Zori Noi, iunie 1972 (Anul 25, nr. 7603-7628)

1972-06-23 / nr. 7622

ZORI NOI ■ PAGINA 2 PREMISE NOI PENTRU DESFĂȘURAREA UNUI COMERȚ MODERN. ___CIVILIZAT,­EFICIENT___ Cu cîtva timp în urmă a in­trat în vigoare Legea cu pri­vire la activitatea de comerț interior. Supusă anterior, în formă de proiect, dezbaterii publice, legea, în redactarea ei definitivă, asigură, prin ample și aprofundate reglementări, cadrul necesar desfășurării u­­nui comerț la nivelul exigen­țelor actuale. Intrarea în vigoare a acestui important act normativ ne-a prilejuit, recent, o serie de convorbiri cu conducători ai unor organizații comerciale din Rădăuți, cu reprezentanți ai unor instituții de stat care concură la aplicarea prevede­rilor acestuia, cu organe ale puterii și administrației de stat cărora le incumbă sarcina con­ducerii și coordonării activității comerciale locale. — De mai mult timp — ne spunea tovarășul Gh. Pîslaru, inspector comercial de stat la Consiliul popular al orașului Rădăuți — se simțea necesita­tea unei reglementări legale unitare în acest sector. Actele normative existente nu mai reflectau posibilitățile reale ale unui comerț dinamic, eficace, modern. — Am dezbătut legea­­ cu toți salariații noștri în faza ei de proiect — afirma tovară­șul Vasile Ruscan, șeful filia­lei T.A.P.L. din același oraș. In cadrul cursului de perfecționa­re ne propunem studierea te­meinică a lecții, pentru ca toți lucrătorii noștri operativi să-și însușească prevederile ei. Con­tinua adîncire a democrației socialiste, traducerea în viață a principiului conducerii fective, impun promovarea ca­și creșterea rolului maselor în activitatea comercială. Pe de altă parte, se impune ridica­rea nivelului politic și profe­sional al celor care contribuie la servirea populației, fiind necesară, în același tir­p, ex­tinderea formelor de comerț. Convorbirea avută cu șeful fi­lialei T.A.P.L. Rădăuți pe mar­ginea legii a relevat faptul că realizările pozitive obținute în acest sector de activitate sunt susceptibile și în continuare de îmbunătățiri. Deși această or­ganizație și-a realizat planul pe primul trimestru în propor­ție de 107.5 la sută, iar pe a­­prilie la sută. In proporție de 110 6 conducerea ei preocupată de dezvoltarea est"" si modernizarea rețelei comercia­le.­­— Nu sîntem mulțumiți, de exemplu, în ceea ce privește ponderea producției­­ noastre proprii —­ ne mărturisea tova­rășul V. Ruscan. Intenționăm, în acest sens, să mărim volu­mul sortimentelor de produse de patiserie (gogoși, brinzoai­­ce, ștrudel cu mere), pe care le vom desface în locurile un­de se simte necesitatea, venind, astfel, în întîmpinarea cererii clientelei din întreprinderi, școli, instituții. In privința ra­ționalizării repartizării pe te­ritoriu a rețelei comerciale, plă­­nuim înființarea unei noi uni­tăți în incinta grădinii de tir. Unitatea aflată în incinta gră­dinii de vară a fost moderniza­tă. Desigur, gindindu-ne la a­­cestea, am avut în vedere spo­rirea eficienței economice și mai ales satisfacerea în măsu­ră crescîndă a cerințelor popu­lației. — In centrul atenției noas­tre — ne informa tovarășul Alex. Găzoi, șeful filialei O.C.L. Produse, industriale — stă și LEGE LEGALITAT! RĂSPUNDERE I continua perfecționare a pre­gătirii politice și profesionale a lucrătorilor, afirmarea depli­nă a cinstei, corectitudinii, demnității. Dacă majoritatea sa­lariaților noștri oferă exemple pozitive în această privință, a­­vem, din păcate, și unele ca­zuri negative. Vinderea cu su­­prapreturi a unor produse (Georgeta Moraru­, șefă de raion la magazinul „Modern"), neglijente cu ocazia etichetării unor preturi noi, cu consecin­țe defavorabile clientelei (Ana Ungureanu, șefă de magazin la unitatea Produse industriale Obor), neîndeplinirea unor a­­tribuții de serviciu în terme­nul stabilit (Adela Bîcer, con­tabilă) constituie tot atîtea a­­bateri de la etica și simțul de răspundere al lucrătorului din comerț, față de care vom a­­dopta o atitudine hotărîtă. Din investigațiile făcute la această organizație am consta­tat intenția de combatere a u­­nor­­ astfel de atitudini retro­grade prin intermediul gazetei satirice. Din păcate, caricatu­rile zăceau, nefinisate, intr-un dosar, în timp ce gazeta de perete din incinta unității stră­lucea... prin absenta materia­lelor, „năravurile" rămînînd ne­­sancționate. — Actuala lege ne este de un real folos în muncă —— ne spunea șeful filialei O.C.L. Ali­mentara, Gh. Cîrstean. Opinăm însă că bunele inten­ții ale conducerii unității în legătură cu aplicarea acesteia vor trebui să devină fapt con­cret, care să ducă la practica­rea unui comerț civilizat. — Odată cu intrarea în vigoa­re a legii — ne spunea tova­rășa E.­öhmt, medic în cadrul laboratorului orășenesc de epi­demiologie — se impune să ne intensificăm activitatea pentru îmbunătățirea situației igienice­­sanitare a unităților comer­ciale. In acest context, ținînd sea­ma că pe raza orașului Tăuți există 25 de unități Re­co­merciale de alimentație publi­că, cele 21 de amenzi aplicate, de la începutul acestui an pînă la intrarea în vigoare și legii, de către organele medi­a­cale competente reprezintă mai mult niște... sancțiuni simboli­ce. Desigur, problema este în atenția organelor locale ale puterii de stat, urmînd să se treacă la aplicarea măsurilor ce se impun. — Stabilind o serie de sanc­țiuni disciplinare, materiale, civile, contravenționale și pe­nale — ne declara tovarășul maior Mihai Florescu, coman­dantul secției de miliție a ora­șului Rădăuți, noua lege consti­tuie un prețios instrument de lucru pentru organele chemate a concura la aplicarea ei. De altfel, și pînă acum organele noastre au sancționat, nu puține ori, încălcarea unor de­z­­bateri de la normele de comerț (nerespectarea mercurialului, neafișarea prețului etc.). — Fără îndoială­­— opina, în încheierea anchetei noastre, to­varășul Virgil Stănescu, vice­președintele Consiliului popu­lar al orașului Rădăuți — intra­rea în vigoare a legii consti­tuie un reviriment în întrea­ga activitate comercială loca­lă. Rezultatele bune obținute pînă în prezent pe planul co­merțului rădăuțean ne obligă la eforturi și mai susținute. Vom veghea permanent ca sa­lariații din comerț, care vin zilnic în contact cu marele pu­blic, să dea dovadă de o com­portare civilizată, demnă, să respecte etica profesională, principiile echității socialiste. In legătură cu realizarea acestor finalități, un rol sporit le revi­ne organizațiilor de partid din respectivele unități, cât și celor­lalte organizații de masă. Sunt acestea concluzii care invită factorii de răspundere din comerț, acum, la începutul de drum al aplicării legii, la luarea unor măsuri operative, eficiente, în vederea îmbunătă­țirii și perfecționării întregii activități comerciale. MIHAI BINDEA j ima­­r punct­ s ■ Cură de conserve Acum, în plin sezon de abundență de legume și fructe, minerii din punctul de lucru Piriul Colbului (a­­părtinind de întreprinderea de prospecțiuni geologice din Cîmpulung Moldovenesc) ne scriu că visează la o fărîmă de verdeață ca la cine știe ce raritate comestibilă. Cel mai apropiat punct alimentar se află la cîțiva kilometri. Dar acolo se găsesc de cumpărat numai conserve. Izola­rea acestor oameni nu constă în așezare, ci în dezintere­sul cu care îi înconjoară cei care trebuie să-i aprovizio­neze. Le-ar conveni acestora la masă o... cură îndelungată de conserve î Ceasul socotelilor Izvoarele Sucevei, exploatarea forestieră Breaza. Citi... morți au fost trecuți în statele fictive de plată de aici cunosc exact numai Adam Ștefanciuc, maistru de exploatare, și Grigore Moșulea, casier plătitor. Organele de miliție știu doar că s-a adus întreprinderii o pagubă de peste 45.000 lei și că banii au fost însușiți de măsluito­rii de acte. Respectivii dăunători ai avutului obștesc simt că le piraie craca de sub picioare. A sosit ceasul soco­telilor. Ce-or fi făcut însă pînă acum cei însărcinați cu re­viziile și controalele ? Pescari braconieri In timp ce efectuau un control pe apa rîului Mol­­­­­­dova, in zona Forăști, paznicii i-au surprins pe cițiva in­­ș­i divizi care prindeau pește cu facla și ostia. Braconierii­­­­ sunt: Gh. Coteț, Mihai Nicolau, Gh. Chițescu, Mircea­­ Ștefan, toți din satul Roșiori (Forăști). La somație, indivi­­­­­­zii au ripostat cu violență. In legitimă apărare, un paz­­­­nic a fost nevoit să tragă un foc de avertizare. In afara­­­­ consecințelor legii, ar fi necesar ca obștea satului să le­­ facă o caricatură la gazeta de perete. Poate s-ar lecui de • 5 nărav. „Inovație" păgubitoare­­ n ■ * ■ i Cetățeanul Gh. Scripcaru, din satul Bodragi (com­. :­­ Zamostea), a făcut o inovație. Ca să ferească de infir­ , î frățiile de apă acoperișul din paie al casei, a pus deasu­­ș­u­pra bucăți mari de geam. In contact cu razele solare in­­s­­­cinse, suprafețele de sticlă au devenit adevărate focare ■­­ de lentilă. Paiele au luat foc. Au ars importante valori j­a materiale din gospodărie. Mult mai mult decit ar fi costat j­i modernizarea acoperișului! ! Rubrică realizată de VICTOR MICU jj s ■ ■ Cicloturiștii, partici­a­panți la etapa județeană expediției „Floarea prieteniei", traversînd „Obcina Mare" Foto : A. COSTIN Noi obiective de interes social Raportînd, la sfîrșitul primei etape a întrecerii patriotice din acest an, realiza­rea unui volum de lucrări în valoare de aproape 500.000 lei, Consiliul popular al comunei Liteni, comitetul de cetățeni comitetele pentru construcții social - cul­și­turale, alte organisme obștești, în frunte cu comuniștii, intensifică, în această perioadă premergătoare Conferinței Naționale a par­tidului, participarea maselor la realizarea și depășirea angajamentelor suplimentare din toate domeniile. O importanță deosebi­tă se acordă obiectivelor de interes gene­ral cu care va fi dotat centrul civic al a­­cestei localități, care este cotată ca una dintre comunele cu perspectivă de a polari­za activitatea mai multor așezări rurale din jur. La actualele obiective social - culturale existente /stație de cale ferată, stațiune pentru mecanizarea agriculturii, cooperati­vă agricolă, liceu, cooperativă de consum etc.), se vor adăuga, în curînd, altele : școală cu 10 săli de clasă, cu laboratoare și 4 ateliere, sediul cooperativei de credit, restaurant cu cofetărie, actualmente în lu­cru. Pe șantierul construcției pentru școa­lă, localnicii au ajutat echipele de con­structori la confecționat cofraje, turnări de betoane etc., astfel că acum lucrările se a­­flă în faza de zidire a etajului­­ cu perspec­tiva ca înainte de începerea noului an șco­lar să fie gata pentru primirea elevilor, așa cum prevede angajamentul. Intr-un stadiu avansat se află lucrările la noul sediu al cooperativei de credit, pentru care cetățe­nii au contribuit cu aproximativ 100.000 lei, precum și la noul magazin cu bufet din sa­tul Roșcani. V. PETRICEANU, Litent Aspect din laboratorul de genetică al Stațiunii de cercetări silvice „Molidul" din Cîmpulung Moldovenesc. Inginerul Nicolae Geambașu efectuînd studii privind evoluția semințelor de conifere Foto: F. MICHITOVICI ­OTBAL Străduința Suceava, în barajul pentru promovarea în divizia . Anul trecut, echipa sucevea­na a fost foarte aproape de pro­movarea în eșalonul trei al fot­balului românesc, fiind întrecu­tă „pe linia de sosire" de Avin­­tul Frasin. Căutînd să evite si­tuația din campionatul 1971, în sezonul fotbalistic 1970— în­cheiat recent. Străduința, e­­chipă de pregătirile căreia se ocupă instructorul sportiv Du­mitru Bigher, a abordat toate meciurile cu maximă respon­sabilitate, clasîndu-se pe primul loc și obținînd dreptul de a participa la barajul pentru pro­movarea în divizia C. Prima manșă a barajului va avea loc duminică, 25 iunie, pe stadio­nul Arini, cu începere de la o­­rele 17.00, cînd Străduința va primi replica formației Unirea Săveni, campioana județului Botoșani. Cel de-al doilea meci al barajului se va disputa la Săveni, în prima duminică din luna iulie. Va promova în divizia C echipa care, după cele două meciuri, va acumula cel mai mare număr de punc­te. In caz de egalitate, se ia în considerare golaverajul. Dacă și aici va exista egalitate, se va disputa un al treilea meci. Spe­răm că duminică, pe stadionul Arini, spectatorii vor asista la un joc frumos, care să permită gazdelor să abordeze cu opti­­mism și încredere partida re­tur, de la Săveni. Există aceas­tă posibilitate, întrucît Strădu­ința dispune de un lot tînăr, dornic de afirmare, a cărui va­loare a reieșit din evoluția avu­tă în campionatul județean. Dar iată lotul echipei Străduin­ța : Pădureț Argeș, portar­i Maciuc Gheorghe, Luțac Dra­­goș, Pauliuc Traian, Chiriță Ti­tus, Kuceabinschi Peter, Ciuilă Constantin, Cozma Ion, Clim Sava, Pășuncul Costel, Păcuraru Ion, Pascaru Constantini Crasi Mihai, Ovidenie Ștefan. „FLOAREA PRIETENIEI" O ACȚIUNE CICLOTURISTICĂ EDUCATIVĂ După ce la etapele pe școală, localitate și „centru" au partici­pat peste 4.000 de pionieri și școlari, la etapa județeană a expediției cicloturistice „Floa­rea prieteniei", desfășurată în perioada 13 — 18 iunie, au luat parte 150 de pionieri și școlari, reprezentînd toate zonele geo­grafice ale județului nostru. Traseul deosebit de frumos, în lungime de peste 400 km., participanții la etapa județeană l-au parcurs in 6 etape inclu­­zînd localitățile Suceava, Si­ret, Rădăuți, Sucevița, Moldo­­vița, Cîmpulung Moldovenesc, Voroneț, Gura Humorului, Făl­ticeni și, din nou, Suceava. Caravana cicloturistică a fost întîmpinată cu multă căldură de către elevii și cadrele didac­tice din majoritatea școlilor de pe itinerar, a făcut popasuri în cele mai pitorești locuri, monumente istorice, la obiecti­va ve industriale și edificii social­­culturale. Participanții la expe­diție au avut prilejul să admire frumusețile și bogățiile jude­țului nostru, continua transfor­mare și înnoire a orașelor și satelor, au legat noi prietenii. La jumătatea traseului, in ziua de odihnă de la Cîmpu­lung Moldovenesc, ei au făcut o drumeție la Rarău și Deta, au susținut întreceri sportive. Valențele formative și edu­cative ale acestei acțiuni au fost consolidate prin probele și regulile de comportare ale ci­cliștilor, care au fost obligați să cunoască și să respecte re­gulile de circulație, au partici­pat la probe speciale de „căță­­rare" și „sprint", au învățat să acorde primul ajutor în caz de nevoie, să parcurgă unele tra­see accidentate, să înfrunte in­temperiile. Manifestînd o bună pregătire, majoritatea echipajelor au lup­tat pentru ocuparea primelor locuri. Ca și cu alte ocazii, co­piii au dovedit rezistență fizi­că, curaj, s-au dovedit animați de dorința de a fi mereu în frunte, de a învinge tot ce le stă în cale. Alături de echipajul din satul Paltinu­, cîștigător și în anul 1971, alte 4 echipaje — al Casei pionierilor din Vatra Dornei, al Liceului Moldovița, al Școlii ge­nerale din Bogdănești și al Șco­lii generale Milișăuți — au luptat, cu șanse egale, pentru o­­cuparea primului loc. Dar iată clasamentul final, pe echipe : 1—2. Școala generală Paltinu și Casa pionierilor Vatra Dornei ; 3—3. Liceul Moldovița, Școala generală Milișăuți, Școa­la generală Bogdănești ; 6. Li­ceul Vama ; 7. Casa pionierilor Fălticeni ; 8. Școala generală nr. 4 Rădăuți ; 9. Școala gene­rală Ipotești ; 10. Școala gene­rală Calafindești ; 11—12. Școa­la generală nr. 3 Rădăuți și Școala generală Roșcani ; 13. Școala generală nr. 4 Câmpu­­lung Moldovenesc ; 14. Școala generală Putna ; 15. Liceul Vi­­covu de Sus. La încheierea acestei frumoa­se acțiuni, consiliul județean al pionierilor, inspectoratul șco­lar județean, filiala județeană a A.C.R. au oferit tuturor echi­pajelor diplome, plachete, in­signe și premii, iar C.J.E.F.S. a acordat diploma „Săptămîna sporturilor olimpice". CONSTANTIN ALEXA Măsuri de modernizare a cantinelor-restaurant In vederea modernizării cantinelor-res­­taurant preluate de comerț potrivit preve­derilor Legii nr. 9/1971, T.A.P.L. Suceava în colaborare cu conducerile unităților de ex­ploatare și industrializare a lemnului Făl­ticeni și C.E.I.L. Suceava vor organiza, pînă la sfîrșitul anului curent, introducerea li­niilor de autoservire la cantinele pe care le tutelează. Măsura aceasta va duce la o mai bună deservire a abonaților și flotan­ților, la perfecționarea calității meniurilor și diversificarea preparatelor puse în con­sum. N. NEAGU. Suceava Bază sportivă proprie conducerea Comitetul sindicatului și Spitalului din Rădăuți au luat inițiativa a­­menajării unei baze sportive, la care își aduc o importantă contribuție salariații u­­nității. Pe un teren situat între policlinică și sediul administrativ al spitalului­­—­ loc care pînă mai ieri nu era folosit la nimic — a fost adus balast și alte materiale, a prins contur viitorul teren de tenis Aici de cîmp, proiectat la dimensiuni regulamenta­re și betonat. Instalațiile sînt concepute de așa natură încît să se poată practica și alte sporturi : volei, handbal, baschet etc. Noua amenajare face parte dintr-un în­treg complex de lucrări gospodărești care se execută pentru îmbunătățirea bazei ma­teriale a unităților medico - sanitare din lo­calitate. E. MIHAI, Rădăuți CULTURI SUCCESIVE­­ PE SUPRAFEȚE CÎT MAI MARI! (Urmare din pagina I) succesive și recoltarea cantități sporite de furaje, unor A­­cest lucru ne determină să se­mănăm 50 hectare cu porumb masă verde, de pe care să obținem cel puțin 10 vrem, tone la hectar". „Cu doi ani în urmă, subli­nia președintele unității, la Luncușoara, porumbul semă­nat în miriște de orz pe vreo 5 hectare a făcut și ciucalău și am obținut cite 27.000 kg, masă verde la ha.". Aflînd scopul vizitei noas­tre, președintele cooperativei agricole de producție din Bo­­sanci, tovarășul Nicolae Brîn­­du, ne informează că s-au sta­bilit și tarlalele pe care, după strîngerea păioaselor, se vor semăna nutrețuri verzi. Astfel, păioasele de pe tarlalele „Lin­gă lotul semincer", „Rediu", „In Chetre", ce însumează 120 ha., vor fi recoltate cu priori­tate, urmînd ca imediat tere­nul să fie pregătit și semănat cu porumb în amestec cu floa­­rea-soarelui. Jumătate din a­­ceastă suprafață va fi reparti­zată membrilor cooperatori pentru a-și asigura furaje ne­cesare hranei animalelor pro­prietate personală. Cooperato­rii vor plăti numai lucrările mecanice și vor depune sămîn­­ța pentru suprafața pe care doresc să o recolteze, așa cum s-a procedat și în anii trecuți. La Dumbrăveni, preocupările în această privință sunt avan­sate. Se întocmesc tabele pe brigăzi cu membrii coopera­tori ce doresc să cultive fura­je în miriște. „Am și stabilit tarlalele — ne informează to­varășul Mihai Sandu, președin­tele cooperativei. Unii au în­ceput să aducă sămînța. Dacă vor fi cerințe, suprafața ce o atribuim membrilor coopera­tori va depăși 100 hectare", în toate untitățile vizitate am constatat o intensă preocupare din partea factorilor răspunză­tori, pentru producerea de fu­raje în cultură succesivă, atît pentru animalele proprietate obștească, cit și pentru cele ale membrilor S-au stabilit deja cooperatori, suprafețele ce vor fi atribuite membrilor cooperatori : la Dolhești 20 ha., Dolhasca — 40 ha., Liteni — 100 ha., Reuseni — 30 ha., Bosanci — 60 ha., Dumbrăveni — 100 ha. și obținute Nutrețurile ce vor vor constitui un real ajutor în creșterea numă­rului de animale și a produc­ției acestora. Discuțiile cu specialiști, con­ducători de unități cooperatis­te, brigadieri, cooperatori ne-au demonstrat că experien­ța anilor trecuți, cit și condi­țiile acestui an permit produ­cerea de furaje în cultura suc­cesivă după cereale păioase, în cantități mari și de bună ca­litate. In această situație stîr­­nește nedumerire faptul că în tot planul de măsuri privind desfășurarea lucrărilor agrico­le din campania de vară al D.G.A.I.A.A. nu găsești nici o prevedere în sprijinul unei a­­semenea importante probleme. Libretul de economii cu dobîndă Economisirea treptată a unor sume importante de bani, care sporesc apoi prin dobînzi anua­le, se realizează cu ajutorul ce­lui mai vechi instrument de e­­conomisire al Casei de Econo­mii și Consemnațiuni : libretul de economii cu dobîndă. Pentru depunerile "la vede­re" pe aceste librete, C.E.C. a­­cordă o dobîndă de 3,5 la sută pe an, iar pentru sumele depu­se pe un termen de minimum un an — 5 la sută. In cazul ne­­respectării termenului minim, dobîndă va fi de 3 la sută pe an. Libretele de economii cu do­bîndă, nominale, pe care se efectuează depuneri „la vede­re", se emit de către toate uni­tățile C. E. C. proprii din țară (filiale, agenții C.E.C., unități P.T.T.R., ghișee C.E.C. din in­stituții, întreprinderi, rații, mandatari C.E.C. organi­comu­nali), iar cele pe care se efec­tuează depuneri „pe termen" se emit de către toate filialele și agențiile C.E.C. proprii. Libretele de economii cu do­bîndă, la purtător, cu sau fără parolă, pe care se depunem­ „la vedere" efectuează sau »la termen", se emit de către filia­lele și de agențiile C.E.C. auto­rizate. Printre bolile molipsitoare, încă destul de răspîndite mai ales în anotimpul călduros, se numără și dizenteria. Boala a­­pare atunci cînd microbii, pă­trunzând prin diferite moduri în gură, ajung în intestinul gros, unde se înmulțesc și pro­voacă leziuni mai mult sau mai puțin întinse. Eliminați prin scaune, microbii ajung din nou în mediul înconjurător, fiind periculoși pentru cei din preaj­ma bolnavilor. Izvorul de infecție al acestei boli îl constituie, in primul rînd, bolnavul, care poate pre­zenta diferite forme clinice de boală (uneori acută, severă, al­teori cu semne clinice neînsem­nate, care pot fi trecute cu ve­derea, sau cronică). Deosebit de important este însă faptul că boala mai poate fi transmisă de așa - zișii purtători de ger­meni, care sunt fie foști bol­navi de dizenterie, fie persoane sănătoase ce au venit în con­tact cu microbii, dar nu au fă­cut boala clinică. Pericolul pe care îl prezintă purtătorii de microbi este foarte mare, pen­tru că ei pot răspîndi boala fă­ră a cunoaște acest lucru. De aceea, purtătorii de microbi trebuie depistați și tratați co­respunzător, mai ales dacă lu­crează in anumite sectoare, ca cel alimentar, de aprovizionare cu apă, în colectivități de copii etc. Transmiterea bolii de la bol­nav și purtător de microbi la o­­mul sănătos se poate face direct sau indirect, prin diferite obiec­te aparținind bolnavului, prin intermediul alimentelor con­taminate (lapte, fructe, zarzava­turi, apă etc.). Un rol însemnat in transmiterea bolii îl au muș­tele, care transportă microbii de pe produsele contaminate pe alte obiecte sau alimente. In orice situație, poarta de intrare a microbilor dizenteriei este gura, transmisiunea bolii realizîndu-se acolo unde reguli­le elementare de igienă nu sunt respectate. Semnele clinice ale bolii sunt variate ; debutul este în gene­ral brusc, cu febră, dureri ab­dominale, vărsături, stare gene­rală alterată. Alteori, semnele de boală pot fi atenuate, bol­navul prezentînd indispoziție, lipsa poftei de mîncare, jenă abdominală. Totdeauna, însă, există scaune diareice care au un aspect anumit, conținînd mucozități și de cele mai mul­te ori singe. In practică, multe cazuri de diaree la copii pot fi de natură dizenterică și acest lucru trebuie știut de părinți pentru a se adresa medicului. Oricare ar fi forma de boală, bolnavul care prezintă diaree trebuie să apeleze la serviciile medicale, întrucît numai acolo există posibilitatea, chiar și în cazurile cele mai ascunse, să se stabilească dacă este vorba sau nu de dizenterie. Tratată co­rect, boala se vindecă. Netratată sau tratată incorect, poate pro­duce diferite complicații și tul­burări în buna funcționare a organismului sau se poate cro­­niciza, prezentînd, în plus, un pericol permanent pentru colec­tivitate. Dizenteria este o boală care poate fi prevenită dacă sunt luate măsuri profilactice susți­ de sezon nute. In primul rînd trebuie depistate țintă semne persoanele care pre­clinice de boală. Bolnavii sînt internați în mod obligatoriu in spital, numai a­­colo putîndu-se realiza un re­gim alimentar adecvat și un tratament corect. Totodată, izolarea bolnavului suprimă pe­ricolul răspîndirii infecției. La domiciliul său trebuie aplicate măsuri riguroase de dezinfecție și de supraveghere a celor ce au venit în contact cu el. De cea mai mare importanță sunt regulile de igienă genera­lă : spălarea mîinilor, ori de cite ori este necesar, folosirea alimentelor proaspete, păstra­te cu grijă, spălarea fructelor și zarzavaturilor înainte de a fi consumate etc. O luptă susținută trebuie du­să împotriva muștelor, atît prin acțiuni de desmaștizare, cit și prin asigurarea în locuințe, u­­nități, instituții, colectivități a unei curățenii exemplare. In mediul rural, mai ales, trebuie luate măsuri de întreținere și utilizare corectă a surselor de aprovizionare cu apă (fîntîni). Ceea ce se impune a fi subli­niat în mod deosebit este fap­tul că oricît s-ar strădui cadre­le medicale în acest sens, fără ajutorul direct al populației și al fiecărui om în parte nu se vor obține rezultate bune. Cea mai importantă armă de luptă împotriva acestei boli este auto­­apărarea, adică ceea ce trebuie făcut de fiecare dintre noi pentru a­­ ne apăra sănătatea personală, a familiei și a co­lectivității în care trăim, RADU BUZNEANU medic primar medicale Prevenirea afecțiunilor

Next