Zori Noi, octombrie 1971 (Anul 24, nr. 7397-7423)

1971-10-24 / nr. 7417

ZORI NOI ■ PAGINA 2 Multiple posibilități de îmbunătățire a muncii politico-educative înfăptuirea sarcinilor mari și complexe care revin sindi­catelor din programul de edu­cație comunistă, inițiat de to­varășul Nicolae Ceaușescu pre­supune, între altele, o tot mai strînsă legătură a acestora cu cerințele vieții, cu preocupă­rile specifice fiecărui colectiv de muncă. De aceea, în consens cu măsurile recent adoptate, pe agenda de lucru a organelor și organizațiilor de sindicat stă înscrisă, la loc de frunte, pre­ocuparea pentru lărgirea sferei de cuprindere și îmbunătățirea conținutului muncii politico-e­ducative, desfășurată în rîndul tuturor salariaților, diversifi­carea formelor și mijloacelor folosite în acest scop. Pe această linie se înscrie și schimbul de experiență ce a avut loc, recent, la Fabri­ca de încălțăminte „Străduin­ța" din Suceava, acțiune la care au participat președinți ai comitetelor sindicatelor din ui­nele întreprinderi industriale din județul nostru, responsabili cu munca culturală, instructori ai brigăzilor artistice de agi­tație. Alegerea acestei unități, ca gazdă a acțiunii amintite, n-a fost întîmplătoare. Aici, pro­gramul activităților politico­educative, întocmit în spiritul măsurilor stabilite de către or­ganizația de partid, cit și al propriilor hotărîri, de înfăp­tuirea căruia răspund comite­tul sindicatului și comitetul Tl.T.C., cuprinde obiective și acțiuni concrete, diferențiate în funcție de pregătirea politică, culturală și profesională, pre­cum și de vîrstă, sex, prefe­rințe etc. Sunt prevăzute ma­nifestări zilnice, care se adre­sează tineretului, femeilor, maiștrilor, inginerilor și teh­nicienilor. Astfel, pentru tine­rii muncitori, necuprinși în în­­vățămîntul politic U.T.C., este organizat lectoratul intitulat „Tinerețe, năzuințe, idealuri". In acest cadru organizat, pe­riodic au loc manifestări lega­te de trecutul glorios de luptă al partidului și poporului nos­tru, al organizației revoluțio­nare de tineret, de activitatea cotidiană a tineretului patriei, de munca sa consacrata înde­plinirii sarcinilor trasate de partid etc. Ținînd seama de ponderea ce o ocupă femeile în totalul salariaților întreprinderii, co­mitetul sindicatului a organizat lectoratul intitulat „Pedagogia familiei”, cu scopul de a oferi muncitoarelor bogate și va­riate cunoștințe privind educa­ția copiilor în concordanță cu cerințele etapei istorice pe care o străbatem. Un însemnat număr de sa­lariați, cu o vechime mai mică în unitate, în special din rîn­­durile celor veniți din mediul rural, participă la audierea unui ciclu de expuneri pe teme de educație ateist - științifică. Demn de reliefat este și fap­tul că, în vederea atragerii unui număr tot mai mare de salariați spre lectura cărții so­cial - politice și tehnice, au luat ființă, în secții, puncte de informare și împrumut. Orga­nizarea în această formă a ac­țiunii de difuzare a cărții către cititori corespunde, într-o mai mare măsură, dezideratului o­­perativității. Colaborarea mai strînsă din­tre organele sindicale și cele ale U.T.C. din întreprindere se concretizează și în îmbogățirea conținutului manifestărilor cul­ Relatări privind un schimb de experiență rural - artistice, care au loc la sala culturală, pe baza pro­gramului întocmit săptămînal. Aici, numai în ultimul timp, formațiile artistice din între­prindere (orchestra de muzică populară, echipele de dansuri și păpușari, brigada artistică de agitație etc.) au prezentat un număr de 8 spectacole apre­ciate de public. Faptele relatate demonstrea­ză că acolo unde se muncește cu răspundere, unde preocupa­rea pentru înfăptuirea măsuri­lor îmbracă un caracter siste­matic, la aceasta fiind antrenat un larg activ de oameni ai muncii, nici rezultatele nu în­­tîrzie să apară. Participanților la schimbul de experiență li s-a oferit și un bun exemplu de ceea ce în­seamnă agitație vizuală. Prin lozinci și panouri executate cu gust, expuse în locurile cele mai vizibile și mai frecventate de către salariați, sunt popu­larizate succesele în producție, criticate abaterile de la disci­plina socialistă a muncii, sunt adresate chemări mobilizatoa­re pentru îndeplinirea ritmi­că, cantitativă și calitativă, a sarcinilor de plan. Caracterul viu, dinamic, operativ al agi­tației vizuale, pus în slujba pro­ducției contribuie într-o măsu­ră importantă la menținerea unui climat propice activității productive, stimulează spiritul critic și autocritic, ajută la formarea și dezvoltarea unei atitudini înaintate față de muncă. In cea de-a doua parte a schimbului de experiență, după vizitarea întreprinderii, cei interesați au avut posibili­tatea să participe la activități cultural - educative și profesio­nale organizate, simultan sau succesiv, pentru muncitorii fa­bricii. Astfel, în sala culturală, a avut loc un dialog pe tema „Știința și religia în epoca con­temporană", la care a luat parte un însemnat număr de tineri. Intr-o altă încăpere s-a desfășurat adunarea grupei sindicale de la atelierul I.V.A., unde, pe lângă problemele pro­fesionale puse în dezbaterea colectivului, s-a prezentat și tema „Muncitorul în dubla sa calitate, de proprietar și pro­ducător". Interesantă a fost și întilnirea ucenicilor cu mais­trul Arcadie Paiuc, om cu o îndelungată vechime în fabri­că, care le-a vorbit tinerilor despre condițiile de muncă din trecut și cele de azi, despre tainele profesiei etc. Inginerii, tehnicienii și controlorii de ca­litate s-au confruntat într-o dezbatere pe tema „Căile de îmbunătățire a calității încăl­țămintei", în timp ce, la biroul juridic, unui numeros grup de muncitori i s-au prezentat con­sultații pe probleme de legis­lație, cum ar fi: „Dreptul de alocație pentru copii", „Con­tractul de muncă", „Decretul 153 din 1970" etc. Iată, deci, activități variate, în măsură să prezinte un in­teres sporit pentru masa largă de oameni ai muncii, cu un pronunțat conținut educativ, care merită să fie organizate, potrivit specificului, și în alte unități industriale din județul nostru. Bogat în învățăminte, schim­bul de experiență a evidențiat multitudinea formelor și mij­loacelor ce pot fi utilizate în activitatea politico - educati­vă desfășurată de sindicate, pentru educarea salariaților în spiritul unei înalte responsabi­lități față de muncă și socie­tate. A. BUCȘTANU activist al Consiliului județean al sindicatelor, GH. PARASCAN șpțșș^aa—tata—aeasflar^^ vv. vi,v: ajpjgMMMMBWWI Culesul și sortatul merelor nu suferă aminare Extinderea bazinelor pomi­cole, sporirea producției și mai buna aprovizionare populației cu fructe proaspe­­­te constituie o preocupare de seamă a lucrătorilor din agri­cultura județului nostru; dovadă în acest sens o consti­­­tuie existența, în cooperative­le agricole de producție, peste 3.200 ha. plantații pomi­a­cole, din care 50 la sută stnt pe rod. De remarcat că, din totalul pomilor, 70 la sută sunt meri, concentrați îndeosebi în bazinele cu cele mai optime condiții, cum sînt: Rădășeni, Fălticeni, Valea Glodului, Bo­­sanci, Horodniceni, Rotopă­­nești etc. In sectorul de stat, livezile cuprind, numai în ba­zinul Fălticeni — Preutești, peste 900 ha. Paralel cu extinderea live­zilor s-au inițiat măsuri și pentru sporirea producției de fructe. Există suficientă grijă pentru strîngerea acesteia ? Dintr-o recentă vizită făcu­tă prin cîteva livezi, ne-am convins că ritmul culesului și sortării merelor nu este satis­făcător. Dacă culesul prune­lor s-a terminat în 8—10 zile, bună parte din producție fiind valorificată, la culesul me­relor există serioase nea­junsuri privind strîngerea și adăpostirea producției. La ferma pomicolă Dumbra­va a Stațiunii experimentale pomicole Fălticeni, tovarășul Constantin Stanciu, șeful fer­mei, ne-a relatat: „Din cele 300 hectare, 83 ha. sînt livezi pe rod. Grija noastră de că­petenie este ca acum, în toam­nă, să recuperăm cheltuielile făcute cu tehnologia aplicată pomilor. La prune, am depășit cu mult planul : 230 tone, față de 156 tone cît ne prevăzusem. Soiurile de bază : „Tuleu gras" și ,,Anna Spath", mult aprecia­te în țară și peste hotare, ne-au permis să livrăm la export, prin C.S.F. Fălticeni, peste 180 tone. In prezent re­coltarea merelor s-a efectuat pe 66 la sută din suprafață. Mai avem 20 de hectare și ter­minări. Cele 180 tone recolta­te sînt, după cum vedeți, în curs de sortare. Cunoscînd că lucrările de ambalare și trans­port acționează direct asupra calității fructelor, sintem­ cît se poate de exigenți cu aceste acțiuni". Spusele pomicultorului au acoperire în fapte, acțiunea de strîngere a fructelor efectuîn­­du-se în cele mai bune con­diții. Și la C.A.P. Rădășeni, veci­na stațiunii, comună vestită prin volumul și calitatea fruc­telor pe care le livrează co­merțului în fiecare an, recol­tatul merelor era pe termina­te. La ferma­­ pomicolă, în depozitul condus de Toader Blană, se aflau circa 350 tone mere în vrac. Pînă acum C.S.F. Fălticeni a preluat 120 tone. Aici însă sortarea merelor se desfășoară încet, datorită participării la muncă a unui număr redus de cooperatori. Existența unei situații ase­mănătoare și în C.A.P. ROto­­pănești, Horodniceni, Valea Glodului ș.a., precum și timpul umed și rece care se anunță, solicită din partea conduceri­lor unităților măsuri urgente și concrete pentru valorifica­rea integrală a producției, iar din partea I.S.F. Suceava și a centrelor subordonate acesteia — ritmicitate și operativitate în preluare. GH. ZAHARESCU O nouă și însemnată etapă de progres formate din pagina îl zare a structurilor pe ra­muri și subramuri, prin pro­movarea cu precădere a sectoarelor purtătoare de progres tehnic și a fabrică­rii de produse cu înalt grad de prelucrare­­ a resurselor, cu valori de întrebuințare cît mai ridicate. Prevederile actualului cin­cinal reliefează puternic că țelul suprem al întregii po­litici a partidului și statului constă în crearea condițiilor materiale, sociale și cultura­le pentru afirmarea plenară a omului, a personalității sale. In sprijinul acestei con­cluzii stau mărturie prevede­rile referitoare la sporirea cu 1 milion a numărului locurilor de muncă în eco­nomie, creșterea substanția­lă a salariilor, pensiilor, cheltuielilor social - cultura­le, sporirea veniturilor reale pe locuitor cu 38 la sută, în condițiile promovării neabă­tute a criteriilor de echitate socialistă. Coordonatele majore cincinalului pe care am are și început să-l înfăptuim cu succes sunt rezultatul con­secvenței cu care conduce­rea de partid și de stat urmărit ca, din gama largă a de soluții posibile, să fie a­­doptate cele care pot duce, concomitent, la dezvoltarea rapidă a forțelor de produc­ție, obținerea de efecte eco­nomice maxime și îmbunătă­țirea traiului tuturor cetățe­nilor. Acest lucru a fost po­sibil ca urmare a progrese­lor pe care țara noastră le-a făcut în întreaga perioadă a construcției socialiste și în mod special în cursul ulti­mului cincinal , datorită în­crederii nestrămutate a în­tregului popor în politica științifică și înțeleaptă a partidului și a muncii lui avîntate și pline de respon­sabilitate pentru a da viață acestui program însuflețitor, convins fiind, așa după cum sublinia tovarășul Nicolae Ceaușescu, că „înfăptuirea acestui vast program de con­strucție economică și socială va ridica România pe o nouă treaptă, va marca parcurge­rea unei noi și însemnate e­­tape pe drumul apropierii țării noastre de statele avan­sate ale lumii". F­abrica de bere din Solca. Îmbunătățirile a­­duse mașinii de îmbute­­liere au permis sporirea productivității acesteia de aproape 3 ori Foto. I. MÎNDRESCU • MEMENTO • MEMENTO ® MEMENTO # MEMENTO BUCUREȘTI IMNI W OCTOMBRIE PROGRAMUL I 0.00 Mg*K­$ și ro­ubiitați. 6.20 Jur­­nal «gigr» Buletin cgrometeorologic. Cronice* qgrgrd; Carnetul Horticultoru­lui: lucrări in soro; diversificarea ac­tivității întreprinderilor de mecaniza­re a agriculturii. 6.30 Gimnastică. 7.00 Radiojurnal. 7.25 Buna dimineața, eo­nii . 7.45 Sfatul medicului. 8.00 Suma­rul presei. 8.08 Matineu muzical - dansuri din opere. 8.25 Moment poe­tic. 8.80 La microfon, melodia prefe­rată. 9.00 Buletin de Știri. 9.03 La mi­crofon, melodia preferata (continua­re). 9.30 Revista literară radio (relua­re) 10.00 Buletin de știri. 10.05 Cin­­tece și Jocuri populare din Muntenia. 10.30 Știința în slujba păcii. 10.40 Preludii și Intermezzo din opere. 11.00 Buletin de știri. 11.05 Muzică populară, 1­1.15 Prezent și viitor în știință agrico­lă­ 11.35 Mircea Neagu și cîntecele isalei 12.00 Noi melodii interpretate de Manuela? 12?1Q Recital de operă. 12.30 întilnire cu melodia populară Și inter­pretul preferat. 13.00 Radiojurnal. 13.15 Avanpremieră cotidiană. 13.27 Onte­sul­a pretutindeni. 14.00 Compozitorul săptâmb­ii - Camille Saint - Saens. 14.30 Te apăr, te laud, de cint. Emisiu­ne mușleeld consacrată Zilei Forțelor Armate ale Republicii Socialiste Ro­mânia, 15.00 Buletin de știri, 15-03 In­­țer-te mărgărite. 15.35 Muzică de es­tradă, 18.00 Radiojurnal. 18.15 Cnte­te. 16.30 Melodii. 17.00 Antena tine­retului­ 17.30 Concert de muzică popu­lara. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta sfe seară. 20.05 Zec« melodii prefera­te» ?0.30 Teatru radiofonic. Premieră. Albrecht Dürer — o flacără a timpului sau. 21.30 Revista șlagărelor. 22.00 Ra­diojurnal. 22.30 Concert de seară. 22.55 Moment poetic. Andrei Mureșanu. 23.00 Concert de seară (continuare). 24.00 Buletin de știri. 0.03 — 6.00 Estrada nocturnă, (Buletine de știri la orele 2.00; 4.00; 5.00). MARTI 26 OCTOMBRIE PROGRAMUL I 6.00 Muzică și actualități. 6.20 Jur­nal agrar. Buletin astrometeorologic. Ritm sporit la executarea și fertilizărilor de toamnă, arăturilor Agenda șefului de fermă. Recomandări pen­tru apicultori. 6.30 Gimnastica. 7.00 Radiojurnal. 7.25 Bună dimineață, co­pii! 7.45 Sfatul medicului. 8.00 Suma­rul presei. 8.08 Matineu muzical. 8.25 Moment poetic. 8.30 La microfon, me­lodia preferată. 9.00 Buletin de știri. 9.03 La microfon, melodia preferată, (continuare). 9.30 Atlas cultural. 10.00 Buletin de știri. 10.05 Muzica popu­lară. 10.30 Opereta „Amorul mascat" de Ion Hqrtulary Darclée — selecțiuni. 11.00 Buletin de știri. 11.05 Melodii. 11.15 Revista economică. 11.40 Cînte­­ce pionierești. 12.00 Melodii. 12.10 Re­cital de operă. 12.30 întîlnire cu me­lodia populară și interpretul preferat. 13.00 Radiojurnal 13.15 Avanpremiera cotidiană. 13.27 Cîntecul e pretutin­deni. 14.00 Compozitorul sâptâmînii: Camille Saint-Saens. 14.40 Soliști și formații artistice de amatori. 15.00 Buletin de știri. 15.05 Dans țărănesc de Constantin Dimitrescu. 15.40 Mu­zica de estradă. 16.00 Radiojurnal. 16.15 Cîntece și prelucrări corale de Victor Iusceanu. 16.30 Melodii. 17.00 Radioenciclopedie pentru tineret. 17.30 Concert de muzica populară. 18.00 Orele serii. 20.00 Tableta de seara. 20.05 Zece melodii preferate. 20.40 interpreți de muzică populară. 20.55 Știința la zi. 21.00 Revista șlagărelor. 21.30 Bijuterii muzicale. 22.00 Radio­jurnal. 22.30 Concert de seara. 24.00 Buletin de știri. 0.03-6.00 Estrada noc­turnă. (Buletine de știri la orele 2.00, 4.00- 5.00), DUMINICA 24 OCTOMBRIE 8.30 Deschiderea emisiunii. Sport și sănătate. 9.00 Matineu duminical pen­tru copii. Reportaj filmat de la Sec­țiunea de pionieri a celei de a II-a Conferințe Naționale a Organizației Pionierilor. „Cîntec și joc pionieresc" - spectacol realizat cu concursul Con­siliului județean Suceava al organiza­ției pionierilor. Film serial : „Sebas­tian și secretul epavei" (V). Episodul „S.O.S. în Groenlanda". 10.CO Viața satului. 11.15 Toamna muzicala clu­jeană. 12.00 De strajă patriei. Emisiu­ne festivă consacrată Zilei Forțelor Ar­mate ale Republicii Socialiste Româ­nia. 12.30 Emisiune în limba maghia­ră. Postmeridian. 14.00 Sport. Fotbal : Steaua — Rapid. (Divizia A). Trans­misiune directă de la stadionul „23 August". 15.45 Caleidoscop sportiv. 16.30 Magazin. 18.05 Film serial pentru tineret : „Planeta giganților". 18.55 Vetre folclorice. 19.20 — 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de seara. 20.00 Re­portajul săptămînii: „120 de oas­peți". 20.30 Film artistic: „Seches­tratul din Altona". 22.30 Varietăți pe peliculă. 22.50 Telejurnalul de noap­te. Sport. LUNI 25 OCTOMBRIE 18.00 Deschiderea emisiunii. Inter­preți ai cîntecului popular. 18.15 E­­cranul. 18.45 Stop cadru. Cincinalul 1971-1975. Azi, despre corelația pro­ducție — nivel de trai. Un impera­tiv urgent: pregătiri pentru realizarea contractelor economice pe 1972. 19.20 1001 de seri. 19.30 Telejurnalul de sea­ra. 20.10 25 Octombrie «- Ziua Forțelor Armate ale Republicii Socialiste Ro­mânia. 20.45 Avanpremieră. 20.50 Film serial : „Aghiotantul excelenței sale" (VII). 21.30 Prim plan. 21.55 Arii și interpreți celebri din opere și ope­rete. 22.35 Din țările socialiste. Un­garia — Noutăți tehnico - științifice. 22.50 Telejurnalul de noapte. Timpul probabil Pentru următoarele 3 zile : Vreme schimbătoare, cu cerul temporar no­­ros. Vor cădea ploi locale. Vîntul va sufla potrivit, cu intensificări trecă­toare din vest - nord - vest. Tempe­raturile minime vor fi cuprinse între 4 și 8 grade, iar maximele, între 12 și 16 grade. Temporar se va semna­la ceață locală. PE ECRANE DUMINICA 24 OCTOMBRIE SUCEAVA : „Arta" : Facerea lu­mii ; „Burdujeni" : Zestrea dom­niței Ralu; „Modern": Un loc pen­tru îndrăgostiți; „Tineretului": Pre­țul puterii ; CIMPULUNG : „Mol­dova" : B.D. intră în „Luceafărul" : Pe luciul acțiune ; gheții FĂLTICENI ; „Doina" : Greșeala fa­tală ; „Popular" : Secretul din Santa Vittoria ; RADAURI : Fla­căra" : Floarea soarelui ; „Uni­rea" : Șarada ; GURA HUMORU­LUI ; „Lumina" : Da­i înainte cowboy ; VATRA DORNEI : „Dor­na" : Săptamîna nebunilor ; DOL­­HASCA : „Dolhasca" : Zestrea domniței Ralu ; FALCAU : „Fal­­cii" : Haiducii lui Șaptecai ; FRASIN : „Frasin" : Circ fără fron­tiere ; IACOBENI : „Minerul" : 100 de carabine ; MOLDOVIȚA : „Mol­dovița" : Vagabondul ; SIRET : „Siretul" : Departe de lumea dez­lănțuita ; SOLCA : „Solca" : Sub­teranul ; VAMA : „Vama" : Bătă­lia de pe Neretva. Feroviară Foto : D. VINTILA Competiții sportive la Suceava duminica La sala sporturilor. Con­tinuă întrecerile etapei de zonă la judo (orele 8.00 — 14.00). Complexul spor­tiv. Handbal: Liceul nr. 3 Su­ceava — Liceul Liteni (băieți, orele 11.00); Viitorul Mitocu Dragomirnei — Liceul n­r. 3 Suceava (fete, orele 12.00). Teren Energia I.R.E. Baschet. Școala sportivă Suceava — Școala sportivă Bacău (divizia școlari - juniori, băieți, orele 11.00) . Stadionul Arini. Rugbi, divizia B : Constructorul Su­ceava — Ancora Galați (orele 11.00) . Parcul Arini. Modelism : Cupa Sucevei la aeromodele captive (orele 8.00 — 18.00). Participă aeromodeliști de la Grivița Roșie București, Vic­toria Bacău, Cimentul Turda, Plastica Oradea, Astronautica Tîrgoviște și Străduința Lucea- l______ De strajă cuceririlor revoluționare ale poporului nostru (Urmare di­n pagina I) împreună cu întregul popor, militarii forțelor noastre arma­te și-au exprimat, în unani­mitate, adeziunea deplină la programul de măsuri privind ridicarea la un nivel superior a muncii politico - ideologice și cultural - educative, hotă­­rîrea lor fermă de a îndeplini neabătut sarcinile trasate de partid. Această hotărîre a fost vibrant afirmată în adunările organizațiilor de partid din u­­nitățile și subunitățile militare, în telegramele adresate Comi­tetului Central al Partidului Comunist Român, tovarășului Nicolae Ceaușescu, prin care organele și organizațiile de partid, comandanții, activiștii de partid, toți comuniștii din armată s-au angajat să acțio­neze hotărît pentru promova­rea în rîndul militarilor a ideo­logiei partidului, a concepției cla­to­­­ uicitoare despre lume și viață, pentru formarea unor contingente de luptători cu o înaltă conștiință, devotați fără margini patriei, poporului, par­tidului Ținînd seama de faptul că cercurile imperialiste reacțio­nare nu renunță la politica a­­menințărilor militare și­ a agre­siunilor armate, partidul și guvernul nostru mențin mereu trează vigilența revoluționară a poporului, acordă atenție în­tăririi capacității de apărare a țării, se îngrijesc de pregăti­rea militară a întregului po­por. In acest scop, sunt asigu­rate dotarea și instruirea gărzi­lor patriotice, formațiuni înar­mate ale clasei muncitoare, ță­rănimii și intelectualității, cu vechi și glorioase tradiții de luptă în țara noastră. O aten­ție deosebită este dată, de a­­semenea, pregătirii tineretului , pentru apărarea patriei, înde­plinind sarcinile trasate de conducerea noastră de partid și de stat, armata își aduce con­tribuția la instruirea temeini­că a gărzilor patriotice și deta­șamentelor de pregătire milita­ră a tineretului. Merită a fi subliniat, și cu acest prilej, că, paralel cu pregătirea militară, ostașii noștri, dovedind fier­binți sentimente patriotice, iau parte activă la înfăptuirea u­­nor importante obiective eco­nomice și sociale, la opera de edificare a societății noastre socialiste. La cea de-a XXVII-a aniver­sare a Zilei Forțelor Armate ale Republicii Socialiste Româ­nia, militarii de toate gradele, urmînd neabătut politica par­tidului nostru, își reafirmă ho­­tărîrea nestrămutată de a fi întotdeauna demni continua­tori ai glorioaselor tradiții de luptă ale poporului nostru, de a-și dărui întreaga energie, ca­pacitate de muncă, slujirii cu abnegație a scumpei noastre patrii, Republica Socialistă Ro­mânia. HANDBAL Rezultate înregistrate In etapa precedentă Liceul nr. 1 Suceava — Liceul nr. 2 Iași (divizia școlari­­juniori, băieți), 9—10. Campionatul județean. Seniori : Sil­vicultorul Moldovița — Voința Siret, 19—16. Juniori. Fete: Știința Cîmpulung — Viitorul Vama, 3—3 . Pedagogica Suceava — Viitorul Mitocu Dragomirnei, 6—0 . Liceul nr. 3 Suceava — Liceul Liteni, 4—2: Băieți : Știința Cîmpulung — Viitorul Vama, 10—8 : Viitorul D­umbrăveni •— Pedago­gica Suceava, 20—13 ; Energia Suceava — Știinta II Su­ceava 27—20 ; Forestierul Suceava — Viitorul Liteni 19— 15. Ca și în anii trecuți, în pe­rioada 25—31 octombrie a.c. Casa de Economii și Consem­­națiuni organizează „Săptă­­mîna economiei". „Săptamîna economiei" a devenit, prin tradiție, o săr­bătoare închinată spiritului de economie, un omagiu a­­dus muncii vrednice și cin­stite, chibzuinței și cumpă­rării. In prezent, pe măsura creș­terii nivelului de trai, econo­mia a devenit o necesitate care orientează cererea de consum a populației spre bunuri și servicii de valoare tot mai mare. Prin activitatea de atrage­re a economiilor bănești ale populației, Casa de Economii și Consemnațiuni contribuie la consolidarea circulației bănești, favorizînd realizarea procesului de consum cu o masă bănească în volum mai redus. Este binecunoscut faptul că, în ultimul timp, aproape fiecare familie folosește ser­viciile Casei de Economii și Consemnațiuni, fie depunînd spre păstrare sate bănești, fie economiile recurgînd la credite. în afara activității de atra­gere a economiilor bănești ale populației. Casa de Eco­nomii și Consemnațiuni efec­­tuează în prezent și alte nu­meroase exemplu : operațiuni, ca de creditarea popu­lației pentru construirea de „Saptămîna locuințe proprietate persona­lă, plata produselor preluate din achiziții - contractări, în­casarea impozitelor și taxe­lor de la populație, încasarea garanțiilor ma­teriale ale gestionarilor, multiple operațiuni în con­turile curente ale organiza­țiilor, precum și în conturi­le curente personale. La dispoziția depunători­lor, Casa de Economii și Con­­semnațiuni a pus, pînă în prezent, următoarele in­strumente de economisire : libretul de economii cu do­­bîndă, libretul de economii cu cîștiguri, libretul de eco­nomii cu dobîndă și cîștiguri, libretul de economii pentru construirea de locuințe, li­­i­bretul de economii cu cîștiguri în materiale de construcție, libretul de eco­nomii cu dobîndă și cîști­ economiei, guri în autoturisme, libretul de economii pentru turism, obligațiunile C.E.C., contul curent personal. Micilor de­punători le sînt puse la dis­poziție cecurile de economii școlare și foaia cu timbre de economii, care formează și dezvoltă la elevi deprinderea de a economisi încă din școală. Incepînd cu 1 ianuarie 1970, Casa de Economii și Consemnațiuni acordă popu­lației credite pentru con­struirea de locuințe proprie­tate personală. De menționat este faptul că această activi­tate se desfășoară în condi­­­­țiuni deosebit de bune. Nu­­­­mai în primele 9 luni ale­­ acestui an, unitățile C.E.C. ? din cadrul județului nostru au acordat unui număr de­­­­ 59 cetățeni credite în valoa­­­­re de aproape 24 milioane lei. 1 Pentru realizarea unei­­ deserviri corespunzătoare în­­ efectuarea multiplelor opera­­­­țiuni, populația județului­­ nostru este deservită prin 5­­ filiale și 45 agenții C.E.C., ( din care 38 funcționează în mediul rural. De asemenea,­­ în cadrul județului mai e­­­­fec­uează operațiuni C.E.C. ) încă 398 unități mandatare i din care 105 sînt unități­­ P.T.T.R. ț Indiferent de modalitatea­­ și instrumentele prin m­ijlo­­­­cirea cărora populația ape­­­­lează la serviciile unităților , C.E.C., întreaga activitate a­­ Casei de Economii și Con­­t­semnațiuni stă sub semnul­­ unui singur obiectiv — eco­­­­nomia. j MIRCEA COȘTIUG l directorul direcției județene , C.E.C.

Next