Zori Noi, iulie-septembrie 1982 (Anul 35, nr. 10193-10270)
1982-09-15 / nr. 10257
Se poate spune că viața colectivității celor 6 sate ce alcătuiesc comuna Liteni vibra intens la temperatura responsabilității pentru soarta recoltei. Poposisem aici cu intenția de a scrie despre spiritul gospodăresc și combaterea risipei., Deci, să pornim pe urma faptelor... Pe tarlaua la „Podul Sucevei“ îl intîlnim pe bătrînul Mihai Gh. Anton din Roșcani. „Agronom popular", îi mai zic sătenii, cu seriozitate. „Vezi, Mărie, că în urma ta mai sunt două barabule", se adresase el unei cooperatoare din echipa pe care o conduce și după ce a ieșit la pensie. I-am spus cu ce treburi ne aflăm pe aici și ne-a mărturisit : „Satul, de cînd îi el, a format buni gospodari și oameni cinstiți. Dacă azi ne-o mai și amintește cineva, îi pentru că, din păcate, printre noi mai avem și „buruieni“. Oameni fără obraz care dijmuiesc munca altora prin hoție și risipă. Și noi suntem vinovați că, an de an, la vremea aceasta li se trezesc năravurile“. Am întrebat-o pe o altă vrednică truditoare a cîmpului, Aglaia Mancaș, din Rotunda : „Dintre faptele rușinoase de sustrageri din recoltă care v-au necăjit mai mult?". „Hoția cumetrițelor Florica Neicu, Zamfira Gîtman și Alexandrina Dascălu. Se bejivănesc mai rău ca bărbații bețivi și sforăie pin’ la prînzu’ mare. Intr-o noapte au spart magazia bazei de recepție și au furat 395 kilograme de orz din recolta nouă. S-au ascuns la... lelița Pascaru, că, atunci Ecaterina cînd îi vorba de beție, hoție și lenevie, vorba ceea... tună și le adună. Miliția le-a prins, să fie judecate în fața satului, să simtă rușinea“. „Mai aveți asemenea exemple de „mină lungă" în campania de recoltare?". Ne răspunde primarul comunei, Mihai Axinte : „Le citesc de aici, din agendă : Maria Vornicu, Maria Lupu, Catinca Vornicu, Maria Filipean, Toader Arotăriței. Au sustras fasole, cartofi, mazăre și-i supraveghem mai tot timpul. Dar mai avem și alți „dăunători“. Să-i cunoașteți". Ne oprim lângă o mașină de recoltat cartofi. La insistențele noastre, mecanizatorul Gheorghe Zaluschi își pleacă fruntea, i se înroșesc obrajii și mărturisește : „Eu cu colegii Vasile Vizitiu și cu Gheorghe Tihulcă am muncit pe tarlaua „Roșcani" și am raportat lucrarea de recoltare terminată. Curînd ne-au chemat președintele C.A.P. și inginerul șef și ne-au spus că în pămînt se aflau foarte mulți cartofi. Am fost obligați să refacem lucrarea și să suportăm cheltuielile. Greșeala și neatenția costă“. S-a organizat un control inopinat: „Oprește puțin, bade". Cetățeanul Ioan Gănuț oprește faetonul încărcat vîrf cu buruieni. Sub aparenta grămadă de furaje se găsește o însemnată cantitate de păstăi cu fasole boabe. Omul este vizibil rușinat și îngăină: „Cam toți am făcut la fel". Intr-adevăr, se face control și se constată următoarele : cooperatorilor care recoltau fasolea de pe tarlaua „Dealul harbuzului“ li se îngăduise să transporte acasă buruienile crescute prin cultură. Or, cei mai mulți au sustras fasole și au acoperit-o cu buruieni. Ca urmare, s-a dispus ca buruienile să fie ridicate cînd se strînge ultimul bob. O situație similară se întîmplase, cu cîteva zile în urmă, pe tarlaua „Rotunda", cultivată cu mazăre. Alte circa 10 tone de paie pentru furajare s-ar fi putut risipi tot în asemenea situații. „Să nu rămîneți cu impresia că pe la noi dăinuie necinstea. Pentru oameni de acest fel avem noi ac de cojoc. Hărnicia și respectul pentru munca celorlalți sînt obiceiuri ale locului". Vorbele aparțin vrednicei cooperatoare Maria Anton, care lucra cot la cot cu tot atît de vrednicul Nicolai Cămăruț. De fapt, aceștia fuseseră oamenii cu răspundere și cinste care sesizaseră, indignați, autorităților risipa din situația cu mazărea. Pentru că, dacă imaginea vredniciei ține fruntea comunei, „buruienile“ ce-o umbresc trebuie privite ! VICTOR MICU IN ATENTIA OBȘTII VREDNICIE, DAR ȘI DIJMUITORI AI RECOLTEI ASTĂZI, IN COMUNA LITENI CONTRA PUNCT SE CAUTĂ UN... PESCAR Concentrat asupra undiței, un pescar aflat pe malul rîului Suceava (în localitatea Dornești) a uitat să se mai uite din cînd în cînd și la o haină pe care o lăsase deoparte. Pricop Mihai (11 ani), un minor înrăit din localitate, aflat la plajă, i-a furat dintr-un buzunar peste 900 de lei. Hoțul a fost „pescuit“ chiar în ziua furtului, de către organele de miliție. Pescarul însă tace chitic, deși este așteptat la postul de miliție din Dornești din luna iunie. ULTIMA „LOVITURA“ Fost cîndva măcelar, dar în ultima vreme — trîntor, Ioan P. Rusu din Adîncata a rămas cu apucături de... casap. Cînd își ieșea din fire, punea mina pe cuțit, gata să-l încerce pe pielea nevestei sale. Femeia scăpa nevătămată, fugind prin vecini. Uneori, agresivul își revărsa nervii asupra mamei sale, care, vrînd să-l liniștească, se alegea cu lovituri de pumn. Dar, ultima „lovitură" a dat-o miliția . I.R. a fost arestat și condamnat la 6 luni de închisoare. DURERI DE CAP... Mircea Strelciuc din Dărmănești, lucrător în cadrul C.F.R., deraiază uneori de la normele de comportare. Și aceasta se întîmplă după ce face cite o... haltă prelungită prin diferite restaurante. Nu de mult, înfierbîntat fiind, a... ciocnit o halbă de bere cu parbrizul unui autoturism, pe care l-a făcut rob. în altă zi se pregătea să facă același lucru, dar... de capul unui bufetier. N-a reușit pentru că au intervenit organele de miliție, făcîndu-l pe Strelciuc să aibă... dureri de cap. Rubrică realizată de S. MIRCEA UN NOU MAGAZIN ÎN CARTIERUL „ȘTEFAN CEL MARE“ DIN MUNICIPIU , ADOLESCENTUL“ In noul ansamblu de locuințe „Ștefan cel Mare" din centrul civic al municipiului Suceava a fost inaugurat, luni, modernul magazin universal „Adolescentul“, cu articole pentru adolescenți, copii școlari. Noua unitate comerciabilă ce aparține de I.C.S.M.I. (valoarea investiției, 3.500.000 lei) cuprinde în cei 1110 m.p. de spații douăsprezece raioane, la care lucrează douăzeci și unu de lucrători. Printre raioanele cu pondere le consemnăm pe cele de confecții pentru copii, adolescenți, uniforme școlare, articole pentru elevi (papetărie), cămăși, tricotaje, lenjerie, încălțăminte, marochinărie, sport și jucării și cosmetice - parfumerie. Așa după cum ne spunea șeful de unitate Ioan Amărculesei, numărul cumpărătorilor a fost destul de mare chiar din primele ore de după deschidere, fapt confirmat și de imaginea de mai jos. Unitatea funcționează cu un singur schimb, avînd, zilnic, orarul 7,30—12,30 și 19,30. Duminica, 8—13. 16,30— Foto text : ION MÎNDRESCU TARAGANARE... După mai bine de patru ani de „deosebite" eforturi din partea secției de prestări servicii în construcții a Consiliului popular al comunei Dărmănești, dispensarul medical uman din satul Brodina de Sus, comuna Izvoarele Sucevei, este aproape gata. Prevăzători, constructorii dărmăneșteni au cerut banii de la început, în 1978. Neprevăzători, cei din Izvoarele Sucevei i-au plătit și, vorba unui hîtru, dispensarul a mai fost plătit NOTE pe jumătate cu cheltuielile făcute pe convorbirile telefonice, corespondența și delegațiile trimise la Dărmănești pentru a se grăbi lucrările. în sfîrșit, ce a fost a fost, zic beneficiarii „exemplarei" activități a constructorilor din Dărmănești, dar chestiunea e că mai este este ceva de făcut încă pentru ca dispensarul să arate ca un proiect. Un proces verbal încheiat între consiliul popular al comunei beneficiare și reprezentantul băncii de investiții județene, la data de 26 august a.c., constata că mai sunt de executat sobele și de pus dușumelele. Stimați constructori, dacă vreți să nu vă prindă cinci ani de „asidue eforturi“, faceți-le și pe acestea! E vorba, doar, de o obligație. DUMITRU TEODORESCU Detaliu arhitectonic din Suceava Foto: D. VINTILĂ Ritmul lucrărilor de sezon ------------- se amplifică ----------- __(Urmare din pagina I) poate aprecia că ritmul desfășurării acestora este, deocamdată, nesatisfăcător. Sămînța de orz de toamnă a fost introdusă în brazdă pe circa 12 la sută din suprafața prevăzută, cu toate că semănatul acestei culturi trebuie încheiat pînă la 25 septembrie, adică în epoca optimă. In consiliile unice agroindustriale Rădăuți, Siret și Vadu Moldovei nu a fost insămînțat cu orz nici un hectar, în timp ce unele C.A.P. — Ilișești, Burdujeni, Arbore — au semănat întreaga suprafață planificată. După cum se știe, pînă la 30 septembrie trebuie însămînțată toată suprafața prevăzută cu grîu. Dar arăturile și pregătirea patului germinativ sînt rămase în urmă și, în consecință, se impune ca specialiștii, conducerile de unități să manifeste, în zilele ce urmează, mai mult interes, mai multă răspundere pentru grăbirea acestor acțiuni. Prioritate este necesar să fie acordată eliberării terenurilor ce urmează a fi însămînțate, mobilizării unui mai mare număr de tractoare la arat, lucrîndu-se și noaptea, pentru ca între arat și semănat să se asigure un interval de timp de minimum 15 zile. Acționind cu vrednicie în cîmp, din zori și pînă noaptea, oamenii ogoarelor vor putea finaliza la timp toate lucrările de sezon, vor pune la adăpost întreaga recoltă, vor pregăti temeinic producția anului viitor. Cuvîntul iresponsabilitate pare, uneori, un atribut insuficient de aspru pentru a-i caracteriza pe cei care, în mod conștient, încalcă legea, comit abateri grave, după care încearcă să iasă... basma curată. Concludente în acest sens ni se par faptele lui Nicolae Zub din Dolhasca. Șofer fiind, lucra pe o autobasculantă în Pașcani. Cîștiga bani orașul frumoși. Totul i-a mers bine, pînă în ziua de 29 august a.c., cînd... .. . Era ora 21,30. Zule, la volanul autobasculantei ce o avea în primire, efectua o cursă clandestină spre satul natal. Mai precis, vorba lui, „dădusem o fugă pînă acasă". „Fugă" cu întreruperi repetate, cu staționări prelungite. Ultimul popas îl face în satul Probota, consumă alcool, după unde care continuă cursa. La intrare în Dolhasca, nefiind atent, acroșează un pieton ce se riÜL!ÍIádi Ht. Regrete tîrzii deplasa regulamentar, provocîndu-i leziuni grave, însă accelerează cu mai multă insistență, de parcă nu s-ar fi întîmplat nimic. Fără nici o remușcare, fără să-i pese că un semen de-al lui, un om nevinovat, suferă ca urmare a iresponsabilității sale, Zub fuge de la locul faptei, reîntorcîndu-se la Pașcani, unde lasă mașina la locul de parcare, bucuros că nu l-a oprit nimeni pe drum. S-a întors la Dolhasca în aceeași seară, cu trenul, gîndind că, procedînd astfel, va reuși să ducă în eroare pe cei care făceau deja investigații pentru descoperirea autorului accidentului. Cercul presupușilor s-a strîns, rămînînd în mijlocul său doar vinovatul. A doua zi a și fost identificat. Acum regretă fapta comisă. Un regret tîrziu, care nu-1 va scuti de răspunderea penală (și, totodată, morală). Oamenii legii își vor spune cuvintul. MIRCEA SFICHI ZORI NOI • Pagina 2