Zori Noi, ianuarie 1972 (Anul 25, nr. 7476-7499)

1972-01-15 / nr. 7486

^XXXXXXXXXXXXXXXXXXSXXXXXNfcXXXXVXXXXVVV ZORI NOI B PAGINA 2 „CU CE EFICIENTA SlNT FOLOSITE INVESTIȚIILE ALOCATE PROTEJĂRII CALITĂȚII APELOR Articolul purtînd titlul de mai sus, publicat în ziarul nostru nr. 7438, evidenția efor­turile pentru construirea, pe lîngă unele obiective econo­mice și în anumite localități rurale, a unor stații și insta­lații destinate epurării apelor reziduale, critica, totodată, de­ficiențele existente în ceea ce privește execuția și exploata­rea acestora. Răspunsurile sosite pe adre­sa redacției relevă preocuparea existentă în unele unități, în spiritul recentului proiect de lege privind gospodărirea ape­lor în Republica Socialistă România, pentru înlăturarea neregulilor la care ne referim. Aflăm astfel că la Complexul de celuloză și hîrtie sînt în curs de aplicare măsuri care să determine micșorarea debi­tului de ape deversat, pentru înscrierea în debitul proiectat, în acest scop, la mașina de hîrtie nr. 1 a fost raționalizat circuitul de ape grase, aici montîndu-se un filtru pentru recuperarea fibrei și reutili­­zarea apelor grase în circuitul de fabricație. Lucrări de ace­lași go­l urmează a se executa la mașina de hîrtie nr. 2 și la grupul chimic, scoatîndu-se crearea condițiilor pentru adu­cerea debitului de ape uzate la nivelul celui normal. Mă­surile ce vor fi aplicate vor a­­vea în același timp ca efect re­ducerea încărcării apelor de­versate spre stație, încit aceas­ta să poată funcționa cu ran­damentul maxim, să asigure o epurare eficientă.­­ Se precizează, în același timp, în răspuns, că s-a luat legătura cu conducerea CEIL Suceava, spre a determina a­­plicarea în cadrul unităților care alcătuiesc platforma in­dustrială a unor măsuri simi­lare, deoarece debitul de apă deversat de aici este dublu față de cel proiectat. Totodată, gra­dul de încărcare a apelor este mult mai ridicat decît cel im­pus prin proiect, ceea ce im­plică aplicarea de urgență a unor măsuri corespunzătoare. A fost creat, în cadrul com­plexului, un colectiv, în atri­buțiile căruia intră depistarea surselor de impurificare și e­­xecutarea imediată a lucrări­­lor impuse de înlăturare a a­­cestora. Precizam, în articolul res­pectiv, faptul că stația de e­­purare construită la Topitoria din Verești nu-și aduce măcar cît de cît contribuția la reți­nerea impurităților conținute în apele evacuate de această unitate. Alte amănunte aflăm din răspunsul pe care ni l-a trimis conducerea întreprinde­rii „Fuiorul" Suceava. Reți­nem că, în urma recepției pre­liminare, s-au constatat mai multe deficiențe, existența a­­cestora făcînd imposibilă folo­sirea stației. Unitatea construc­toare (I.J.C.M. Suceava) și-a a­­sumat de îndată toate reme­dierile, menționate, de altfel, în procesul verbal de recepție preliminară. A urmat o nejus­tificată perioadă de tărăgănare din partea constructorului. Abia după multe intervenții, scrise și verbale, unitatea con­structoare a efectuat remedie­rile, stația putînd fi pusă în funcțiune. Tot atunci, repre­zentantul Oficiului pentru gos­podărirea apelor Suceava a­ specificat necesitatea efectuă­rii a o serie de lucrări supli­mentare, neprevăzute în pro­iectul inițial, fără de care nu se pot obține randamentele scontate. Beneficiarul va in­terveni la proiectant (IFIU București) pentru a clarifica problema neutralizării apelor uzate. Iată, așadar, că s-au cheltuit sume mari, pentru execuția unei lucrări al cărei scop era dinainte bine precizat,­ dar care, datorită omisiunilor pro­iectantului, dezinteresului be­neficiarului și lipsei de răs­pundere a constructorului, este departe încă de a fi atins. Oare pe nici unul dintre acești fac­tori nu-l interesează cum sunt cheltuiți banii statului ? re. In legătură cu ultima lucra­unitatea constructoare (I.J.C.M. Suceava) ne răspun­de că „la stația de epurare a Topitoriei din Verești au apă­rut, în perioada de exploatare, expiltrații la decan­tor, datori­tă unui viciu ascuns, defec­țiune care, în urma sesizărilor (repetate n.n.) ale beneficiaru­lui, a fost remediata". Cît privește stația de epurare de la Fabrica „Străduința“, constructorul precizează că ea a fost recepționată la finele lui 1970 și că anul trecut con­ducerea unității nu a reclamat apariția vreunei defecțiuni la lucrările de construcții-montaj. Iată un fapt care stîrnește ne­dumerirea, pentru că în arti­colul publicat se vorbește des­pre omisiuni ale proiectantu­lui, care, în mod normal, tre­buiau să fie sesizate, despre calitatea necorespunzătoare a lucrărilor executate de către șantierul Suceava al I.I.C.M., neaduse acestuia la cunoștință, de slaba exigentă de care a dat dovadă beneficiarul în timpul realizării Stației. Să ne mai întrebăm de ce instalația funcționează defectuos, de ce aceasta nu poate reduce încăr­carea apelor uzate la limitele proiectate ? Lucrurile ni se par clare. Este vorba de lipsa de răspundere a beneficiarului (precizăm : Fabrica de încălță­minte „Străduința") pentru u­­tilizarea cu grijă deosebită a fondurilor alocate lucrării res­pective. Redacția a solicitat condu­cerii fabricii un răspuns în le­gătură cu acțiunile ce urmea­ză a fi întreprinse pentru eli­minarea neregulilor amintite. Pînă acum, acesta nu ne-a sosit încă, gestul reprezentînd încă o confirmare a dezinteresului față de unele probleme majore de care dau dovadă tovarășii din conducerea fabricii. CunoSCînd importanța ce o prezintă menținerea unei ca­lități corespunzătoare a apelor, atît unitățile economice, cît și celelalte organe răspunzătoare au obligația să ia toate măsu­rile pentru înlăturarea defi­ciențelor existente, în parte consemnate și în prezentul ar­ticol, pentru a crea toate con­dițiile folosirii raționale a in­stalațiilor și stațiilor de epu­rare. G. NICOLESCU Contra­­­punct COMUNISTUL, LA DATORIE , Stația C.F.R. Suceava - Nord. Trenul de marfă g 53452, din direcția Va­­­­tra Dornei, intra la ga­­r 2 rare pe linia a 4-a. Cea­­r­tă, frig. Ca deobicei, g vîrstnicul manevrant de ^ vagoane, comunistul ^ Mihai Știrbu, se afla la 5* datorie. Deodată, ure­­g­h­ea, familiarizată cu și cele mai subtile nuanțe și ale „cîntecului" masive­­i lor roți de fier, a reți­­­­nut o pocnitură ușoară ^ sub vagon. Semnal de­­ oprire. La cercetări, s-a­­ dovedit că o șină de cale­g era ruptă. Echipa de re­­­­parații a intervenit ope­­­­rativ. Defecțiunea a fost­­ înlăturată. S-a prevenit,­­ astfel, un eveniment de­­ cale ce s-ar fi putut sol­n­­da cu o deraiere de pro­­g­porții. Frumoasa faptă a­­ comunistului a fost evi­­d­­dențiată în fața colecti­­­­vului de muncă, iar el i­a propus pentru o pre­­g­ăiere excepțională pe g regionala C.F.R. á CIND TIMPUL g SEAMANA CU... p PRAȘTIA !î Contestînd la Judecă­­­­toria Cimpulung o hotă­­­­rîre a comisiei de jude­cată de pe lingă Consi­liul popular al comunei Crucea, cetățeanul Mihai Daniliuc a făcut un for­midabil antrenament de răbdare. De la data con­testației, din 26 iulie 1? 1971, dosarul nu era so­­­­luționat nici la începutul­­ anului nou. Am aflat că­­ de la instanța superioa­­­­ră s-au trimis adrese de­­ cerere a lui în lunile iu­­­­lie și octombrie. Dar, ia­­­­tă că, de la consiliul p popular respectiv, ni se­­ comunică următoarele : : dosarul a fost înaintat la­­ 10 august! S-au mai tri­­­­mis adrese de atenționa­­­­re în octombrie, noiem­­­­brie, anul trecut, și la 3­0 ianuarie 1972. In sfîrșit, p abia la 7 ianuarie a.c. ? judecătoria (fiți atenți, p printr-o convorbire te­­­­lefonică !) vine și confir­­­­mă primirea. Judecați și p dv. dacă pentru unii p timpul nu-i ca o... proș­­­ tte. ” Rubrică realizată de g­P VICTOR MICU 2 3 ? g­f. xsiaait.x****************************'''4- ANUNȚ Fabrica de conserve din fructe Burdujeni-Suceava angajează de urgență — ȘEFI DEPOZITE PRODUSE FINITE — GESTIONARI - MAGAZIONERI — LĂCĂTUȘI - MECANICI. Condiții de salarizare conform legilor nr. 22/1969 și nr. 12/1971. Informații suplimentare, la compartimentul personal - învățămînt, telefon 10951 — Suceava. e Ü­ii Sp 1 ' s Cabana Deta Cimpulung Foto : D. HUȘANU ACORDUL GLOBAL (Urmare din pagina I­­tă a muncii s-a ținut seama ca și Cooperatorii care au spre în­grijire animale puse la îngră­șat să fie retribuiți tot după calstitatea și calitatea muncii prestate. Aici s-a luat în consi­derare kilogramul spor greu­tate, pentru care s-a prevăzut un ta­rif de 4,62 lei. — Dacă pînă acum cîțiva ani, toți cei care lucrau în zooteh­nie primeau aceeași retribuție, indiferent de rezultatele înre­gistrate, în anul care a trecut — menționa cooperatorul Va­sile Băbălean —, după intro­ducerea acordului global, situ­ația s-a schimbat cu totul, în raport cu producția obținută a fost și retribuirea muncii. Și este normal să fie așa, căci ni­meni nu acceptă să muncească, iar altul care trage chiulul să încaseze în mod egal foloasele. O scurtă verificare a statelor de plată întocmite îngrijitorilor pentru luna decembrie 1971 ne-a făcut să înțelegem că cele afirmate de interlocutorul nostru își găsesc o totală justi­ficare, înainte însă de a pre­zenta cîteva exemple referi­toare la cîștigul oamenilor ce lucrează în ferma zootehnică, exemple pe care le-am spicuit din documentele contabile, se cuvine menționat faptul că la dorința cooperatorilor, consiliul de conducere a acceptat ca a­­ceștia să primească retribu­ția fie numai în bani sau bani și produse, după preferințele fiecăruia, fără a se neglija, bineînțeles, rezultatele obținu­te. Celor plătiți exclusiv în numerar li s-a oferit, apoi, po­sibilitatea de a cumpăra pro­duse în cadrul C.A.P., la pref oficial de stat. Petru Crăciun, bunăoară, în luna decembrie a predat 1430 litri lapte STAS și 2 viței la vîrsta de 21 zile. Dorind să primească pentru munca sa plata în bani și produse, după ce în prealabil i s-a reținut 20 la sută — cotă ce reprezintă garanția materială a realizării planului, el a fost retribuit cu : 126 kg. grîu, 126 kg. porumb, 252 kg. cartofi, 126 kg. coceni, 120 kg. paie și 504 lei numerar, îngrijind tot o grupă de vaci Cu lapte și acceptînd același sistem de plată (bani, plus pro­duse), cooperatorul Iustin Chi­­fan, care în luna decembrie nu a predat nici un vițel, ci doar 1.120 litri lapte STAS, după re­ținerile legale, a primit 78 kg. grîu, 78 kg. porumb, 156 kg. cartofi, 78 kg. coceni, 78 kg. paie, 312 lei. Și mai pregnantă apare diferența ciștigului în funcție de producția realizată, luînd ca exemplu cazul Eca­­terinei Tiron, care a obținut, în aceeași lună, doar 630 litri lapte și un singur Vițel sănătos la 21 zile. Fâcîndu-i-se plata exclusiv în bani, după reține­rea sumelor legale, ea a pri­mit pentru luna decembrie 485 lei. Discuțiile purtate cu nu­meroși țărani cooperatori, cu membri ai consiliului de con­ducere au reliefat dorința una­nimă de a se generaliza la toa­te sectoarele unității sistemul de plată a muncii în acord global. Referindu-se doar la zootehnie, unii cooperatori și-au exprimat opinia că, în­cepînd cu acest an, ar fi bine ca vițeii cuprinși între 0—3 luni să fie lotizați și dați spre îngrijire unor oameni pri­cepuți, care ar urma să pri­mească retribuția după sporul în greutate înregistrat. Pînă acum, această categorie de a­­nimale era lăsată pe seama co­operatorilor care au în grija Vacile cu lapte și care, nefiind plătiți efectiv pentru faptul că îngrijeau și viței, de multe ori neglijau să se achite cum tre­buie de sarcinile ce le reve­neau. Se cuvine a fi menționat și faptul ca pentru atingerea o­­biectivelor stabilite, coopera­torii din Gălănești acordă aten­ția cuvenită balanței furaje­re. Pentru această primăvară, ei și-au propus — între altele — să execute lucrări de fertili­zare a pășunilor, distrugerea mușuroaielor și arboretelui din flora spontană. Prin aceste mijloace, cît și printr-o folosi­re rațională, pe timpul iernii, a furajelor, ei sunt convinși că vor putea realiza producții superioare și venituri care să le răsplătească din plin efor­turile depuse. Comerțul socialist (Urmare din pagina l)­șit, dotările cu mobilier și utilaj comercial modern vor fi estimate, anul aces­ta, la peste 2 milioane lei. — Ce se prevede pentru ridicarea cali­ficării lucrătorilor din comerț, mai ales că activitatea de pînă a­­cum­ nu a fost absol­vită de unele încălcări ale regulilor generale de comerț? — Peste 700 de lucrători operativi urmează, în pre­zent, cursurile de ridicare a calificării la locul de muncă. Pe plan central sînt organizate cu­rsuri de scurtă durată pentru cofetari, șefi de unități, bucătari etc. A­­cestea, împreună cu mijloace care ne stau alte la îndemînă, și pe care le vom folosi, ne îndreptățesc să credem că și deservi­rea, comportamentul vîn­­zătorilor vor urma o linie ascendentă. De altfel, or­ganele de control, începînd cu inspecția comercială, lu­crătorii direcției comercia­le, continutînd cu­ șefii fi­lialelor subordonate din județ și încheind cu pre­ședinții cooperativelor de consum, vor desfășura, pe viitor, o activitate mult mai susținută, mai fermă, de curmare a oricăror a­­bateri de la etica socialis­tă, de la normele comerțu­lui civilizat. Fabrica de confecții Botoșani angajează, pentru funcții de conducere, E­­CONOMIȘTI, care să îndeplinească condițiile ce­rute de Legea 12/1971. Relații se pot obține la sediul întreprinderii, strada Mihai Viteazul nr. 4, telefon 12462. Fabrica de piele și încălțăminte Străduința din Su­ceava. Printre muncitorii cu frumoase realizări în mun­că este și Grigore Cojoc din atelierul de croitorie Foto : I. MINDRESCU ÎN ATENȚIA CELOR INTERESAȚI UZINA DE CONSTRUCȚII METALICE ȘI MAȘINI AGRICOLE Bocșa angajează: MUNCITORI CALIFICAȚI ÎN MESERIILE DE LĂCĂTUȘI, ELECTRICIENI, SUDORI ȘI MUNCITORI NECALIFICAȚI MUncitorii necalificați, care trebuie să fie absolvenți ai școlii generale, pot să se califice în meseriile de lăcătuși și sudori, cu scoatere sau cu participarea în producție. Uzina asigură cazare la căminele sale și masă la cantină, contra cost. Cei interesați se vor adresa serviciului per­­sonal al uzinei, telefon 4, sau 130, interior 37, sau 95. 4 I.C.R.T.I. Filiala Suceava anunță CONCURS pentru o­­cuparea postului de șef serviciu comercial. Candidații trebuie să întrunească condițiile prevăzute de Legea nr. 12/1971. Cei interesați pot lua relații la telefon 10002. CETĂȚEANULUI aceeași distanță, tarife diferite Situația este oarecum cu­rioasă : un bilet de tren, pentru clasa a II-a, de la Suceava (Burdujeni), la Cimpulung, costă 19 lei, iar de la Cimpulung la Suceava costă 17 lei. Cu­rioasă și pentru că, după cum aflăm din „Mersul tre­nurilor de călători", dis­tanța din stația amintită pînă la Cîmpulung este de 79 km., ceea ce se înca­drează la un tarif de 17 lei. Să fie luat oare în calcul și faptul că, mer­­gînd spre Cimpulung, tre­nul urcă ? Pe lîngă prețul sporit, în stația suceveană se petrec, la eliberarea biletelor, a­­numite ciudățenii. Nu știm din ce cauză, dar aici lip­sesc biletele de carton pentru stația Cimpulung­­ Moldovenesc, iar casierița îți eliberează bilete de arină, pînă în stația Po­­jorîta, încasîndu-ți 19 lei, motivînd că atît stația din Cimpulung, cît și cea de la Pojorîta, sînt incluse în aceeași zonă de taxare. în această situație, ce­tățenilor care călătoresc la interes de serviciu nu li se decontează decît suma de 17 lei, și pe bună drep­tate, de altfel, deoarece operațiile contabile sunt în concordanță cu datele din ..Mersul trenurilor de că­lători“. De cîte ori că­lătorii iau bilete pînă la Pojorîta, pierd de fiecare dată cîte 2 lei. Dacă ar cumpăra un bilet de 17 lei, ar fi obligați, după anu­mite reguli stabilite de că­tre diriguitorii în cauză su­ceveni, să coboare în sta­ția Cîmpulung - Est, altfel ei fiind pasibili de a su­porta rigorile legii pentru călătorie frauduloasă. La întoarcerea spre Suceava nu se ridică asemenea pro­bleme, tariful fiind, așa cum aminteam, cel prevă­zut în mers. Chiar dacă 2 lei nu re­prezintă o sumă mare, este nevoie, totuși, să se înlătu­re această anomalie care creează călătorilor nedu­meriri. L. LEONTE de la Sucursala județeană Suceava a Băncii Naționale RĂSPUNSURI LA OPINII In numărul 7439 al zia­rului nostru, sub titlul „Neglijența și-a primit «răs­plata»?“ se relata necazul unui pensionar din Suce­­vița care, fără să fie da­tor nimănui și deci fără a avea nici o poprire pe pensie, nu drepturile în și-a primit luna sep­tembrie 1971, în Urma investigațiilor întreprinse de direcția județeană de poștă și telecomunicații s-a constatat că vinovați de rătăcirea banilor pensio­narului Nicolae Vatama­­niuc se fac salariații de la resortul respectiv al o­­ficiilor poștale Suceava 1 și Rădăuți 1, care au fost sancționați cu diminua­rea salariului cuvenit pe o lună cu 5 la sută. Desti­natarul a primit pensia în luna următoare. Tot direcția județeană de poștă și telecomunica­ții ne edifică asupra încurcăturilor produse u­­nui salariat al Trustului de instalații Iași, șantie­rul 3 Suceava, care a fost obligat să plătească a doua oară chiria și alte cheltuieli unității pentru că mandatul poștal cu res­pectiva sumă n-a ajuns la destinație. Aflăm că Grupul construcții - mon­taj Cîmpulung a depus la Oficiul P.T.T. suma de 602 lei cu mandatul poștal nr. 1192, pe adresa Șan­tierul 143 Suceava, str. U­­nirii nr. 31. Ajuns la Su­ceava, mandatul nu s-a putut achita, destinatarul neavînd cont la Banca Națională Suceava, ci la Iași; îndrumat la Iași, mandatul respectiv se înapoiază expeditorului, fiind greșit indicat numă­rul de cont. Deci, banii cetățeanului Vasile Abra­­miuc se află la Grupul construcții-montaj Cîmpu­lung, care putea de multă vreme să­ limpezească lu­crurile, fără a mai fi ne­voie de intervenția altor organe. („Zori noi“ nr. 7451). hochei. Temperatura scăzută facilitează un plus de pregătire la Metalul Rădăuți Timp de peste o lună de zile, (în­cepînd de Ioi 10 decembrie), hocheiștii rădăuțeni au dus dorul gheții. Tem­peratura ridicata le-a răpit patinoa­rul amenajat la complexul „Grădina de tlrrt* Abia­ recent, joi 13 ianuarie, gheața a putut fi refăcută, iar antrenamentele — reluate. Pauza îndelungată la pregătirea echipei în condițiile cele mai apropiate de joc, adică pe luciul gheței, constituie un handicap pentru tinerii hocheiști de la Metalul. Cînd­ ne spunea aceasta, an­trenorul ION LUNGU avea in vedere că celelalte echipe din divizia B — Dinamo Brașov, Școala sportivă Mier­curea Cinc, Școala sportivă Gheor­­ghiani, Cooperatorul Tîrgu Secuiesc și Comerțul Tîrgu Mureș — cu care Me­talul se va întrece între 10 și 20 fe­bruarie, au avut, în perioada 10 de­cembrie — 12 ianuarie, posibilitatea de a continua antrenamentele gheață. Patinoarele artificiale, exis­pe­rente la Brașov și Miercurea Ciuc, au creat această posibilitate. Dar chiar și în condițiile la care ne-am referit mai sus, tinerii hocheiști din Rădăuți privesc cu încredere a­­propiatul campionat. Ei știu că au de recuperat un mare handicap și sunt conștienți că vor reuși turul de forță de a atinge, la 10 februarie, forma maximă de care este capabilă forma­ția rădăuțeanâ. Pentru a atinge a­­semenea cotă valorică, pregătirile se desfășoară zilnic. Astfel, hocheiștii de la Metalul se vor prezenta, la începe­rea campionatului, cu peste 100 de ore petrecute efectiv pe gheață. Lotul de care dispune Metalul cu­prinde 15 jucători. Aceștia sunt: Lupașcu Mircea, Pruteanu Ion și Pînzaru Ion, portari, Marin Mihai, Tiron Gavril, Vi­­covan Vasile, Nichiforiuc Mircea,­­ An­­temie Troian, Țical Mihai, Tehanciuc Vasile, Colibaba Emil, Smoleac Mir­cea, Antemie Ilie, Bilan Mircea, Tilehi Radu, jucători de cimp. Lor li se adaugă antrenorul Ion Lungu, ca­re, la 29 de ani, e prezent, de multe ori, în mijlocul liniei de atac a Me­talului. Hocheiștii rădăuțeni au de apărat un prestigiu, cucerit în urma unor constante evoluții bune în campiona­tele din anii anteriori. Ultima dată, in iarna anului 1970-1971, Metalul s-a clasat pe locul secund în serie, după Dunărea Galați, iar în turneul final al celor patru echipe, pe locul trei, după Dunărea Galați și Tîrnava Odor­­hei, care au promovat în divizia A. De această dată , antrenor și jucă­tori țintesc mai sus, la ocuparea primului loc. Realizarea acestui țel le va permite să dispute meciul de ba­raj cu echipa din divizia A Clasată pe Ultimul loc. Iar dacă și acest ul­tim „hop" va fi trecut, în sezonul viitor orașul va avea o echipă de ho­chei în primul eșalon al jocului pe gheață cu crosă și puc. Deocamdată speranțe. . . Dar Ră­dăuții constituie un adevărat tezaur de tineri hocheiști talentați. Să re­amintim că mulți dintre jucătorii de la Dunărea sunt rădăuțeni, ca la Di­namo și la alte echipe din divizia A, joacă alți tineri care au invfltat tai­nele hocheiului aici, in fiordul Mol­dovei. Dar speranțe reale constituie și cei 40 de copii și 20 de juniori, toti tineri din oraș, ce practica hocheiul. De altfel, in actualul campionat ju­dețean, orașul Rădăuți va fi repre­zentat de două echipe de copii și una de juniori. Efortul este, evident, apreciabil. Sperăm că și satisfacția morală va atinge aceleași cote. D. MIREA MPORTANT UZINA DE UTILAJE ȘI PIESE DE SCHIMB DIN SUCEAVA angajează ECONOMIȘTI pentru serviciile desfacere, contabilitate, salarizare Cei interesați pot obține relații la serviciul salarizare al U.U.P.S. — Suceava, cu sediul în Calea Unirii nr. 28, sau la telefon 11620, interior 114. I

Next