloacelor materiale și bănești. Numai în felul vom putea obține rezultate acesta su­perioare, la nivelul condițiilor și posibilităților sporite de care dispune astăzi economia noastră națională. Numai astfel activi­tatea noastră economică se va încheia cu rezultate tot mai bune, vom putea obține atît o dezvol­tare în ritm susținut a industriei și agriculturii, cît și creșterea înt­r-o măsură mai mare a nive­lului de trai al întregului popor. Tovarăși. Informarea prezentată cu pri­vire la inundațiile din primăva­ră v-a putut da o imagine atît asupra dimensiunilor acestei ca­lamități fără precedent care s-a abătut peste țara noastră, cît și, mai cu seamă, asupra vastei activități depuse pentru limita­rea sau prevenirea efectelor ca­tastrofei, asupra muncii uriașe a sute și sute de mii de oameni care, zi și noapte, nu și-au pre­cupețit eforturile în lupta cu furia apelor. Trebuie să spunem că dacă inundațiile nu au pro­vocat daune și mai mari, aceasta se datorește măsurilor ferme, ho­tărîte, care au fost luate, ero­ismului de care au dat dovadă cetățenii patriei noastre. Aț­ ascultat aici pe primii secretari din județele care au avut cel mai mult de suferit de pe urma inundațiilor. Dar ceea ce au arătat aici tovarășii nu decît într-o mică măsură­­ redlă și este și greu de altfel de redat în cuvinte - amploarea și gravi­tatea inundațiilor din mai și iunie. Am vizitat în perioada aceea aproape toate județele­­ calamitate. Dacă nu aș fi fost la fața locului, nu aș fi înțeles poate pe tovarășii care dădeau telefon din oră în oră pentru a solicita sprijin în lupta cu apele dezlănțuite. Intr-adevăr, tova­răși, nu s-a exagerat cu nimic ceea ce s-a prezentat în presă — dimpotrivă, poate mai degrabă nu s-a reușit să se redea la di­mensiunile ei reale această ca­lamitate. Trebuie să spunem că inundațiile au fost de o gravi­tate cu totul deosebită și în fapt, s-a făcut tot ceea că, ce se putea face­­ de către co­mitetele județene, organizațiile noastre de partid, de către toți oamenii muncii — pentru a opri furia apelor, pentru a diminua și limita pagubele. S-a lucrat în unele locuri - în­deosebi de-a lungul Dunării — săptămîni întregi în condițiuni extrem de grele pentru a pre­­întîmpina noi revărsări. La Por­țile de Fier, în două rînduri, au fost situații excepțional de difi­cile, dar întregul colectiv a lu­crat zi și noapte pentru a înlă­tura pericolul care amenința grav întreaga lucrare. De-a lun­gul Dunării, zeci și zeci de mii de oameni au lucrat la înălța­rea digurilor, la astuparea ime­diată a fisurilor ce se creau în diguri. Numai astfel am putut îm­piedica o catastrofă cu conse­cințe greu de reparat : inunda­rea Luncii Dunării, a bălților de pe Dunăre care ar fi afectat sute și sute de mii de hectare, nenu­mărate localități. Iată de ce doresc, în mod deosebit, ca și în cadrul plena­rei­ să aduc mulțumiri tuturor celor care în acele zile și săp­tămîni au depus o muncă cu adevărat eroică. Merită să sub­liniez că în aceste grele împre­jurări s-a demonstrat o dată mai mult solidaritatea și­ unitatea în­tregului nostru popor în jurul partidului. Felul în care toți ce­tățenii patriei au răspuns che­mării partidului și guvernului pentru ajutorarea zonelor cala­mitate, dovedește, de asemenea, o înaltă conștiință socialistă, în­crederea nestrămutată in parti­dul nostru comunist. Se cuvine să relev în mod deo­sebit atitudinea clasei muncitoa­re care, și de data aceasta, s-a aflat in primele rînduri, îndepli­­nindu-și în mod strălucit său de clasă conducătoare rolul societății socialiste. De aseme­a­nea, trebuie să evidențiez atitu­dinea țărănimii noastre, aliata de nădejde a clasei muncitoa­re, care de atîtea ori in istorie a înțeles să facă totul pentru a-și aduce contribuția la învin­gerea marilor greutăți prin care a trecut poporul român. Așa cum am mai spus și în alte ocazii in­telectualitatea nu a rămas mai prejos ; ea a răspuns cu însu­flețire chemării partidului, con­tribuind - alături de clasa mun­citoare, de țărănime - la refa­cerea și asigurarea cursului nor­mal al vieții economice și so­ciale. Iată de ce partidul și statul nos­tru au apreciat și apreciază ro­lul important pe care îl are in­telectualitatea în societatea noastră - intelectualitatea care s-a identificat în întregime cu cauza construcției socialiste. Viața a demonstrat încă o dată că unirea muncitorilor, țăranilor, intelectualilor, sub conducerea partidului, reprezintă o forță u­­riașă, capabilă să învingă orice greutăți, să asigure înfăptuirea cu succes a sarcinilor construc­ției socialiste. Consider că este de datoria mea să subliniez și în cadrul plenarei rolul important jucat de militarii forțelor armate, înal­ta răspundere și devotamentul cu care ei și-au îndeplinit dato­ria față de patrie în aceste gre­le împrejurări. De asemenea, doresc să evidențiez aportul în­semnat al gărzilor patriotice, al minunatului nostru tineret, al u­­nităților de pregătire militară ale acestuia. Față de amploarea fără pre­cedent a inundațiilor din acest an se impun măsuri deosebite pentru evitarea unor noi distru­geri în viitor, in primul rînd sînt necesare lucrări suplimentare, față de ceea ce ne gîndisem inițial, pentru regularizarea cursurilor unor ape, pentru con­struirea de baraje și diguri. Așa cum s-a arătat în plena­ră, acolo unde au existat bara­je pe cursul unor ape, s-a putut evita sau diminua pericolul inundațiilor. Va trebui, de a­­ceea, să revedem programul de hidroameliorații, ținînd seama de măsurile noi ce se impun a fi luate imediat. In momentul de față se lucrează la întocmirea studiilor necesare ; va trebui să facem o mobilizare generală a poporului pentru realizarea vo­lumului de lucrări care se im­pun în această direcție; încă din acest an este necesar să fie re­făcute și consolidate digurile care au avut de suferit, să se ri­dice noi diguri pentru proteja­rea localităților și întreprinderi­lor. Considerăm că este de da­toria fiecărui comitet județean, a fiecărui comitet orășenesc să treacă de îndată­­ cu sprijinul specialiștilor­­ la realizarea a­­cestor măsuri pentru ca în even­tualitatea unei situații asemănă­toare să evităm pierderile su­ferite în acest an. Exemplul u­­nui șir de orașe și întreprinderi a dovedit că dacă avem o serie de diguri­­ nu prea mari — pu­tem diminua în măsură însem­nată pierderile provocate de inundații. De aceea, organele și organizațiile de partid trebuie să ia măsuri hotărîte pentru a realiza încă din vara acestui an lucrări de protejare a localități­lor și obiectivelor economice ex­puse. De asemenea, este necesar să organizăm mai bine activitatea Institutului Meteorologic. Se pa­re că va trebui să-l înzestrăm mai bine, dar să vedem, în ace­lași timp, mai îndeaproape cum își desfășoară activitatea, pentru că n-au fost puține cazurile cînd prevederile sale s-au confir­mat ... pe dos. Va trebui, de asemenea, să punem la punct sistemul de informare și averti­zare, pentru că și aici au apărut unele deficiențe, care au făcut ca în timpul inundațiilor o serie de localități să fie luate surprindere. De asemenea, prin va trebui să se îmbunătățească co­laborarea cu țările vecine, în special cu acelea cu care avem rîuri comune, inclusiv în dome­niul informării și avertizării, pen­tru ca în comun să evităm pe viitor asemenea catastrofe. Unitatea și hotărîrea cu care poporul român a răspuns che­mării partidului în aceste mo­mente grele demonstrează încă o dată ce forță uriașă reprezintă un popor liber și stăpîn pe des­tinele sale, care făurește orîn­­duirea socialistă, care muncește pentru dezvoltarea multilaterală a patriei, pentru victoria socia­lismului și comunismului. Tovarăși. La ordinea zilei avem și pre­gătirea celei de-a 50-a aniver­sări a partidului. Această ani­versare va trebui să prilejuias­­că trecerea în revistă a întregii lupte desfășurate de partidul nostru în slujba clasei muncitoa­re, a poporului, a activității sale pentru îndeplinirea rolului de forță conducătoare în societatea socialistă. In condițiile grele ale inunda­țiilor, organele și organizațiile partidului nostru s-au dovedit la înălțimea rolului și răspunderii pe care le au față de popor. Co­muniștii, organizațiile și organe­le de partid au stat în primele rînduri ale luptei cu furia ape­lor, nu au precupețit nimic pen­tru asigurarea reluării cursului normal al întregii vieți sociale. In aceste împrejurări s-a dove­dit încă o dată cît de strînsă este legătura partidului cu oa­menii muncii de la orașe și sa­te, fără deosebire de naționali­tate, cu cîtâ încredere urmează poporul nostru partidul comu­nist, cu ce avînt înfăptuiește el politica sa marxist - leninistă care corespunde pe deplin inte­reselor și năzuințelor întregii na­țiuni. Iată de ce aniversarea parti­dului va fi o sărbătoare a în­tregului popor. Ea trebuie să constituie un prilej de îmbună­tățire a activității organizatorice și politice generale a partidului, a muncii tuturor organelor și or­ganizațiilor de partid, a fiecărui comunist. Intîmpinarea celei de-a 50-a aniversări trebuie să marcheze afirmarea și mai pu­ternică a rolului conducător al partidului în toate sectoarele de activitate. Organele de partid trebuie să îmbunătățească con­ducerea activității din întreprin­deri, din instituții, să desfășoare o intensă muncă politică pentru înfăptuirea cu succes a sarcini­lor stabilite de Congresul al X- lea. Sărbătorirea a 50 de ani de la crearea partidului va avea loc în primul an al noului cinci­nal. De aceea ea va trebui să fie strîns legată de lupta pentru dezvoltarea bazei tehnico - ma­teriale a societății, secționarea relațiilor pentru per­socialiste, pentru dezvoltarea științei și cul­turii, adîncirea democrației so­cialiste, pentru făurirea societă­ții socialiste multilateral dezvol­tate. In același timp, aniversarea creării partidului trebuie să se desfășoare sub semnul intensifi­cării activității internaționale a partidului și statului nostru, pen­tru dezvoltarea colaborării și u­­nității țării noastre cu statele so­cialiste, cu partidele comuniste și muncitorești, pentru sporirea contribuției României la extinde­rea cooperării internaționale, a colaborării cu toate țările, fără deosebire de orînduire socială, la înfăptuirea securității și păcii în Europa și în întreaga lume. Partidul și poporul nostru sunt profund conștiente că înfăptui­rea cu succes a sarcinilor con­strucției socialiste în România constituie un aport de seamă la cauza generală a socialismului. Totodată, prin activitatea sa in­ternațională România își aduce contribuția la întărirea sistemului mondial socialist, a frontului antiimperialist, la lupta popoa­relor pentru pace și progres so­cial. Desigur, tovarăși,­­punem în activitatea noastră un accent deosebit pe rezolvarea proble­melor construirii socialismului din țara noastră. De altfel nici nu se poate altfel în cazul unui partid de guvernămînt , el tre­buie să dovedească că știe să rezolve problemele practice ale construcției socialiste, să aplice învățătura marxist - leninistă în situația concretă din țara în care își desfășoară activitatea. Aceasta nu este nici pe departe o politică de izolare sau națio­nalistă — cum încearcă câte­o­­dată unii să spună despre par­tidul și țara noastră. Dimpotrivă, a înfăptui țelurile socialismului înseamnă a te preocupa — acolo unde trăiești, unde muncești, unde istoria ți-a încredințat sar­cina de a conduce societatea — de soluționarea în condițiuni cît mai bune a marilor probleme ri­dicate de făurirea noii orînduiri. In același timp, tovarăși, noi înțelegem că este necesar - și acționăm în acest spirit - să stu­diem și experiența altor partide, a altor țări socialiste și ceea ce corespunde condițiilor noastre nu ne sfiim să aplicăm, siderăm drept o necesitate Con­ca între țările socialiste, între parti­dele comuniste de guvernămînt să existe schimb de păreri, de informații, ca ele să-și studie­ze reciproc experiența în con­strucția socialismului și comu­nismului. Totodată, socotim ne­cesar să extindem colaborarea și întrajutorarea atît cu țările socialiste care fac parte din C.A.E.R., cît și cu toate celelalte țări socialiste, în scopul dezvol­tării și înfloririi fiecărei națiuni socialiste și, totodată, al întăririi întregului sistem socialist mon­dial. După cum ați văzut din infor­mările prezentate plenarei, par­tidul și guvernul țării noastre au desfășurat în ultimele luni o lar­gă activitate internațională. în­treagă această activitate a fost realizată în spiritul hotărîrilor Congresului al X-lea al partidu­lui de a acționa cu fermitate și consecvență pentru dezvoltarea colaborării și unității tuturor ță­rilor socialiste, pentru depășirea divergențelor existente - condi­ție indispensabilă în afirmarea forței și influenței socialismului în lume. Partidul Comunist Român participat la aniversarea cente­­­narului nașterii lui Lenin, iar în cursul lunii mai, o delegație a partidului nostru a făcut o vizi­tă în U.R.S.S. avînd convorbiri cu delegația Partidului Comunist al Uniunii Sovietice, cu tovarășii L. I. Brejnev, N. V. Podgornîi, M. A. Suslov și alți conducători ai partidului și statului sovietic. In cadrul discuțiilor de la Mosco­va dintre delegația partidului nostru și delegația P.C.U.S., au fost abordate o serie de proble­me privind relațiile dintre parti­dele și statele noastre, cît și un cerc larg de probleme ale situa­ției internaționale. Aș dori să menționez că discuțiile s-au des­fășurat într-o atmosferă de lu­cru și în urma lor am ajuns la concluzia comună de a acționa pentru dezvoltarea continuă a relațiilor dintre partidele și ță­rile noastre pe baza principiilor marxist - leniniste, ale interna­ționalismului proletar, egalității în drepturi, respectului reciproc și neamestecului in treburile in­terne. De asemenea, apreciem pozitiv discuțiile purtate ulterior, la Mos­cova, între delegația guvernului român, condusă de tovarășul Ion Gheorghe Maurer, și delegația guvernului Uniunii Sovietice, con­dusă de tovarășul A. N. Kosî­­ghin. Zilele acestea, după cum cu­noașteți, a avut loc vizita în Ro­mânia a unei delegații de partid și guvernamentale a Uniunii Sovietice, condusă de tovarășul Kosîghin, cu care prilej a fost semnat Tra­tatul de prietenie, colaborare și asistență mutuală dintre Republi­ca Socialistă România și Uniu­nea Sovietică. Vizita delegației de partid și guvernamentale a Uniunii Sovietice, discuțiile pe care le-am avut cu acest prilej s-au desfășurat într-o atmosfe­ră caldă, de prietenie tovărășeas­că, au permis desfășurarea unui rodnic schimb de păreri, au con­tribuit la mai buna cunoaștere, la adîncirea înțelegerii recipro­ce. Noul Tratat româno - sovietic semnat în aceste zile la Bucu­rești, care reglementează relațiile dintre România și Uniunea So­vietică pe o perioadă de 20 de ani, deschide noi perspective pentru dezvoltarea în continua­re a colaborării, prieteniei și a­­lianței dintre partidele și țările noastre. El promovează princi­piile raporturilor de tip nou din­tre țările socialiste, bazate pe marxism - leninism, pe internațio­nalism proletar, pe egalitate în drepturi și neamestec în trebu­rile interne, pe respectul inde­pendenței și suveranității națio­nale, pe întrajutorare și avan­taj reciproc. Fără îndoială că acest tratat va aduce o contri­buție de preț la cauza colabo­rării și unității țărilor socialiste, a progresului și păcii în lume. Partidul și poporul nostru vor face totul pentru dezvoltarea con­tinuă a relațiilor cu Partidul Co­munist al Uniunii Sovietice, cu popoarele Uniunii Sovietice, con. (Continuate în pagina a IIl-a) i * “S \ K \ y

Next