Zori Noi, iunie 1972 (Anul 25, nr. 7603-7628)
1972-06-23 / nr. 7622
ZORI NOI ■ PAGINA 2 PREMISE NOI PENTRU DESFĂȘURAREA UNUI COMERȚ MODERN. ___CIVILIZAT,EFICIENT___ Cu cîtva timp în urmă a intrat în vigoare Legea cu privire la activitatea de comerț interior. Supusă anterior, în formă de proiect, dezbaterii publice, legea, în redactarea ei definitivă, asigură, prin ample și aprofundate reglementări, cadrul necesar desfășurării unui comerț la nivelul exigențelor actuale. Intrarea în vigoare a acestui important act normativ ne-a prilejuit, recent, o serie de convorbiri cu conducători ai unor organizații comerciale din Rădăuți, cu reprezentanți ai unor instituții de stat care concură la aplicarea prevederilor acestuia, cu organe ale puterii și administrației de stat cărora le incumbă sarcina conducerii și coordonării activității comerciale locale. — De mai mult timp — ne spunea tovarășul Gh. Pîslaru, inspector comercial de stat la Consiliul popular al orașului Rădăuți — se simțea necesitatea unei reglementări legale unitare în acest sector. Actele normative existente nu mai reflectau posibilitățile reale ale unui comerț dinamic, eficace, modern. — Am dezbătut legea cu toți salariații noștri în faza ei de proiect — afirma tovarășul Vasile Ruscan, șeful filialei T.A.P.L. din același oraș. In cadrul cursului de perfecționare ne propunem studierea temeinică a lecții, pentru ca toți lucrătorii noștri operativi să-și însușească prevederile ei. Continua adîncire a democrației socialiste, traducerea în viață a principiului conducerii fective, impun promovarea cași creșterea rolului maselor în activitatea comercială. Pe de altă parte, se impune ridicarea nivelului politic și profesional al celor care contribuie la servirea populației, fiind necesară, în același tirp, extinderea formelor de comerț. Convorbirea avută cu șeful filialei T.A.P.L. Rădăuți pe marginea legii a relevat faptul că realizările pozitive obținute în acest sector de activitate sunt susceptibile și în continuare de îmbunătățiri. Deși această organizație și-a realizat planul pe primul trimestru în proporție de 107.5 la sută, iar pe aprilie la sută. In proporție de 110 6 conducerea ei preocupată de dezvoltarea est"" si modernizarea rețelei comerciale.— Nu sîntem mulțumiți, de exemplu, în ceea ce privește ponderea producției noastre proprii — ne mărturisea tovarășul V. Ruscan. Intenționăm, în acest sens, să mărim volumul sortimentelor de produse de patiserie (gogoși, brinzoaice, ștrudel cu mere), pe care le vom desface în locurile unde se simte necesitatea, venind, astfel, în întîmpinarea cererii clientelei din întreprinderi, școli, instituții. In privința raționalizării repartizării pe teritoriu a rețelei comerciale, plănuim înființarea unei noi unități în incinta grădinii de tir. Unitatea aflată în incinta grădinii de vară a fost modernizată. Desigur, gindindu-ne la acestea, am avut în vedere sporirea eficienței economice și mai ales satisfacerea în măsură crescîndă a cerințelor populației. — In centrul atenției noastre — ne informa tovarășul Alex. Găzoi, șeful filialei O.C.L. Produse, industriale — stă și LEGE LEGALITAT! RĂSPUNDERE I continua perfecționare a pregătirii politice și profesionale a lucrătorilor, afirmarea deplină a cinstei, corectitudinii, demnității. Dacă majoritatea salariaților noștri oferă exemple pozitive în această privință, avem, din păcate, și unele cazuri negative. Vinderea cu suprapreturi a unor produse (Georgeta Moraru, șefă de raion la magazinul „Modern"), neglijente cu ocazia etichetării unor preturi noi, cu consecințe defavorabile clientelei (Ana Ungureanu, șefă de magazin la unitatea Produse industriale Obor), neîndeplinirea unor atribuții de serviciu în termenul stabilit (Adela Bîcer, contabilă) constituie tot atîtea abateri de la etica și simțul de răspundere al lucrătorului din comerț, față de care vom adopta o atitudine hotărîtă. Din investigațiile făcute la această organizație am constatat intenția de combatere a unor astfel de atitudini retrograde prin intermediul gazetei satirice. Din păcate, caricaturile zăceau, nefinisate, intr-un dosar, în timp ce gazeta de perete din incinta unității strălucea... prin absenta materialelor, „năravurile" rămînînd nesancționate. — Actuala lege ne este de un real folos în muncă —— ne spunea șeful filialei O.C.L. Alimentara, Gh. Cîrstean. Opinăm însă că bunele intenții ale conducerii unității în legătură cu aplicarea acesteia vor trebui să devină fapt concret, care să ducă la practicarea unui comerț civilizat. — Odată cu intrarea în vigoare a legii — ne spunea tovarășa E.öhmt, medic în cadrul laboratorului orășenesc de epidemiologie — se impune să ne intensificăm activitatea pentru îmbunătățirea situației igienicesanitare a unităților comerciale. In acest context, ținînd seama că pe raza orașului Tăuți există 25 de unități Recomerciale de alimentație publică, cele 21 de amenzi aplicate, de la începutul acestui an pînă la intrarea în vigoare și legii, de către organele mediacale competente reprezintă mai mult niște... sancțiuni simbolice. Desigur, problema este în atenția organelor locale ale puterii de stat, urmînd să se treacă la aplicarea măsurilor ce se impun. — Stabilind o serie de sancțiuni disciplinare, materiale, civile, contravenționale și penale — ne declara tovarășul maior Mihai Florescu, comandantul secției de miliție a orașului Rădăuți, noua lege constituie un prețios instrument de lucru pentru organele chemate a concura la aplicarea ei. De altfel, și pînă acum organele noastre au sancționat, nu puține ori, încălcarea unor dezbateri de la normele de comerț (nerespectarea mercurialului, neafișarea prețului etc.). — Fără îndoială— opina, în încheierea anchetei noastre, tovarășul Virgil Stănescu, vicepreședintele Consiliului popular al orașului Rădăuți — intrarea în vigoare a legii constituie un reviriment în întreaga activitate comercială locală. Rezultatele bune obținute pînă în prezent pe planul comerțului rădăuțean ne obligă la eforturi și mai susținute. Vom veghea permanent ca salariații din comerț, care vin zilnic în contact cu marele public, să dea dovadă de o comportare civilizată, demnă, să respecte etica profesională, principiile echității socialiste. In legătură cu realizarea acestor finalități, un rol sporit le revine organizațiilor de partid din respectivele unități, cât și celorlalte organizații de masă. Sunt acestea concluzii care invită factorii de răspundere din comerț, acum, la începutul de drum al aplicării legii, la luarea unor măsuri operative, eficiente, în vederea îmbunătățirii și perfecționării întregii activități comerciale. MIHAI BINDEA j imar punct s ■ Cură de conserve Acum, în plin sezon de abundență de legume și fructe, minerii din punctul de lucru Piriul Colbului (apărtinind de întreprinderea de prospecțiuni geologice din Cîmpulung Moldovenesc) ne scriu că visează la o fărîmă de verdeață ca la cine știe ce raritate comestibilă. Cel mai apropiat punct alimentar se află la cîțiva kilometri. Dar acolo se găsesc de cumpărat numai conserve. Izolarea acestor oameni nu constă în așezare, ci în dezinteresul cu care îi înconjoară cei care trebuie să-i aprovizioneze. Le-ar conveni acestora la masă o... cură îndelungată de conserve î Ceasul socotelilor Izvoarele Sucevei, exploatarea forestieră Breaza. Citi... morți au fost trecuți în statele fictive de plată de aici cunosc exact numai Adam Ștefanciuc, maistru de exploatare, și Grigore Moșulea, casier plătitor. Organele de miliție știu doar că s-a adus întreprinderii o pagubă de peste 45.000 lei și că banii au fost însușiți de măsluitorii de acte. Respectivii dăunători ai avutului obștesc simt că le piraie craca de sub picioare. A sosit ceasul socotelilor. Ce-or fi făcut însă pînă acum cei însărcinați cu reviziile și controalele ? Pescari braconieri In timp ce efectuau un control pe apa rîului Moldova, in zona Forăști, paznicii i-au surprins pe cițiva inși divizi care prindeau pește cu facla și ostia. Braconierii sunt: Gh. Coteț, Mihai Nicolau, Gh. Chițescu, Mircea Ștefan, toți din satul Roșiori (Forăști). La somație, indivizii au ripostat cu violență. In legitimă apărare, un paznic a fost nevoit să tragă un foc de avertizare. In afara consecințelor legii, ar fi necesar ca obștea satului să le facă o caricatură la gazeta de perete. Poate s-ar lecui de • 5 nărav. „Inovație" păgubitoare n ■ * ■ i Cetățeanul Gh. Scripcaru, din satul Bodragi (com. : Zamostea), a făcut o inovație. Ca să ferească de infir , î frățiile de apă acoperișul din paie al casei, a pus deasușupra bucăți mari de geam. In contact cu razele solare inscinse, suprafețele de sticlă au devenit adevărate focare ■ de lentilă. Paiele au luat foc. Au ars importante valori ja materiale din gospodărie. Mult mai mult decit ar fi costat ji modernizarea acoperișului! ! Rubrică realizată de VICTOR MICU jj s ■ ■ Cicloturiștii, particiapanți la etapa județeană expediției „Floarea prieteniei", traversînd „Obcina Mare" Foto : A. COSTIN Noi obiective de interes social Raportînd, la sfîrșitul primei etape a întrecerii patriotice din acest an, realizarea unui volum de lucrări în valoare de aproape 500.000 lei, Consiliul popular al comunei Liteni, comitetul de cetățeni comitetele pentru construcții social - culșiturale, alte organisme obștești, în frunte cu comuniștii, intensifică, în această perioadă premergătoare Conferinței Naționale a partidului, participarea maselor la realizarea și depășirea angajamentelor suplimentare din toate domeniile. O importanță deosebită se acordă obiectivelor de interes general cu care va fi dotat centrul civic al acestei localități, care este cotată ca una dintre comunele cu perspectivă de a polariza activitatea mai multor așezări rurale din jur. La actualele obiective social - culturale existente /stație de cale ferată, stațiune pentru mecanizarea agriculturii, cooperativă agricolă, liceu, cooperativă de consum etc.), se vor adăuga, în curînd, altele : școală cu 10 săli de clasă, cu laboratoare și 4 ateliere, sediul cooperativei de credit, restaurant cu cofetărie, actualmente în lucru. Pe șantierul construcției pentru școală, localnicii au ajutat echipele de constructori la confecționat cofraje, turnări de betoane etc., astfel că acum lucrările se află în faza de zidire a etajului cu perspectiva ca înainte de începerea noului an școlar să fie gata pentru primirea elevilor, așa cum prevede angajamentul. Intr-un stadiu avansat se află lucrările la noul sediu al cooperativei de credit, pentru care cetățenii au contribuit cu aproximativ 100.000 lei, precum și la noul magazin cu bufet din satul Roșcani. V. PETRICEANU, Litent Aspect din laboratorul de genetică al Stațiunii de cercetări silvice „Molidul" din Cîmpulung Moldovenesc. Inginerul Nicolae Geambașu efectuînd studii privind evoluția semințelor de conifere Foto: F. MICHITOVICI OTBAL Străduința Suceava, în barajul pentru promovarea în divizia . Anul trecut, echipa suceveana a fost foarte aproape de promovarea în eșalonul trei al fotbalului românesc, fiind întrecută „pe linia de sosire" de Avintul Frasin. Căutînd să evite situația din campionatul 1971, în sezonul fotbalistic 1970— încheiat recent. Străduința, echipă de pregătirile căreia se ocupă instructorul sportiv Dumitru Bigher, a abordat toate meciurile cu maximă responsabilitate, clasîndu-se pe primul loc și obținînd dreptul de a participa la barajul pentru promovarea în divizia C. Prima manșă a barajului va avea loc duminică, 25 iunie, pe stadionul Arini, cu începere de la orele 17.00, cînd Străduința va primi replica formației Unirea Săveni, campioana județului Botoșani. Cel de-al doilea meci al barajului se va disputa la Săveni, în prima duminică din luna iulie. Va promova în divizia C echipa care, după cele două meciuri, va acumula cel mai mare număr de puncte. In caz de egalitate, se ia în considerare golaverajul. Dacă și aici va exista egalitate, se va disputa un al treilea meci. Sperăm că duminică, pe stadionul Arini, spectatorii vor asista la un joc frumos, care să permită gazdelor să abordeze cu optimism și încredere partida retur, de la Săveni. Există această posibilitate, întrucît Străduința dispune de un lot tînăr, dornic de afirmare, a cărui valoare a reieșit din evoluția avută în campionatul județean. Dar iată lotul echipei Străduința : Pădureț Argeș, portari Maciuc Gheorghe, Luțac Dragoș, Pauliuc Traian, Chiriță Titus, Kuceabinschi Peter, Ciuilă Constantin, Cozma Ion, Clim Sava, Pășuncul Costel, Păcuraru Ion, Pascaru Constantini Crasi Mihai, Ovidenie Ștefan. „FLOAREA PRIETENIEI" O ACȚIUNE CICLOTURISTICĂ EDUCATIVĂ După ce la etapele pe școală, localitate și „centru" au participat peste 4.000 de pionieri și școlari, la etapa județeană a expediției cicloturistice „Floarea prieteniei", desfășurată în perioada 13 — 18 iunie, au luat parte 150 de pionieri și școlari, reprezentînd toate zonele geografice ale județului nostru. Traseul deosebit de frumos, în lungime de peste 400 km., participanții la etapa județeană l-au parcurs in 6 etape incluzînd localitățile Suceava, Siret, Rădăuți, Sucevița, Moldovița, Cîmpulung Moldovenesc, Voroneț, Gura Humorului, Fălticeni și, din nou, Suceava. Caravana cicloturistică a fost întîmpinată cu multă căldură de către elevii și cadrele didactice din majoritatea școlilor de pe itinerar, a făcut popasuri în cele mai pitorești locuri, monumente istorice, la obiectiva ve industriale și edificii socialculturale. Participanții la expediție au avut prilejul să admire frumusețile și bogățiile județului nostru, continua transformare și înnoire a orașelor și satelor, au legat noi prietenii. La jumătatea traseului, in ziua de odihnă de la Cîmpulung Moldovenesc, ei au făcut o drumeție la Rarău și Deta, au susținut întreceri sportive. Valențele formative și educative ale acestei acțiuni au fost consolidate prin probele și regulile de comportare ale cicliștilor, care au fost obligați să cunoască și să respecte regulile de circulație, au participat la probe speciale de „cățărare" și „sprint", au învățat să acorde primul ajutor în caz de nevoie, să parcurgă unele trasee accidentate, să înfrunte intemperiile. Manifestînd o bună pregătire, majoritatea echipajelor au luptat pentru ocuparea primelor locuri. Ca și cu alte ocazii, copiii au dovedit rezistență fizică, curaj, s-au dovedit animați de dorința de a fi mereu în frunte, de a învinge tot ce le stă în cale. Alături de echipajul din satul Paltinu, cîștigător și în anul 1971, alte 4 echipaje — al Casei pionierilor din Vatra Dornei, al Liceului Moldovița, al Școlii generale din Bogdănești și al Școlii generale Milișăuți — au luptat, cu șanse egale, pentru ocuparea primului loc. Dar iată clasamentul final, pe echipe : 1—2. Școala generală Paltinu și Casa pionierilor Vatra Dornei ; 3—3. Liceul Moldovița, Școala generală Milișăuți, Școala generală Bogdănești ; 6. Liceul Vama ; 7. Casa pionierilor Fălticeni ; 8. Școala generală nr. 4 Rădăuți ; 9. Școala generală Ipotești ; 10. Școala generală Calafindești ; 11—12. Școala generală nr. 3 Rădăuți și Școala generală Roșcani ; 13. Școala generală nr. 4 Câmpulung Moldovenesc ; 14. Școala generală Putna ; 15. Liceul Vicovu de Sus. La încheierea acestei frumoase acțiuni, consiliul județean al pionierilor, inspectoratul școlar județean, filiala județeană a A.C.R. au oferit tuturor echipajelor diplome, plachete, insigne și premii, iar C.J.E.F.S. a acordat diploma „Săptămîna sporturilor olimpice". CONSTANTIN ALEXA Măsuri de modernizare a cantinelor-restaurant In vederea modernizării cantinelor-restaurant preluate de comerț potrivit prevederilor Legii nr. 9/1971, T.A.P.L. Suceava în colaborare cu conducerile unităților de exploatare și industrializare a lemnului Fălticeni și C.E.I.L. Suceava vor organiza, pînă la sfîrșitul anului curent, introducerea liniilor de autoservire la cantinele pe care le tutelează. Măsura aceasta va duce la o mai bună deservire a abonaților și flotanților, la perfecționarea calității meniurilor și diversificarea preparatelor puse în consum. N. NEAGU. Suceava Bază sportivă proprie conducerea Comitetul sindicatului și Spitalului din Rădăuți au luat inițiativa amenajării unei baze sportive, la care își aduc o importantă contribuție salariații unității. Pe un teren situat între policlinică și sediul administrativ al spitalului— loc care pînă mai ieri nu era folosit la nimic — a fost adus balast și alte materiale, a prins contur viitorul teren de tenis Aici de cîmp, proiectat la dimensiuni regulamentare și betonat. Instalațiile sînt concepute de așa natură încît să se poată practica și alte sporturi : volei, handbal, baschet etc. Noua amenajare face parte dintr-un întreg complex de lucrări gospodărești care se execută pentru îmbunătățirea bazei materiale a unităților medico - sanitare din localitate. E. MIHAI, Rădăuți CULTURI SUCCESIVE PE SUPRAFEȚE CÎT MAI MARI! (Urmare din pagina I) succesive și recoltarea cantități sporite de furaje, unor Acest lucru ne determină să semănăm 50 hectare cu porumb masă verde, de pe care să obținem cel puțin 10 vrem, tone la hectar". „Cu doi ani în urmă, sublinia președintele unității, la Luncușoara, porumbul semănat în miriște de orz pe vreo 5 hectare a făcut și ciucalău și am obținut cite 27.000 kg, masă verde la ha.". Aflînd scopul vizitei noastre, președintele cooperativei agricole de producție din Bosanci, tovarășul Nicolae Brîndu, ne informează că s-au stabilit și tarlalele pe care, după strîngerea păioaselor, se vor semăna nutrețuri verzi. Astfel, păioasele de pe tarlalele „Lingă lotul semincer", „Rediu", „In Chetre", ce însumează 120 ha., vor fi recoltate cu prioritate, urmînd ca imediat terenul să fie pregătit și semănat cu porumb în amestec cu floarea-soarelui. Jumătate din această suprafață va fi repartizată membrilor cooperatori pentru a-și asigura furaje necesare hranei animalelor proprietate personală. Cooperatorii vor plăti numai lucrările mecanice și vor depune sămînța pentru suprafața pe care doresc să o recolteze, așa cum s-a procedat și în anii trecuți. La Dumbrăveni, preocupările în această privință sunt avansate. Se întocmesc tabele pe brigăzi cu membrii cooperatori ce doresc să cultive furaje în miriște. „Am și stabilit tarlalele — ne informează tovarășul Mihai Sandu, președintele cooperativei. Unii au început să aducă sămînța. Dacă vor fi cerințe, suprafața ce o atribuim membrilor cooperatori va depăși 100 hectare", în toate untitățile vizitate am constatat o intensă preocupare din partea factorilor răspunzători, pentru producerea de furaje în cultură succesivă, atît pentru animalele proprietate obștească, cit și pentru cele ale membrilor S-au stabilit deja cooperatori, suprafețele ce vor fi atribuite membrilor cooperatori : la Dolhești 20 ha., Dolhasca — 40 ha., Liteni — 100 ha., Reuseni — 30 ha., Bosanci — 60 ha., Dumbrăveni — 100 ha. și obținute Nutrețurile ce vor vor constitui un real ajutor în creșterea numărului de animale și a producției acestora. Discuțiile cu specialiști, conducători de unități cooperatiste, brigadieri, cooperatori ne-au demonstrat că experiența anilor trecuți, cit și condițiile acestui an permit producerea de furaje în cultura succesivă după cereale păioase, în cantități mari și de bună calitate. In această situație stîrnește nedumerire faptul că în tot planul de măsuri privind desfășurarea lucrărilor agricole din campania de vară al D.G.A.I.A.A. nu găsești nici o prevedere în sprijinul unei asemenea importante probleme. Libretul de economii cu dobîndă Economisirea treptată a unor sume importante de bani, care sporesc apoi prin dobînzi anuale, se realizează cu ajutorul celui mai vechi instrument de economisire al Casei de Economii și Consemnațiuni : libretul de economii cu dobîndă. Pentru depunerile "la vedere" pe aceste librete, C.E.C. acordă o dobîndă de 3,5 la sută pe an, iar pentru sumele depuse pe un termen de minimum un an — 5 la sută. In cazul nerespectării termenului minim, dobîndă va fi de 3 la sută pe an. Libretele de economii cu dobîndă, nominale, pe care se efectuează depuneri „la vedere", se emit de către toate unitățile C. E. C. proprii din țară (filiale, agenții C.E.C., unități P.T.T.R., ghișee C.E.C. din instituții, întreprinderi, rații, mandatari C.E.C. organicomunali), iar cele pe care se efectuează depuneri „pe termen" se emit de către toate filialele și agențiile C.E.C. proprii. Libretele de economii cu dobîndă, la purtător, cu sau fără parolă, pe care se depunem „la vedere" efectuează sau »la termen", se emit de către filialele și de agențiile C.E.C. autorizate. Printre bolile molipsitoare, încă destul de răspîndite mai ales în anotimpul călduros, se numără și dizenteria. Boala apare atunci cînd microbii, pătrunzând prin diferite moduri în gură, ajung în intestinul gros, unde se înmulțesc și provoacă leziuni mai mult sau mai puțin întinse. Eliminați prin scaune, microbii ajung din nou în mediul înconjurător, fiind periculoși pentru cei din preajma bolnavilor. Izvorul de infecție al acestei boli îl constituie, in primul rînd, bolnavul, care poate prezenta diferite forme clinice de boală (uneori acută, severă, alteori cu semne clinice neînsemnate, care pot fi trecute cu vederea, sau cronică). Deosebit de important este însă faptul că boala mai poate fi transmisă de așa - zișii purtători de germeni, care sunt fie foști bolnavi de dizenterie, fie persoane sănătoase ce au venit în contact cu microbii, dar nu au făcut boala clinică. Pericolul pe care îl prezintă purtătorii de microbi este foarte mare, pentru că ei pot răspîndi boala fără a cunoaște acest lucru. De aceea, purtătorii de microbi trebuie depistați și tratați corespunzător, mai ales dacă lucrează in anumite sectoare, ca cel alimentar, de aprovizionare cu apă, în colectivități de copii etc. Transmiterea bolii de la bolnav și purtător de microbi la omul sănătos se poate face direct sau indirect, prin diferite obiecte aparținind bolnavului, prin intermediul alimentelor contaminate (lapte, fructe, zarzavaturi, apă etc.). Un rol însemnat in transmiterea bolii îl au muștele, care transportă microbii de pe produsele contaminate pe alte obiecte sau alimente. In orice situație, poarta de intrare a microbilor dizenteriei este gura, transmisiunea bolii realizîndu-se acolo unde regulile elementare de igienă nu sunt respectate. Semnele clinice ale bolii sunt variate ; debutul este în general brusc, cu febră, dureri abdominale, vărsături, stare generală alterată. Alteori, semnele de boală pot fi atenuate, bolnavul prezentînd indispoziție, lipsa poftei de mîncare, jenă abdominală. Totdeauna, însă, există scaune diareice care au un aspect anumit, conținînd mucozități și de cele mai multe ori singe. In practică, multe cazuri de diaree la copii pot fi de natură dizenterică și acest lucru trebuie știut de părinți pentru a se adresa medicului. Oricare ar fi forma de boală, bolnavul care prezintă diaree trebuie să apeleze la serviciile medicale, întrucît numai acolo există posibilitatea, chiar și în cazurile cele mai ascunse, să se stabilească dacă este vorba sau nu de dizenterie. Tratată corect, boala se vindecă. Netratată sau tratată incorect, poate produce diferite complicații și tulburări în buna funcționare a organismului sau se poate croniciza, prezentînd, în plus, un pericol permanent pentru colectivitate. Dizenteria este o boală care poate fi prevenită dacă sunt luate măsuri profilactice susți de sezon nute. In primul rînd trebuie depistate țintă semne persoanele care preclinice de boală. Bolnavii sînt internați în mod obligatoriu in spital, numai acolo putîndu-se realiza un regim alimentar adecvat și un tratament corect. Totodată, izolarea bolnavului suprimă pericolul răspîndirii infecției. La domiciliul său trebuie aplicate măsuri riguroase de dezinfecție și de supraveghere a celor ce au venit în contact cu el. De cea mai mare importanță sunt regulile de igienă generală : spălarea mîinilor, ori de cite ori este necesar, folosirea alimentelor proaspete, păstrate cu grijă, spălarea fructelor și zarzavaturilor înainte de a fi consumate etc. O luptă susținută trebuie dusă împotriva muștelor, atît prin acțiuni de desmaștizare, cit și prin asigurarea în locuințe, unități, instituții, colectivități a unei curățenii exemplare. In mediul rural, mai ales, trebuie luate măsuri de întreținere și utilizare corectă a surselor de aprovizionare cu apă (fîntîni). Ceea ce se impune a fi subliniat în mod deosebit este faptul că oricît s-ar strădui cadrele medicale în acest sens, fără ajutorul direct al populației și al fiecărui om în parte nu se vor obține rezultate bune. Cea mai importantă armă de luptă împotriva acestei boli este autoapărarea, adică ceea ce trebuie făcut de fiecare dintre noi pentru a ne apăra sănătatea personală, a familiei și a colectivității în care trăim, RADU BUZNEANU medic primar medicale Prevenirea afecțiunilor