Zori Noi, iulie 1970 (Anul 23, nr. 7008-7034)

1970-07-22 / nr. 7026

} r Proletari din toate țările, uniți-vă ! Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean ANUL XXIV Nr. 7026 miercuri 22 iulie 1970 4 pagini 30 bani —IM RAPORT CONSTANT ȘI ECHITABIL: EFICIENȚA PRODUCȚIEI - RETRIBUIREA MUNCII Un puternic factor mobilizator, rasfrînt pe mai multe planuri, a­­cestea convergînd, însă, spre e­­ficiența economică - așa este considerată, la întreprinderea me­canică din Suceava, aplicarea noului sistem de retribuire a muncii. Afirmațiile se bazează pe fapte certe, pe rezultate obținu­te în decursul a mai bine de o jumătate de an, superioare cu mult, din punctul de vedere al eficienței, realizărilor anterioare. In această unitate, de acum cu stagiu apreciabil in ansamblul industriei muni­cipiului, dar afla­tă în fiecare an în fața unor sar­cini noi, și mai mari, prin asimi­larea unor pro­duse cu caracte­ristici ridicate, efectele noului sis­tem d­e salarizare reprezintă un puternic stimulent pentru perfec­ționarea activității, pentru îmbo­gățirea cunoștințelor profesiona­le Așa cum afirma ing. Vasile Pa­vel, directorul întreprinderii, la baza saltului calitativ înscris stau pregătirea pînă în cele mai mici amănunte a condițiilor aplicării noului sistem de salarizare, in­tervenția ulterioară promptă, cu măsuri concrete, la locurile de muncă la care se impunea a­­ceasta. Au fost stabilite norme cu motivare tehnică pentru fie­care reper, pentru fiecare ope­rație, cât de mică ar fi părut că este ea. Rezultatul, raportat în a­cest caz la volumul de manope­ră, este edificator. La o cantitate de produse la care anul trecut, de pildă, s-au acordat, pentru manoperă, 665 de ore, anul a­­cesta numărul orelor a scăzut la 568. Economia obținută repre­zintă o substanțială sporire a productivității muncii. Mergînd mai departe cu calculele, com­­parînd rezultatele de pînă acum cu cele din anul trecut, rezultă, la producția pe o lună, o redu­cere a manoperei cu 12 la sută și o sporire a salariului cu 16 la suta. Aceeași producție este realizată acum de 126 de mun­citori, în loc de 143, ceilalți fi­ind repartizați la executarea al­tor produse, asimilate în ultimul timp în întreprindere. Firește, re­zultatele au la bază o diversita­te de măsuri tehnice și organi­zatorice, perfecționarea unor o­­perații, eliminarea unor lacune. Sintetizate în principalul indica­tor al eficienței, urmările acțiu­nilor întreprinse se concretizea­ză în obținerea, în primul semes­tru al anului, a unei productivități pe fiecare salariat, cu 17 la sută superioară față de perioada co­respunzătoare a anului trecut. Aplicarea principiilor noului sis­tem de salarizare se reflectă în N. GROZA (Continuare în pagina a lll-a) NOUL SISTEM DE SALARIZARE In secția broderie a Cooperativei din Rădăuți meșteșugărești „Libertatea" Foto : I. MIHOVEANU La Complexul de celuloză și hîrtie din Suceava, utilaje de înaltă tehnicitate asigură obținerea unor produse cu caracteristici superioare. Clișeul de față prezintă un instantaneu la moderna mașină de înnobilat hîrtie „Olimpia" Foto : I. MINDRESCU IN AGRICULTURA • ÎN AGRICULTURĂ EXISTA CONDIȚII BUNE PENTRU INMAGAZINAREA CEREALELOR Secerișul a devenit o prezență. In curînd, magaziile unităților agricole din județ vor primi grinele. Cunoscute fiind greutățile provocate, în acest an, de inun­dații, se cere ca nici un bob să nu fie risipit. Pentru aceasta, un obiectiv de prim ordin este pregătirea înmagazinării tuturor cerealelor. Prin interviul ce ni s-a acordat tovarășul Emanoil Dreer, di­rectorul întreprinderii de valorificare a cerealelor, facem cunos­cute unele probleme privind organizarea preluării cerealelor cuve­nite fondului central al statului, cît și mijloacele ce se vor pune la dispoziția unităților agricole, pentru ca timpul de staționare la baze să fie limitat la maximum. RED. . înmagazinării cerealelor păioase din recolta acestui an trebuie să i se acorde o deosebi­tă atenție. Cum s-au pregătit, in acest scop, unitățile întreprinde­rii dv. ? — Producția de orz, orzoaică, grîu și­ ovăz destinată fondului central al statului o recepționăm prin cele nouă baze existente în județ. Faptul că toate acestea se găsesc in zone naturale diferi­te face ca distanțele de transport de la unitățile producătoare pînă la baze să fie destul de și scurte, ceea ce va asigura o mai bună folosire a mijloacelor auto și hipo. încă de la începutul lu­nii, întreg spațiul de depozitare - suficient pentru a face față cantităților ce­­ se vor prelua­­ a fost dezinfectat, pentru a preîn­­timpina atacul rozătoarelor și al altor dăunători specifici depozi­telor. RED.­­ Din cauza excesului de umiditate din primăvară și vara aceasta, se știe că nu s-a putut executa, peste tot, plivitul cerea­lelor. Aceasta a dus la o îmburu­­ienare destul de mare a unor lo­­nuri, ceea ce va determina o mă­rire, în unele cazuri, a umidității boabelor care se vor preda. Sîn­­teți pregătiți pentru o astfel de eventualitate ? -intr-adevăr, învățînd din greu­tățile pe care le-am întîmpinat în anii trecuți, prin faptul că nu existau­ suficiente utilaje pentru uscarea și condiționarea produ­selor, în acest sezon, prin grija statului, toate bazele au fost do­tate cu suficiente mijloace de a­­cest fel. Astfel, în întreprindere există 6 uscătoare, fiecare cu o capacitate de 32 tone pe oră. A­­cestea au fost amplasate la ba­zele Fălticeni, Verești, Rădăuți, Liteni, Suceava și Dornești. In 24 ore putem usca peste 800 tone cereale. De asemenea, mai avem în dotare 22 selectoare de mare capacitate și 10 vînturători meca­nice.­ Pentru a imprima un ritm cît mai rapid descărcării și trans­portării la locul de depozitare a cerealelor, bazele de recepție au 39 benzi transportoare, 50 trans­portoare tip swhnck și­ 9 tip Ko­­­no, 7 ventilatoare electrice, 14 cîntare bascule, 28 zecimale. Tot­odată, sintem­ în posesia­ întregii aparaturi necesare laboratoare­lor (amidometrele și balanțele hectolitrice, care au fost recent verificate și­ puse la punct de către unitățile de stat specializa­te în această direcție). RED.­­ Ce alte măsuri veți mai lua pentru a crea un flux conti- Interviu consemnat de ing. GH. ZAHARESCU (Continuare in pagina a lll-a) ZILELE PÍINII Ne-am trezit intr-o dimi­neață cu această știre tulbu­rătoare, sosită de pe țarini ca un mesager în straie de lumină : „La Fintînele , a început secerișul. . .“ Am avut atunci sentimen­tul că vara și-a lărgit din­­tr-odată hotarele și-n aceas­tă parte a țării. S-au ivit apoi, pe rînd, alți mesageri din atîtea locuri : de la Ipo­­­tești și Reuseni, din Bosanci, Dolhasca sau Vere­ști. Cu învăluiri largi, cu pași de argint, combinele au in­t­­rat în lanurile coapte, por­nind miraculoasa epopee a secerișului. Cîmpiile cu grîne sănătoa­se, împlinite-n soare, se lea­gănă în așteptare maiestuoa­să. Orzul de toamnă întîi, cu sonorități aspre și pe urmă griul, metal nobil ■topit pe dealuri, in cuptoarele anotimpului. .. " Cu unduiri de aramă, cu calda năvală a boabelor in gura tiioarelor, cu lunecarea lor în sacii grei ca niște făp­turi obeze, zilele pîinii sînt zile de emoție și febrilă acti­vitate. Valurile de grîne și-au ridicat flăcările, de un­deva din sudul țării, din în­tinderile Bărăganului, urcînd spre șesurile Transilvaniei, spre dealurile Moldovei. La Fintînele le-a întîmpinat me­canizatorul Ion Vîrvăreanu, CREION stăpînind cîmpia într-o su­perbă imagine verticală. La Ipotești, oamenii din briga­da lui Ștefan Andrieș au tă­iat cărări adinei în inima u­­nui lan de grîu. Au deschis primele drumuri spre inima verii ,pentru aripile seceră­­toarelor. Pășim spre înălțimile ano­timpului, împrejmuiți de foș­netul milioanelor de spice. Există un ceremonial stră­vechi și solemn al secerișu­lui, celebrat în cîntece tot a­­tît de străvechi de un popor care-și adună de veacuri, în aceleași intervale fierbinți, supremele dobînzi ale sudo­rii. Chiar dacă s-au schimbat atîtea în practica strîngerii recoltei, chiar toate elemente dacă impor­ale tehnicii moderne au primenit via­ța cîmpiilor, în esența sa sufletească ceremonialul rămas același. Bucuriile, în­a­­rigurarea, asprimea bătăliei recoltei, cea mai intensă bă­tălie a anului, grija pentru rodul cîmpiilor, graba arză­toare a depozitării în ham­bare, sunt marile imperative ale verii. Oamenii se luptă cu timpul, un timp extrem de concentrat în zile și ore, un timp care se transformă în grîu. De pe țarini ne-au sosit cei dinții mesageri în straie de lumină. Au început zilele pîinii. La cooperativa agricolă de producție din comuna Dumbrăveni, culesul roșii­lor din sera unității se află în plină desfășurare Foto . M. ION Cil Ml,llll CHEI Ili A 70-11 AMVNIISĂZii A ZILEI 01 AIAȘTĂRI 1 TOVARĂȘULUI HONE STOICA După cum s-a anunțat, Comitetul Execu­tiv al Comitetului Central al Partidului Comu­nist Român a oferit luni o masă cu prilejul celei­ de-a 70-a aniversări a zilei de naștere a tovarășului Gheorghe Stoica, membru al Co­mitetului Executiv al C.C. al P.C.R. La festivitate, tovarășii Nicolae Ceaușescu și Gheorghe Stoica au rostit toasturi. Toastul tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU Dragă tovarășe Stoica. Stimați tovarăși. Reuniunea de astă - seară e consacrată unui eveniment im­portant : împlinirii de către to­varășul Stoica a 70 de ani de viață și a peste 50 de ani de ac­tivitate în mișcarea revoluționară. E plăcut să ajungi la o vîrstă înaintată, cînd viața pe care ai trăit-o ai închinat-o unor idea­luri mărețe — idealurilor socia­lismului și comunismului — ai consacrat-o bunăstării poporu­lui, intereselor națiunii tale so­cialiste. Viața și activitatea to­varășului Gheorghe Stoica fac cinste nu numai lui, ci și ai partidului nostru. El este unul din militanții vechi ai partidului care încă din tinerețe s-au înro­lat în mișcarea socialistă și apoi în rîndurile Partidului Comunist Român, contopindu-se cu năzu­ințele de libertate, de dreptate socială și de independență na­țională ale poporului nostru. El se numără printre acei care au luat parte la primul Congres de constituire a Partidului Comunist­­ Român, îndeplinind apoi munci de conducere, inclusiv pe aceea de secretar al Comitetului Cen­tral, în condițiile activității ile­gale a partidului nostru, în anii luptelor grele desfășurate de co­muniști, de proletariatul român împotriva reacțiunii interne și a dominației imperialiste străine. La chemarea partidului, ună cu sute și sute de împre­comu­niști și antifasciști români, tova­rășul Stoica a mers în Spania, unde a participat la lupta îm­potriva fascismului, care tindea la înrobirea popoarelor, la lupta pentru apărarea democrației. Trebuie să subliniem că ase­menea militanți ca tovarășul Gheorghe Stoica, care nu au precupețit nimic în lupta revolu­ționară, au contribuit cu Partidul Comunist Român, clasa munci­toare, poporul român să poată desfășura cu succes mari bătălii politice și, cu modestie spunînd, să se numere printre detașamen­tele de frunte care s-au ridicat împotriva fascismului în Europa. Au fost multe momente de seamă ale istoriei partidului și patriei noastre la care tovarășul Gheorghe Stoica a participat in anii ilegalității. Menționez aces­tea cu atît mai mult cu cît peste cîteva luni vom sărbători 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român — moment de o importanță covîrșitoare în isto­ria luptelor revoluționare din România, a mișcării noastre muncitorești, înființarea partidu­lui nostru și-a avut rădăcinile în dezvoltarea economico-socială a patriei și tocmai de aceea a putut să se dezvolte și să con­­s ducă cu succes luptele pentru transformarea revoluționară României. Cu atît mai mult me­a­rită să subliniem acest lucru as­tăzi, cînd legarea mișcării mun­citorești, a partidelor comuniste de propriile popoare, transfor­marea lor în port-drapel și con­ducător al acestora este pro­blema primordială pentru dezvol­tarea cu succes a luptei revolu­ționare, pentru victoria socialis­mului, pentru apărarea păcii în lume. Partidul Comunist Român are (Continuare în pagina a lll-a) Toastul tovarășului GHEORGHE STOICA Dragi tovarăși și tovarășe. Aș dori, înainte de toate, să mulțumesc Comitetului Executiv pentru înalta apreciere data ac­tivității mele, să mulțumesc to­varășului Ceaușescu pentru cu­vintele bune, tovărășești, pe care mi le-a adresat și, totoa­tă, să mă declar întru totul de acord cu conținutul politic al cuvîntării sale, îndreptată spre întărirea continuă a partidului nostru, a rolului său, a forței și unității sale, spre întărirea —pe baza res­pectării independenței și suverani­­tății fiecărui partid — a unității mișcării comuniste și muncito­rești internaționale. Aș dori, de asemenea, să folosesc acest pri­lej pentru a adresa mulțumiri to­varășilor, organizațiilor obștești, care m-au felicitat la aniversa­rea zilei mele de naștere. Tovarăși, la vîrsta la care am ajuns, desigur că mi-am făcut un anumit bilanț al drumului parcurs, al vieții și activității me­le sociale, întrebîndu-mă dacă am dat tot ce a trebuit să dau, dacă acțiunile pe care le-am în­treprins și-au atins țelul. Anali­­zîndu-mi activitatea din decursul acestor 55 de ani consacrați miș­cării revoluționare, începînd încă din perioada dinaintea formării Partidului Comunist, m-am oprit mult asupra luptei partidului nostru, privind-o prin prisma în­vățăturilor vieții acumulate pînă acum. M-am întrebat cum aș acționa dacă soarta m-ar pune din nou să-mi aleg drumul. Știm că drumul nostru nu a fost un triumf neîntrerupt, presărat cu flori și aplauze, ci a fost un drum greu ; au existat victorii mari, dar și greșeli, și nu puține: au fost multe înaintări, dar retrageri. Cu toate acestea, tre­bi­buie să vă spun, tovarăși, cu toa­tă sinceritatea că, dacă soarta m-ar pune în fața unei aseme­nea situații, cu tot acest drum aș alege, tot acest partid aș alege. Un partid trebuie analizat nu numai prin prisma slăbiciunilor și greșelilor sale, trebuie apreciat în primul rînd prin capacitatea lui de a conduce, uni și organi­ (Continuare in pagina a lll-a) r de Și Șantierul Suceava al în­treprinderii „Electromon­­taj“ din Bacău are în execuție, în total, o sută de obiective ; între aces­tea, stația de transfor­mare de 110 Kv. Fălticeni (intrată în funcțiune trei luni înainte de ter­men) și extinderea în ve­derea alimentării noii fa­brici de p.a.l. din același oraș, stații similare transformate la Barnar Vatra Dornei, liniile elec­trice aeriene Bicaz—Bar­nar, Barnar - Vatra Dor­nei, Cerbu - Nicolae Băl­­cescu, Săveni - Hănești- Stînca, Vorniceni — Săven și multe altele. Toate ter­menele contractuale la precum și nomenclatorul fizic sortimental au fost riguros respectate. Printre formațiile de lu­cru evidențiate se numără cele conduse de Mircea Maftei, Ion Moraru, Vic­tor Caragață, George Taș­­ciuc, Gheorghe Roibu, Gheorghe Roman, Radu Badan, Costache Puiu,­­ oameni care n-au precu­pețit nici un efort pentru ca pulsul magistralelor e­­nergetice din această zonă să fie mereu mai viguros, pentru ca vastul plan de electrificare a ță­rii să fie înfăptuit, și în județul nostru, fără nici o abatere de la parametrii săi fizici, valorici și calen­daristici. S­cu­r­t ARTIȘTII AMATORI AI INSTITUTULUI PEDAGOGIC DE 3 ANI DIN SUCEAVA PARTICIPANT­ LA FESTIVALUL INTERNATIONAL STUDENȚESC DE LA SKOPJE Astăzi, membrii ansamblului folcloric al Institutului pedago­gic de 3 ani din Suceava au plecat în Republica Socialistă Fe­derativă Iugoslavia. Artiștii amatori suceveni au fost invitați să participe, în țara vecină, la Festivalul internațional studențesc care are loc între 21-25 iulie, în orașul Skopje, în legă­tură cu prezența solilor folclorului nostru în această interesantă confruntare artistică, ne-am adresat tovarășului Ion Siminicea­­nu, prorector al institutului pedagogic.­­ Vă rugăm să faceți o scurtă prezentare a „cărții de vi­zită" cu care ansamblul nostru studențesc urcă podiumul aces­tui festival.­­ Deși tînâra, formația institutului a obținut unele succese merituoase. După ce, în două rînduri (1966 și 1968), a primit mențiuni la festivalurile naționale studențești de la București, în 1970, la același festival, care s-a desfășurat la Cluj, s-a si­tuat pe locul II pe țară și a obținut premiul special pentru au­tenticitatea portului popular și a interpretării. Invitarea studenți­lor suceveni este semnificativă, dacă ne gîndim că la ultima ediție a acestui tradițional festival din Iugoslavia, marele pre­miu a fost obținut de artiștii amatori din România - membrii formației studențești din Oradea.­­ Am dori să cunoaștem care este artistice și ce repertoriu abordează­ componența formației - Solicitarea pentru acest concurs ne-a determinat sâ în­tocmim un program cu totul nou. Lucrul acesta a impus un e­­fort deosebit din partea tuturor și în special a tinerilor artiști, ținînd seama că pregătirea s-a desfășurat și pe parcursul se­siunii de examene. La ambele capitole, studenții au dovedit multă seriozitate. Conducerea muzicală aparține lui George Sirbu, iar coregrafia lui Viorel Vatamaniuc. Am alcătuit un spec­tacol reprezentativ pentru toate zonele folclorice ale țârii, in felul acesta, în cele 46 de minute pe care le fixează regulamentul concursului, vom putea oferi pe scenă o adevărată paradă a frumuseții­ costumului popular românesc. Soliștii instrumentiști vor pune în evidență virtuțile unor vechi și autentice instrumen­te populare : tilinca, cavalul, fluierul, cobza, țambalul etc. Bu­cățile orchestrale și vocale vor dezvălui frumusețea melosului popular : „Țărănească din Suceava", „Bâtrîneascâ din Bilca", „Haulița din Gorj , doina „De la noi de la fereastră" și altele. In sfîrșit, dansurile, cu mare pondere în spectacol, prezintă un scurt recital al bogăției coregrafice populare, de la mișcările lente pînă la cele mai dinamice și spectaculoase : „Trclișești", „Arcanul", „Coșnencuța", „Țărăneasca", „Roata din Oaș", „Burbuncul", „Călușul" etc.­­ Cu ce ginduri au pornit solii artei noastre populare la ti­nereasca confruntare ?­­ Mizăm pe un program echilibrat, antrenant, de un colo­rit original, cu personalitate. Gîndul nostru este ca artiștii suce­veni să ofere, pe scena festivalului, o demonstrație a vitalității și frumuseții creației populare românești, interviu consemnat de VICTOR MICU JL1

Next