Adevěrul, august 1933 (Anul 47, nr. 15205-15230)
1933-08-01 / nr. 15205
Pagina 2°â Lozincele „Protecţionism pentru imperiu“ şi „salvgardarea lirei sterline“ au avut efectul unei avalanşe. Lloyd George şi cu familia sa, uluit şi desorientat abia că a putut intra în parlament. Majoritatea covârşitoare a guvernului naţional n’avea în faţa ei decât «partidul“ Lloyd George şi pe laburiştii dizidenţi. Simoniştii, foşti liberali, au fost de-a binelea absorbiţi de conservatori, iar Samueliţii, altă ramură liberală, fără ca să facă guvernului opoziţie serioasă, se opuneau mai mult pretenţiilor autocratice ale lui ,L. G.‘‘. Nu odată credea lumea că laburiştii vor face o achiziţie: Lloyd George să fie noul lor leader. Poate că el ar fi vrut aceasta. Părăsiţi însă, dar mai ales dezamăgiţi de MacDonald, Thomas şi Snowden, păturile muncitoreşti au devenit refractare şi au repulsie pentru „personalităţile, cari vor să facă doar carieră, fie din orgoliu sau răzbunare. * Intre timp, MacDonald, Baldwin şi Sir Simon au pus la cale fondarea unui „partid national“ ca front unic în contra laburiştilor. Pe de altă parte, Lloyd George a văzut că nu-i agreat de massele laburiste pentru ambiţiile sale. Şi cam în acelaş timp, Churchill, ca reprezentant al aripei drepte conservative, a deschis lupta contra politicei oficiale a propriului său partid conservator, în ceea ce priveşte mai ares emanciparea Indiei (el fiind pentru un status quo) şi înăsprirea şi întărirea protecţionismui imperial. Ce era să facă Lloyd George? Va trece definitiv sau nu în lagărul „naţional“?. Fapt este că el a închinat steagul liberalismului. In politica internă, deşi există proforma partidul hitlerist, partidul naţional-laburist, partidul conservator, partidul naţional-liberal, partidul liberal-naţional şi partidul liberal pe de o parte şi partidul laburist, laburist-independent şi comunist, cu toate aceste de facto se revine la situaţia antebelică a acelor două grupări politice, reprezentând alte clase sociale: dreapta capitalistă şi burgheză formând o tabără inclusiv Lloyd George şi stânga muncitorească de cealaltă parte. înăuntrul ţării se prevede o luptă aprigă între aceste două tabere, cu atât mai mult cu cât laburiştii cer din ce în ce mai mult răsbunare în contra trădării MacDonald-Thomas Snowden. In afară, regimul protecţionist şi imperial va fi întărit pentru moment. Ca imediată consecinţă, mă tem că faimoasa conferinţă economică, amânată zilele acestea „sine die“, va fi în orice caz sine die în ceea ce priveşte Londra. T. Cristureanu splendide călătorii spre INSULELE ATLANTICE EFECTUATE CU LUXOASELE VAPOARE „CORDILLERA“ și „OCEANA“ Prima călătorie are loc dela 8 — 31 August A 2-a călătorie are loc dela 9 Sept. la 5 Oct. Ruta : București, Hamburg, Boulogne, Insula Wight Biarritz, Vigo, Lissabona, Tanger, Las Palmas, Santa Cruz de Tenerife, Santa Cruz de la Palma, Funchal, Ponta Delgada, Hamburg - Bucureşti Prospecte şi informaţiuni cereţi la biroul de voiaj HAMBURG-AMERICA L ISMIE S. A. R. Bucureşti, Calea Victoriei Nr. 84 / Timişoara, Str. Mercy Nr. 2 Cernăuţi, Str. Regele Ferdinand 35 / Constanţa, Piaţa Independenţei 2 BJMHHH CASSA NAţONALA DE ECONOMII ŞI CECURI POŞTALE naţionala de economii "şi GJECURI POŞTALE «---* Se aduce la cunoştinţa generală că începând din 1 August a. c. se deschide la Cassa Naţională de Economii şi Cecuri Poştale, în palatul Cassei de Depuneri şi Consemnaţiuni (la dreapta) din Bucureşti şi la toate oficiile poştale din ţară Serviciul public de conturi curente, viramente şi cecuri poştale Un serviciu special primeşte cererile de deschideri de conturi şi da orice informatiuni in legătură cu operaţiunile de conturi curente, viramente şi cecuri poştale. . . . . . Atragem atenţiunea d-lor comercianţi, industriaşi, agricultori şi particulari cari au mişcări de bani, în şi afară de Bucureşti că pot face, fără întârziere, în deplină siguranţă şi cu mare estinătate, plaţi şi incassări prin serviciul nostru de cecuri. De asemenea, societăţile comerciale şi orice întreprindere mare îşi vor avea asigurate, la timp, toate plăţile şi încasările făcute de acest serviciu public. Imprimatele necesare pentru deschiderea de conturi curente şi pentru operaţiunile prin acest serviciu public, se găsesc la Cassă şi la oficiile poştale din întreaga ţară. Orice persoană fizică sau juridică, capabilă de a contracta, instituţiunile publice, Regiile autonome, autorităţile, etc. pot deschide conturi curente. Chiar şi supuşii străini, au acest drept stabilit prin lege. Informaţiuni amănunţite şi „Instrucţiuni pentru public“ se găsesc în broşura „Noul drumuri pentru afacerile dvs." împărţită gratuit de Cassa Naţională de Economii şi cecuri poştale. Direcţiunea Generală a CASEI NAŢIONALE DE ECONOMII ŞI CECURI POŞTALE şi Direcţiunea Generală a REGIEI AUTONOME P. T. T. au luat măsuri ca publicul să fie servit cu cea mai mare grabă şi exactitate. Un control riguros, zilnic, asigură o bună funcţionare acestui serviciu public in toată ţara. „Cassa naţională de •«•V ECONOMII Şl CECURI POŞTALE“ Localitatea cură PUSTIAN oferă Sanatoriul Special Concesionat de stat Contra Reumatism şi Gută foarte avantagios O GURĂ COMPLECTĂ 21 de zile, găzduire de primul rang, întreţinere, tratament medical, toate băile de vindecare în clasa de lux, taxa de cură, toate dările şi spezele cu Lei 980© Confort desăvârşit. Toate ajutoarele în casă. Cură modernă medicală dietetică. Cură de slăbire şi regenerare. Toate informaţiunile direct prin conducerea medicilor Dr. L. SCHMIDT şi Dr. WEISZ. Pensionat de fete poziţie excelentă în munţii Riesengebirge C. S. R., caută eleve pentru anul şcolar 1933/34, conducere de rangul I, casă şi masă perfecte. In localitate se află Liceul Real şi şcoli primare . Conversaţia franceză şi engleză. Chiffre: „Deutsche Sprache P. G. 1760” la Rudolf Mosse, Prag I, ovoeny trh. 19 C. S. R.” CITIŢI „Magazinul“ ouses of Parliament, Buckingham ’Pace, the Guildhall, British Muum, Imperial Institute, National alery, Natural History Museum, Istoria and Albert Museum, şi în atâtea altele, sunt nu numai ore de artă şi comori istorice, dar ilustraţiuni vii ale spiritului şi indicei engleze. Alături însă de aceste mărturii unei vechi spiritualităţi tradicaliste se întâlnesc creaţiunile ■emurilor mai nouă, impregnate ; avânturile lor generoase ca şi luminozitatea orizonturilor larg închise. Mă mărginesc să relevezouă instituţii admirabil organiza şi a căror activitate merită sau mai mult cunoscută. Este în primul rând London chool of Economics and Politicalcience, cea mai impunătoare failiate de ştiinţe sociale în conţină creştere şi perfecţionare. Oranizarea ei şi valoarea corpului rofesoral ce o însufleţeşte sunt mai presus de orice elogii. Ea este nădejdea Angliei noui şi dovada neîntrecutei facultăţi de adaptare a poporului englez. Royal Institute of International Affairs este a doua creaţiune determinată de condiţiile noui de convieţuire a popoarelor şi este un adevărat model de informare şi documentare în această materie. Admirabila lui organizare a fost confirmată de modul strălucit în care a ştiut să pregătească şi să asigure funcţionarea Conferinţei pentru studiul relaţiilor internatoriale, despre care vom vorbi într’un articol viitor. Aş adăuga, pentru o mai exactă caracterizare a Angliei noui, Institutul John Ruskin de la Oxford. O instituţie de cultură muncitorească susţinută de sindicate şi înzestrată cu un ales corp profesoral. In mijlocul colegiilor teologice şi clasiciste, ce fac renumele şi mândria Oxfordului, acest aşezământ apare ca un sol al altor vremuri, al vremurilor ce va să vie... Luând contact cu această lume de oameni aşezaţi şi muncitori, hotărîţi în acţiunile lor şi adânc respectuoşi de persoana semenului lor, pătrunşi de necesitatea bunurilor civilizaţiei contemporane pentru desvoltarea personalităţii fiecăruia şi plini de humor, capeţi toată încrederea în progresul genului uman şi a vieţii sociale. Intre altele, un fapt general, constatat in atitudinea tuturor claselor şi categoriilor sociale din Anglia, a fost pentru mine concludent in acest sens: reacţiunea categorică faţă de ordinea nouă germanică. Desaprobarea şi dispreţul unanim faţă de sălbăticiile regimului hitlerist îmbracă forme mişcătoare şi înălţătoare în acelaşi timp. Cu toată consideraţia pentru calităţile poporului german, englezii manifestă astăzi o oroare naturală, instinctivă, pentru tot ce poartă marca naţional-socialistă. Şi pe bună dreptate. G. Vlădescu-Răcoasa DEVEKÜL CALEIDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE LITERE, ŞTIINŢĂ, ARTĂ 1. „Povestirile unchialui sfătos“ „Poveştile unchiaşului sfătos“ au fost scrise de un culegător tipograf Petre Ispirescu. Cu ele şi-au legănat atâţia cititori anii copilăriei. Faţă de o nouă ediţie a lui Ispirescu — ediţie tipărită cu toată grija de „Cartea Românească"—ne întrebăm dacă povestitorul nostru mai poate fi citit şi dacă merită osteneala de a-1 reînvia in mintea cititorilor de literatură. Răspuns la această întrebare, ne vor da câteva rânduri desprinse chiar dintr’una din bucăţile cuprinse in acest volum. Ispirescu se aştearnă la povestit istoria cu Mărul discordiei şi după ce il aduce pe Paris in faţa celor trei zeiţe, arată cele ce-a făcut Venus ca să-l atragă. „Vinerea insă, zeiţa dragostelor, când se înfăţişă şi ea, începu să D. Pierre Mac Orlan vorbească cam alene, cu nişte cuvinte mieroase şi ademenitoare de ar fi planisit nu numai pe oameni, dar şi înseşi pietrele. Vicleana mai umbla şi cu marghiolii, căci făgădui lui Paris că de o va alege pe dânsa cea mai frumoasă dintre muerile fără-de-moarte, să ştie cu hotărâre că-i va da de soţie pe cea mai frumoasă muiere d’ale oamenilor, pe când încă vorbia, ea se făcea că se joacă cu copca dela umărul ce-i ţinea rochia închisă, şi tot jucănduse păru că din întâmplare se descheie şi se prefăcu că o scapă din mână. Odată căzu haina de pe dânsa, şi rămase goală până la brâu, şi chiar în aceiaşi clipeală ochii muritorului se izbiră de sânul său cel fraged şi tineresc. „Şi mai desfăcăndu-i-se haina oleacă, lăsă să i se vadă şi trupul picioarelor. Zeiţa vnsă, ca şi când s'ar fi ruşinat, iute, iute, puse mâna de-şi ridică haina pe dânsa; dar prefăcându-se a-şi ascunde goliciunea, ea lăsă de i se văzură toate frumuseţile. Prospeţimea acestei descripţii păgâne, credem e destl de elocventă pentru a arăta actualitatea unui clasic, aşa cum e Petre Ispirescu. „Poveştile unui unchiaş sfătos“ vor trebui să fie citite nu numai de cei mai puţin vârstnici. Mica mitologie pe care o conţine cartea asta — Mărul discordiei, Ercule, Promoter Midas, Himex’a — şi cele câteva povestiri din istoria ţării noastre, ca şi snoavele din volum, constituesc o ispită pentru cel ce iubeşte graiul limpede şi cursiv. Nu numai atitudinea lui Ispirescu faţă de subiectele sale, care este atitudinea unui filosof popular şi mucalit, dar şi verbul lui pitoresc, pătruns de mireasma unui arhaism simpatic, sunt deopotrivă de ispititoare pentru cititorul contimporan. CRONICAR O. H. E. F. A apărut „Educaţia Fizică“ revista Oficiului Naţional de Educaţie Fizică (anul XI No. 7, Iulie 1933), invocat număr de dr. Emil Viciu in articolul „Consideraţiuni asupra patologiei stării de perfectă antrenare a atleţilor sau surmenajul celor bine antrenaţi“. Încearcă să redea un tablou clinic al stării patologice care aparţine domeniului medico-sportiv. După d-sa textele cari confirmă azi starea de antrenare sunt prea mari, stabilind un fals echilibru şi de aceia surmenajul, un surmenaj însă cu totul deosebit de surmenajul ne-antrenaţilor. D. dr. Marcel Collet, preşedinte al comisiei medicale şi al comisiei şcolare şi universitare al comitetului naţional al sporturilor din Franţa, in articolul „Copilul, educaţia fizică şi sportul“, arata gravele urmări ale practicării sporturilor fără pregătire fizică prealabilă atât de necesară şi fără supravegherea şi conducerea medicului specialist. Mai colaborează Déteste, semnând articolul „Innotul, sport de vară“ ; Krijijevski Sig.: „Marcă sportivă de stat“; Max Brudenbach: „Un joc nou: Swing Ball“; C. Schelenz: „Mingea cu mâna peste plasă; Louis Fourchon: „Invăţaţi-vă să vă dai la fund“. .»it***? Un bogat material de informaţii şi ştiri sportive. Sunt reproduse şi o parte din articolele publicate prin diferite cotidiane şi reviste cari au ţinut să subliniezeevenimentul de deosebită importanţă naţională: împlinirea a 10 ani de activitate a Educaţiei Fizice. „Românii e deştepţi“ Cartea de esseuri a d-lui Camil Petrescu botezată „Românii a deştepţi“ va apare la toamnă, iauD. CAMIL PETRESCU gurând in acelaş timp, colecţia de esseuri a editurei „Cultura Naţională“. {{Duduca Sevasilna“ D. Ion Sân-Gorgiu a terminat o nouă comedie al cărei titlu provizoriu este „Duduca Sevastiţa“. D. Sân-Giorgiu, atacă de data aceasta un nou gen de comedie, în care va fi evocată cu duioşie şi umor boerimea moldovenească. Autorul va prezenta noua sa lucrare dramatică in trei acte teatrului Naţional din Bucureşti. Poezia chineză D. Alexandru Theodor Maria Stamatiad işi strânge in volum poeziile traduse din limba chineză si publicate in „Adevărul literar“. Volumul de traduceri va fi împodobit cu picturi executate de pictorul Costin Petrescu. {{Printre oameni și fiare“ Pictorul N. N. Tonitza va face să apară in curând un senzaţional volum de portrete contemporane, intitulat: „Printre oameni şi fiare“. Poezia d-lui Arghezi Studiul asupra poeziei d-lui Tudor Arghezi, scris de eminentul critic d. Şerban Cioculescu, şi pubicat în foiletoanele „Vremii“, va apare in editura „Cultura Naţională“ foarte curând. In acest studiu d. Şerban Cioculescu prezintă, intr’o analiză minuţioasă, poezia argheziană, de la prima, ei fază, până astăzi. Conferinţe D. dr. Corneliu Constantinescu, medic al Spitalelor Eforiei civile şi medic balneolog, va vorbi la: Radio, astă-seară 29 iulie, ora 20,40 despre „Băile Pucioasa“. ISPIRESCU „Arta şi arheologie“ Această mare revistă de specialitate ce apare de câţiva ani sub direcţiunea d-lui prof. O. Tafrali, având colaboratori români şi străini, aduce in noul volum, 7—8 pe, anii 1931—1932 o bogată materie din care relevăm studiile d-lui Tafrali „Le Trésor du monastére de Suceviţa“, „Inscriptions neolitiques en Roumanie“, in limba franceză şi in limba română un studiu despre „Tablourile comemorative ale lui Gh. Popovici“, un altul despre opera sculptorului Richard Hette, etc. Mai publică studii d-nii P. Constantinescu-Iaşi (Cultul megalitelor); C. Cihodaru (Staţiuni preistorice); Minodora Ignat (Despre Biserica Curtea de Argeş); Emil Condurache (Momente bizantine); D. Crânjală (Studii de specialitate); ■ arhitectul Stoian (Despre tainiţele palatului domnesc de la Cetăţuia- Iaşi). D. C. Săteanu publică cronici artistice despre sculptorul D. Tronescu şi pictorii Briesse, Hudici, Cămăruţă şi Aganţei, G. Popescu, precum şi o necrologie pictorilor Gh. Popovici şi ştefan Dimitrescu. Format fonio, voluminos, elegant imprimat pe hârtie velină, cu numeroase clişee artistice revista „Artă şi arheologie“ se comandă direct de la d. profesor O. Tafrali-Iaşi, str. Carol No. 16. .Directiva absoluţi*lui“ Aşa se chiamă volumul de esseuri metafizice pe care il are scris d. Ştefan Mateescu şi care va apare in cursul acestei toamne. .Sărmanul Don Chihote* D. George Dorul-Dumitrescu—autorul jurnalului basarabean „La fetita dulce“ apărut acum câteva luni in edit. „Cartea Românească“ — a terminat de scris piesa de teatru „Barmanul Don Chihote". „Adevărul“ sportiv Boiul este uit sport! Procesul literar dezbătut dri seară in sala Izbânda, s-a pronunţat in favoarea boxului ca sport. Acuzarea a fost susţinută de archimandritul Soriban, prof. Bucovineanu şi dr. Justin Neuman. Archimandritul Soriban, surprins de demonstraţia pugilistică a doi amatori, a făcut un aspru rechizitoriu „boxagiilor“ susţinând că acest sport e pur şi simplu dăunător, e un cult al barbariei. Părintele Scriban a comparat „arta nobilă“ de astăzi cu vechile lupte sângeroase ale romanilor şi a arătat că ne întoarcem la primitivism. Pledoaria reprezentantului bisericii a fost presărată cu multe spirite caustice şi a avut darul să influenţeze asistenţa. D. prof. Bucoviineanu arată că la noi s’au erijat în competenţe toţi neisprăviţii şi fiecare dă sfaturi. Arată desvoltarea fizică in statele occidentale şi la noi. D-sa termină, susţinând că boxul nu poate face parte din educaţia fizică a individului. D. dr. Justin Neuman, un erudit in materie de sport, a fost cel mai tare acuzator. Intr’o expunere minunată, pronunţată foarte stilat, emeritul medic arată că boxul reîntoarce omenirea la animalitate. Instinctele animale covârşesc tot intelectul, încordarea e dăunătoare si boxul este un sport cu care ne-am obișnuit după război. Axată pilde că boxul nu este un sport din punct de vedere medical și nu poate fi practicat de intelectuali. ^Apărarea, redusă numai la doi apărători, a avut o sarcină foarte dificilă de care insă s’a achitat conşt’incos. A luat cuvântul d. aV. Weinberg-Vereia, promotorul sportului intre macabei. Intr’o spirituala expunere, d. Verea a respins toate acuzaţiile. A arătat că problema a fost pusă greşit de acuzare. S’a socotit, spune apărătorul, că boxul este numai bătaia de pe ring. In realitate nimeni nu poate urca scările careului fermecat dacă nu urmează o şcoală de box unde i să dozează perceptele elementare ale sportului. In școala boxului, pugilistul invață să lupte „fair play“ adică loial, să nu lovească nepermis. Antrenamentul il împiedică să, ia drumul cafenelei. Trăind intr’o atmosferă sportivă merge paralel cu dictonul „mens sana in corpore sano“. D. R. Weinberg Verea arată apoi că boxul e o „nobilă artă a autoaparărei“. Japonezii au celebrul „jiu jitsu“ numai pentru a se apăra. Şi acest lucru i-a preparat fiziceşte şi intelectualiceşte. Boxul a cărui patrie e Anglia este predat in universităţi. Orice litigiu se rezolvă pe calea mănuşilor. Deaceea englezul rezolvă prea puţine chestiuni cu cuţitul, cum adesea se întâmplă la noi. S’a privit greşit chestiunea când s’a pus boxul departe de educaţia intelectuală. La o minte sănătoasă, trebuie un corp sănătos şi de acea aceste două lucruri trebue să meargă paralel. D. dr. Baruh-Piteşti a arătat că boxul e acceptat de medicină. D. ministru D. R. Ioaniţescu, preşedintele juriului, face un rezumat al procesului. Intre aprecierile personale, d. ministru a arătat că la ministerul muncii se poate vedea lesne că boxeurii au ajuns buni cetăţeni ai ţarei, muncitori harnici şi cinstiţi. Oferă drept pildă echipa fabricei Herdan unde o echipă de boxeurii sunt muncitori apreciaţi. C. D. R. Ioaniţescu solicită juraţii să cumpănească decizia din punct de vedere moral şi social. Să se răspundă dacă boxul poate ajuta educaţia individului. Juraţii în număr de 13 au răspuns cu 7 voturi la 6 că boxul este un sport sănătos şi care poate ridica nivelul individului. Diverse . Mâine se joacă pe terenul Romcomit matchul R. G. M. T.—Juventus. — Tot mâine are loc la Velodrom o reuniune internaţională motociclistă. Marele romancier francez, retras in Bretania, lucrează la un studiu asupra romanelor de aventuri. Pentru oricine a învăţat una sau mai multe limbi occidentale, poziţia articolului în romineşte constituie o curiozitate. De unde în franţuzeşte, nu nemţeşte, etc., articolul se pune înaintea substantivului, în romîneşte el se pune în urma lui, şi formează un singur cuvînt cu substantivul. Se poate dovedi însă că nici în romineşte lucrurile nu s’au petrecut întotdeauna aşa cum le vedem astăzi. In primul rând e de remarcat că, afară de cazul cînd adjectivul se pune înaintea substantivului (construcţie în general artificială, copiată după limbile străine), adjectivul primeşte articolul la început, nu la sfîrşitul lui: Ştefan cel mare, nu marele, copacul cel frumos, nu copac frumosul, etc. Deci punerea articolului la urmă se mărgineşte la substantive. Dar nici la substantive nu este generală această regulă. La genitivele numelor proprii masculine, articolul se pune la început, nu la sfîrşit: lui Ion, nu Ionului. Mai mult decit atîta, în primele noastre texte se găseşte articolul pus la început şi la feminine: ai Maria, în loc de Măriei. In cele ce urmează, voi încerca să arăt că aşa numitul articol postpus la substantive este de fapt propus la adjectivul următor. Un grup ca leul bolnav ar trebui deci analizat nu leu cel bolnav, ci leu celbolnav (sau, mai bine zis, leulbolnav). Cînd după un substantiv urmează două adjective, numai al doilea are de obicei articolul: limba franceză și ceti germană. Franceză a fost şi el articulat la început, dar articolul lui a trecut pe urmă la substantivul limbă. După o prepoziţie (afară de cu şi de-a), substantivul nu primeşte articol: pe drum, in sat, etc. Dar dacă substantivul e urmat de un adjectiv, atunci el poate fi articulat, pe drumul mare, in satul bogat. La inceput, articolul era pus înaintea adjectivului: cel mare, cel bogat, şi substantivul precedat de prepoziţie n’avea articol. lata un exemplu mai complex: să-l cauţi in oraş şi in satele vecine; oraş, precedat de o prepoziţie, n’are articol; sate, deşi precedat de o prepoziţie, are articol, pentru că e urmat de un adjectiv. La început articolul aparţinea adjectivului. Dovada că în adevăr cea ce este astăzi articol postpus la substantiv a fost la origine articol propus la adjectivul următor ne-o fac genitivul şi vocativul. Genitivul pronumelui el este al lui; dar dacă înaintea lui se află un substantiv, genitivul e lui, fără articol: calul lui, etc. Articolul a fost anexat de substantiv. La fel ca casa tatei, în loc de casă a tatei, etc. Vocativul n’are, bine înţeles, articol. Dar dacă urmează după el un adjectiv, atunci se pune articol, şi la vocativ, oricît de paradoxal ar părea acest lucru. Se zice de exemplu fiul meu etc. De fapt, trebue să analizăm astfel: fiu al meu. Rezultă din tot ce s’a arătat că de postpoziţia articolului la substantiv e vinovată ordinea cuvintelor, și anume faptul că adjectivul se pune în urma substantivului. GH. REVIGA PUTINA GRAMATICA Articolul postpus Bătaie intre şoferi la Huşi HUŞI, 29. Azi a avut loc in piaţa mare un conflict intre doi şoferi. Uinul din aceştia, anume Sotir a aplicat o lovitură puternică şoferului Romanescu, pe care l-a rănit grav. Romanescu a fost internat în spital. Pagube de 50 de milioane cauzate de inundaţii in jud. Covurlui GALAŢI. 29. — Evaluările făcute de prefectura judeţului şi de comandantul legumei de jandarmi în ce priveşte întinderea ţinuturilor de semănături inundate şi a pagubelor provocate cu ocazia revărsării Prutului prin spărtura digului de la Floreşti pe teritoriul judeţului nostru se cifrează la 15.000 hectare teren inundat şi la aproape 50 de milioane lei pagube. O SÂNGEROASA INCHERARE INTRE COLONIŞTII ITALIENI DIN DOBROGEA SI UN GRUP DE MUNCITORI ROMÂNI Un mort şi mai mulţi răniţi BRAILA, 29. O telegramă sosită de Grigoraş, gardian şi un grup de la consulatul italian din localitate, lucrători, în frunte cu Gh. Predea anunţă că la carierele de piatră din com. Iacob Deal (Tulcea) s’a produs o gravă incăerare intre mai mulţi lucrători italieni şi români, înregistrându-se mai multe victime. Din relaţiunile ce le-am putut căpăta, reiese că agresiunea s’a petrecut in următoarele împrejurări: FRĂMÂNTĂRI DIN CAUZA LIPSEI DE LUCRU Cu mulţi ani înainte de războiu, când au început să funcţioneze carierele de piatră din apropierea corn. Iacob Deal, conducătorii întreprinderilor de exploatare au dus lucrători specialişti in lucrări de cariere, din Italia. Muncitorii au fost colonizaţi în corn. Iacob Deal, unde şi-au întemeiat gospodării, exploatau carierele de piatră, au început să angajeze şi lucrători români, cari in scurt timp au învăţat meseria. In ultimul timp însă, reducânduse activitatea carierelor, a fost concediată o mare parte din lucrători, in majoritate indigeni. Din această cauză, s’au ivit în vremea din urmă grave conflicte între lucrătorii români şi italieni, aceştia din urmă nevoind să renunţe la drepturile pe cari le câştigaseră încă din momentul colonizării. ________INCABRAREA Alaltâeri, carierele n’au lucrat, aşa că muncitorii se plimbau prin sat, iar alţii petreceau in diferite localuri de consumaţie. Câteva familii de italieni ocupaseră mai multe mese pe terasa cantinei lui loan Baltag, de la cariera de piatră a d-lui C. ştefănescu-Brăila. In apropierea italienilor, chefuia un grup de lucrători români. Aceştia discutau asupra ultimelor concedieri şi protestau împotriva faptului că se dă preferinţă străinilor, cari sunt menţinuţi la lucru. Lucrătorii italieni, socotindu-se provocaţi, au răspuns celor de la masa vecină şi în scurtă vreme discuţia a degenerat în scandal. In timpul scandalului, au apărut şi Ştefan Bonişor, casier la întreprinderea d-lui C. Ştefănescu, Vasicu şi Nicolae Olteanu. CELE DOUA TABERE S’AU INCADRAT Gardianul Grigoraş şi Nicolae Olteanu, cari erau înarmaţi cu revolvere şi carabine, au descărcat mai multe focuri asupra italienilor. Au fost grav răniţi lucrătorii italieni Umberta Giacomelli şi Giuseppe Sacchetti. ALTE VICTIME In acel moment, a trecut pe acolo italianul Felice Battaioli, in etate de 48 ani, împreună cu o fiică a sa, de 18 ani. Battaioli a încercat să intervină pentru potolirea scandalului. Atunci, gardianul Grigoraş şi Nicolae Olteanu, s’au năpustit asupra lui şi l’au doborit cu lovituri de ciomag. Fiica lui Battaioli voind să-şi apere părintele, a fost şi ea lovită cu patul carabinei de Nicolae Olteanu. In cele din urmă, intervenind jandarmii, incăerarea a fost potolită, dar principalii agresori Vasile Grigoraş şi Nicolae Olteanu dispăruseră. Felice Battaioli, după câteva ore, a încetat din viaţă. Deasemeni, din rândurile muncitorilor români au fost câţiva răniţi, cari au fost pansaţi la infirmeria carierei. ANCHETA La faţa locului au sosit autorităţile din Tulcea, care au început primele cercetări, spre a se stabili cauzele acestei sângeroase încăerări. Deasemeni, din localitate, au plecat d-nii Sonino, girantul consulatului Italiei, din Brăila şi dr. B. Belafronte. Autopsia cadavrului lui Battaioli a fost făcută de d. dr. Balman, din corn Cema (Tulcea). D. Sonino a înaintat un detailat raport și ministrului Italiei din București, asupra împrejurărilor in care s’a petrecut incăerarea. Ancheta continuă la parchetul de Tulcea, care urmează să stabilească partea de vină a fiecăruia din agresori. S. FRANCOIS Revizuirea invalizilor Oficiul Naţional I. O. V. aduce la cunoştinţa invalizilor de război că la 14 August 1933 începe revizuirea la spitalul militar „Regina Elisabeta“ din Bucureşti, a marilor mutilaţi cei cu 100 la sută şi 80 la sută. Ministerul apărării naţionale va îngriji de a chema pe cei interesaţi la comisie prin cercurile de recrutare respective. * Revizuirea invalizilor din război se va face de către două comisii medico-militare și un consiliu superior de reformă, compuse astfel: Prima comisie medico-militară : Medic general Saidac I., directorul Sanat. Ofiț. „Elena Eraclide*’, Medic maior Gilorteanu„ din spitalul militar „R. E”, secretar impiegat. Feraru C„ din Bir. pensii M. A. N. A doua comisie medico-militară: medic general Negoescu M., șeful spitl. Mil. „R. E.”, medic colonel Botez Gh., din spitalul Mil. „R. E.”, secretar, impiegat Neacşu I., din Bir pensii M. A. N. Consiliul superior de reformă: preşedinte, med. g-ral Costea C. medic şef al C. V. munte, medic g-ral Iliescu C., dir. direcţiei sanitare, membru, med. g-ral Niculescu, S. medic şef al inspect. geniului secretar, med. cpt. Ionescu E., şeful Bir. pensii M. A. N. Comisiile medico-militare şi consiliul superior de reformă vor lucra concomitent zilnic, la Spitalul militar „R. E.”, Bir. pensii, cu începere de la 14 August a. c. Plata diurnei comisiilor medico, militare şi Consiliul superior de reformă, precum şi procurarea imprimatelor necesare lucrării acestor revizuiri, se va face de ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale, prin Oficiul Naţional I. O. V. Îndeplinirea formalităţilor vamale de tranzitare Pentru înlăturarea neajunsurilor care rezultă din întocmirea actelor de tranzit vamal, privind transporturile de mesagerii şi bagaje, adresate vămii din Gara de Nord, direcţiunea generală C. F. R. a luat următoarea dispoziţiune: Pe viitor toate transporturile ce sosesc la punctele de frontieră cu trenurile de călători şi sunt expediate mai departe cu acelaşi fel de trenuri, ca mesagerii bagaje sau colete avion, şi pe a căror buletine de mesagerii sau recipise de bagaje este indicată destinaţia BucureştiAntrepozite, Bucureşti-Nord, actele tranzit vamal pentru aceste transpoarte se vor Întocmi după destinaţia indicată in documentele C. F. R. Iar în acele documente C. F. R. în care destinaţia este indicată numai Bucureşti, actele de tranzit vamal se vor întocmi Bucureşti- Nord.