Zori Noi, ianuarie-martie 1986 (Anul 39, nr. 11279-11353)

1986-01-15 / nr. 11289

Organ al Comitetului județean Suceava al P.C.R. și al Consiliului popular județean Anul XL Nr. 11289 j miercuri 15 ianuarie 1986 4 pag. 50 bani Responsabilitate comunistă în utilizarea materiilor prime Grija ,permanentă pentru utilizarea chibzuită a mate­riilor prime, pentru econo­mii cît mai mari de materia­le se regăsește ca o perma­nență în preocupările orga­nizației de bază croit­ă de la întreprinderea de tricotaje „Zimbrul“ Suceava și în mun­ca de fiecare zi a comu­niștilor ei, a tuturor oameni­lor muncii din secția în care își desfășoară activitatea, și, firesc, la ni­velul biroului. „Am analizat eforturile și rezultatele lor în acest dome­niu într-o adunare generală din 1985 și aceeași temă o a­­vem înscrisă pe ordinea de zi a adunării generale de par­tid din februarie“, ne spunea Paraschiva Drăgan, secreta­rul biroului organizației de bază menționate, drum precizării ing. deschizînd Adriana Rusu, membru al biroului, șeful atelierului de croit, că problema utilizării eficiente a tricotului este supusă dez­baterii colectivului și cu alte prilejuri : „De pildă, pe ordi­nea de zi a adunării genera­le din ianuarie se află și sus­ținerea unei scurte infor­mări de către Viorica Ursa­­chi, membru al biroului or­ganizației de bază, maistru, privind situația consumurilor pe decembrie și în primele zile ale lui 1986, iar comunis­tei Maria Joroveanu, care ur­mează să prezinte raportul a­­supra activității sale în fața adunării, i s-a indicat să facă referiri și la contribuția în valorificarea fiecărui cen­timetru pătrat de primă“. materie poate un „Cum sor­­tator să “‘cîștige* tri­cot ?“ — o întrebăm pe Ma­ria Joroveanu, în perspecti­va amintitului raporta dar și a muncii ei de fiecare zi. ..Cînd descopăr un defect, ac­ționez imediat, în funcție de cerințele momentului caut tiparul sau tiparele necesare și croiesc eu însămi, cu­re grijă pentru­­“resturi“ ma­cît mai mici, grijă care alături de cea pentru calitate este dominantă în secția noastră“. „Dar informarea ANA BALTAG (Continuare în pagina a IlI-a) VIAȚĂ DE PARTID • RADU ANDRONICESCU, șef de schimb la Exploatarea minieră Fundu Moldovei . ..La faza pe Combinatul minier „Suceava“ a concursului „Cine știe protecția muncii m-am situat pe locul I cîștigă“ (am avut ambiție, fiind și membru în grupa de salvare în subte­ran), iar în cadrul concursului „Trofeul minerului“, organizat de C.C. al U.T.C. și Consiliul Central al U.G.S.R., m-am clasat tot pe locul I, dar pe țară. Am trăit, firește, stare de mulțumire. Mă obse­r­va însă un gînd : să introducem mai grabnic în circuitul eco­nomic noi bogății subterane. In numele brigăzii din care fac parte, am cerut conducerii unității să preluăm Cercetarea geo­logică, să executăm lucrările aferente pentru a grăbi trecerea la exploatarea zăcămîntului de dolomită evidențiat în zona „Piriul Cailor“, slujind astfel atît realizarea planului pe anul care a trecut, cît și fundamentarea celui din cincinalul 1986— 1990. Intr-o organizare exemplară a muncii și producției la ni­vel de brigadă și de sector, cercetarea geologică s-a finalizat intr-un timp record. Și, tot intr-un ritm alert, pentru care am fost felicitați de colegi și de specialiști, am efectuat o rețea de galerii de minare pentru derocare. Rezultatele acestea, înre­gistrate în premieră, nu atît prin eforturi fizice, cît prin apli­carea unor tehnologii noi, au condus la vrednice rapoarte mi­nerești : depășirea planului pe exploatare, 10.000 tone dolomită, asigurarea unui front în anul 1985, cu de lucru pentru valorificarea superioară a zăcămîntului, în ritmuri înalte, încă de la începutul acestui an“. BIBLIOTECA centrala universitara „M. EMINESCU- IAȘI ............. ..... wk,.. Elofturi amplificate pentru producții suplimentare i BILANȚUL FRUCTUOS AL PRIMEI DECADE ANTICIPĂ REZULTATE ȘI MAI BOGATE ÎN ETAPA URMĂTOARE Sporul de producție gistrat în prima decadă înre­a lunii ianuarie se ridică, in cazul atelierului nostru, la aproximativ 300 mii lei. A­­vem toate condițiile pentru realizarea, peste prevederile de plan ale lunii curente, a unei producții de aproxima­tiv 1 milion lei, reprezen­­tînd circa 55—60 tone de confecții metalice livrate în devans șantierului trustului nostru... Precizările acestea privind debutul sub bune auspicii al noului an productiv aparțin șefului atelierului de pro­ducție industrială din ca­drul Antreprizei specializate de instalații și montaj apar­­ținînd T.A.G.C.M. Suceava, tovarășul ing. Petru Pauleț, care a ținut, apoi, să insiste și asupra răspunderii mun­citorești cu care lucrătorii subunității sînt amplu mo­bilizați în realizarea și de­pășirea indicatorilor de plan pe acest an și a angajamen­telor în întrecerea socialistă. — Măsurile luate în ultima parte a anului trecut per­mit înfăptuirea zilnică a sar­cinilor de plan ce ne revin. Intre altele, am în vedere îmbunătățirile aduse flu­xurilor tehnologice, în sen­sul organizării muncii pe principalele meserii și faze de producție. In perspectiva imediată, ne gîndim să di-LA ATELIERUL DE PRODUCȚIE INDUSTRIALA DIN CADRUL ANTREPRIZEI SPECIALIZATE DE INSTALATEI SI MONTAJ SUCEAVA versificăm și mai mult structura producției, ținînd seama de faptul că în 1986 aceasta trebuie să fie mai mare decit realizările anu­lui trecut cu cel puțin S la sută. Ne orientăm, de pildă, spre echiparea în atelier a obiectelor sanitare, etapă tehnologică la care vom tre­ce curînd, spre prefabrica­­rea distribuțiilor la instala­țiile interioare pentru în­călzire de la blocurile de locuințe, extinderea tehno­logiei de prefabricate a izo­lațiilor la țevile pentru re­țelele exterioare de apă etc. — Din cite știm, ați de­marat producția acestui an sub semnul unor înles­­­niri demne de eviden­țiat ... Despre ce este vor­ba, concret ? •— Imediat după începerea activității noului an, am dat în funcțiune o extinde­re a sectorului de confecții metalice, spațiu închis în care au fost asigurate condi­ții corespunzătoare de des­fășurare a activității. Tot în primele zile ale anului am inaugurat­ centrala termică proprie cu funcționare pe cărbune inferior, instalație ce asigură agentul termic de încălzire atît pentru noi, cît și pentru o secție veci­nă din cadrul trustului nos­tru. S-au creat astfel posi­bilități și pentru executa­rea probelor în radiatoare în GH. PARASCAN (Continuare in pagina a D-a) vwvvwvwwwvvvvwvvs ww*« MNAM Prin construirea a 4 poduri de beton ar­­­mat in comuna Broșteni, a două poduri în comuna Moldova Sulița și unul la Mol­dovița, a fost încheiată acțiunea de realizare a unor astfel de obiective pe toate drumurile județene din sfera de activitate a direcției de resort. Peste 100 de elevi ai Școlii generale nr. 3 ■ din Suceava au făcut, recent, o excursie în capitala țării, unde au vizitat cîteva dintre marile unități economice și culturale, întreprins sub genericul „Ctitorii cu care ne mîndrim“, periplul bucureștean se înscrie între cele mai reușite acțiuni ale acestei vacanțe de iarnă. Amplificîndu-și activitatea de achizițio­­­nare de cărți și reviste (actuale sau vechi), anticariatul sucevean a oferit (în anul 1985) și oferă și în acest an spre vînzare celor in­teresați un important volum de carte și pu­blicații. În anul recent încheiat, planul la a­­chiziții și vînzări directe al unității a fost de­pășit cu 3 la sută. • Prin popularizarea legilor, prevenirea încăl­cării acestora * Vatra Dornei , Deschiderea sezonului de schi In pagina 2 • „Cîntarea României“ , „Anuala ’85“ * Biblio­teca orașului, spațiu de intensă acțiune edu­cativă In pagina 3 Imagine de muncă de la I.S.S.A. Rădăuți Foto: D. VINTILA CERUL DE IARNĂ Cerul de iarnă place astro­nomilor pentru limpezime, iar poeților pentru transparențele sale. Limpezimea luminează chipul lunii, descoperă dru­mul cometei, aduce stelele mai aproape. Transparențele țes intre noi și aștri aducem­ aminte, visuri, povești. Sunt priviri pentru care, iarna, ce­rul iși mai dezvăluie în pași de secunde un adevăr, sunt suflete cărora firmamentul le mai dăruie in ianuarie veșni­cia unei taine. Pentru poeți și nu numai pentru ei, pentru toți cei pe care bolta polizată de geruri ii înnobilează cu a­­dierea misterului, in ciuda do­cumentelor existente, EMI­­NESCU a avut parte, totuși, de „o aeriană naștere mito­logică în patru­ cetăți deo­dată, pentru a simboliza în­treaga conștiință românească". Pentru ei, miracolul venirii sale pe lume a avut intr-ade­văr făptura unui crin, „cu lungi rădăcini fioroase, ase­meni acelora ce apele curgă­toare descoperă­mn malurile cu copaci bătrini" și cu un potir imaculat, in care cerul, cit îl putem cuprinde cu ochii în nopțile de iarnă, nu e de­cit o diafană picătură de rouă ori o lacrimă tîrzie a univer­sului. După cum miezul a­­cestui anotimp e neîndoielnic singurul in care Eminescu pu­tea să se nască, prin unici­tatea înfloririi sale. Limpede, cerul iernii este pentru astro­nomi o promisiune a lucruri­lor care vor fi știute. Învăluit in transparențe, pentru cei care îl privesc cu inima de-a pururi deschisă poeziei și a­mintirii Poetului, firmamentul este, in ianuarie, mai cu sea­mă o poveste. Cu timpla re­zemată de „Viața lui Mi­hai E­­minescu" a lui George Călines­­cu, ei visează la curgerea u­­riașă a vremii, în care ape au fost și au secat in albiile lor, in care păduri s-au semănat Înălțat, in care cetăți s-au plă­și mădit și spulberat, în care stele s-au vestejit și­ au luminat în orizonturi, dind răgaz acestui pămint să-și strîngă toate seve­le și să le ridice in „țeava subțire" a unui „crin de tă­ria parfumurilor sale". Oh, cerul iernii din nou la 15 ianuarie... Atît de aproape de minune și cu încă un an mai departe de taina ei I DOINA CFRNICA WWW

Next