Adevěrul, august 1933 (Anul 47, nr. 15205-15230)

1933-08-01 / nr. 15205

Pagina 2°â Lozincele „Protecţionism pentru imperiu“ şi „salvgardarea lirei ster­line“ au avut efectul unei avalanşe. Lloyd George şi cu familia sa, uluit şi desorientat abia că a putut intra în parlament. Majoritatea covârşitoare a gu­vernului naţional n’avea în faţa ei decât «partidul“ Lloyd George şi pe laburiştii dizidenţi. Simoniştii, foşti liberali, au fost de-a binelea absorbiţi de conservatori, iar Sa­­mueliţii, altă ramură liberală, fără ca să facă guvernului opoziţie se­rioasă, se opuneau mai mult pre­tenţiilor autocratice ale lui ,L. G.‘‘. Nu odată credea lumea că labu­­­riştii vor face o achiziţie: Lloyd George să fie noul lor leader. Poa­te că el ar fi vrut aceasta. Părăsiţi însă, dar mai ales dezamăgiţi de MacDonald, Thomas şi Snowden, păturile muncitoreşti au devenit re­fractare şi au repulsie pentru „per­sonalităţile, cari vor să facă doar carieră,­ fie din orgoliu sau răzbu­nare. * Intre timp, MacDonald, Baldwin şi Sir Simon au pus la cale fonda­rea unui „partid national“ ca front unic în contra laburiştilor. Pe­ de altă parte, Lloyd George a văzut că nu-i agreat de massele laburiste pentru ambiţiile sale. Şi cam în a­­celaş timp, Churchill, ca reprezen­tant al aripei drepte conservative, a deschis lupta contra politicei ofi­ciale a propriului său partid con­servator, în ceea ce priveşte mai a­­res emanciparea Indiei (el fiind pentru un status quo) şi înăsprirea şi întărirea protecţionism­ui impe­rial. Ce era să facă Lloyd George? Va trece definitiv sau nu în lagărul „naţional“?. Fapt este că el a în­chinat steagul liberalismului. In politica internă, deşi există proforma partidul hitlerist, partidul naţional-laburist, partidul conserva­tor, partidul naţional-liberal, parti­dul liberal-naţional şi partidul libe­ral pe de o parte şi partidul labu­rist, laburist-independent şi comu­nist, cu toate aceste de facto se revine la situaţia antebelică a ace­lor două grupări politice, reprezen­tând alte clase sociale: dreapta ca­pitalistă şi burgheză formând o ta­bără inclusiv Lloyd George şi stân­ga muncitorească de cealaltă parte. înăuntrul ţării se prevede o luptă aprigă între aceste două tabere, cu atât mai mult cu cât laburiştii cer din ce în ce mai mult răsbunare în contra trădării MacDonald-Tho­­mas­ Snowden. In afară, regimul protecţionist şi imperial va fi întărit pentru mo­ment. Ca imediată consecinţă, mă tem că faimoasa conferinţă econo­mică, amânată zilele acestea „sine die“, va fi în orice caz sine die în ceea ce priveşte Londra. T. Cristureanu splendide călătorii spre INSULELE ATLANTICE EFECTUATE CU LUXOASELE VAPOARE „CORDILLERA“ și „OCEANA“ Prima călătorie are loc dela 8 — 31 August A 2-a călătorie are loc dela 9 Sept. la 5 Oct. Ruta : București, Hamburg, Boulogne, Insula Wight Biarritz, Vigo, Lissabona, Tanger, Las Palmas, Santa Cruz de Tenerife, Santa Cruz de la Palma, Funchal, Ponta Delgada, Hamburg - Bucureşti Prospecte şi informaţiuni cereţi la biroul de voiaj HAMBURG-AMERICA L ISM­IE S. A. R. Bucureşti, Calea Victoriei Nr. 84 / Timişoara, Str. Mercy Nr. 2 Cernăuţi, Str. Regele Ferdinand 35 / Constanţa, Piaţa Independenţei 2 BJMHHH CA­S­SA NAţ­ONA­LA DE ECONOMII ŞI CECURI POŞTALE naţionala de economii "şi GJECURI POŞTALE «---* Se aduce la cunoştinţa generală că începând d­in 1 August a. c. se deschide la Cassa Naţională de Economii şi Cecuri Poştale, în pala­tul Cassei de Depuneri şi Consemnaţiuni (la dreapta) din Bucureşti şi la toate oficiile poştale din ţară Serviciul public de conturi curente, viramente şi cecuri poştale Un serviciu special primeşte cererile de deschideri de conturi şi da orice informatiuni in legătură cu operaţiunile de conturi curente, vi­ramente şi cecuri poştale. . . . . . Atragem atenţiunea d-lor comercianţi, industriaşi, agricultori şi particulari cari au mişcări de bani,­­ în şi afară de Bucureşti că pot face, fără întârziere, în deplină siguranţă şi cu mare estinătate, plaţi şi incassări prin serviciul nostru de cecuri. De asemenea, societăţile comerciale şi orice întreprindere mare îşi vor avea asigurate, la timp, toate plăţile şi încasările făcute de acest serviciu public. Imprimatele necesare pentru deschiderea de conturi curente şi pentru op­eraţiunile prin acest serviciu public, se găsesc la Cassă şi la oficiile poştale din întreaga ţară. Orice persoană fizică sau juridică,­­ capabilă de a contracta, instituţiunile publice, Regiile autonome, autorităţile, etc. pot deschide conturi curente. Chiar şi supuşii străini, au acest drept stabilit prin lege. Informaţiuni amănunţite şi „Instrucţiuni pentru public“ se găsesc în broşura „Noul drumuri pentru afacerile dvs." împărţită gratuit de Cassa Naţională de Economii şi cecuri poştale. Direcţiunea Generală a CASEI NAŢIONALE DE ECONOMII ŞI CECURI POŞTALE şi Direcţiunea Generală a REGIEI AUTONOME P. T. T. au luat măsuri ca publicul să fie servit cu cea mai mare grabă şi exactitate. Un control riguros, zilnic, asigură o bună funcţionare acestui serviciu public in toată ţara. „Cassa naţională de •«•V ECONOMII Şl CECURI POŞTALE“ Localitatea­­ cură PUSTIAN oferă Sanatoriul­ Special Concesionat de stat Contra Reumatism şi Gută foarte avantagios O GURĂ COMPLECTĂ 21 de zile, găzduire de primul rang, întreţinere, tratament medical, toa­te băile de vindecare în clasa de lux, taxa de cură, toate dările şi spezele cu Lei 980© Confort desăvârşit. Toate ajutoa­rele în casă. Cură modernă medicală dietetică. Cură de slăbire şi regenerare. Toate informaţiunile direct prin conducerea medicilor Dr. L. SCHMIDT şi Dr. WEISZ. Pensionat de fete poziţie excelentă în munţii Riesen­gebirge C. S. R., caută eleve pentru anul şcolar 1933/34, conducere de rangul I, casă şi masă perfecte. In localitate se află Liceul Real şi şcoli primare . Conversaţia franceză şi engleză. Chiffre: „Deutsche Spra­che P. G. 1760” la Rudolf Mosse, Prag I, ovoeny trh. 19 C. S. R.” CITIŢI „Magazinul“ ouses of Parliament, Buckingham ’Pace, the Guildhall, British Mu­­um, Imperial Institute, National alery, Natural History Museum, Istoria and Albert Museum, şi în­­­ atâtea altele, sunt nu numai o­­­re de artă şi comori istorice, dar ilustraţiuni vii ale spiritului şi indicei engleze. Alături însă de aceste mărturii­­ unei vechi spiritualităţi tradi­­caliste se întâlnesc creaţiunile ■emurilor mai nouă, impregnate ; avânturile lor generoase ca şi­­ luminozitatea orizonturilor larg închise. Mă mărginesc să relevez­ouă instituţii admirabil organiza­­­ şi a căror activitate merită sa­u mai mult cunoscută. Este în primul rând London chool of Economics and Political­cience, cea mai impunătoare fa­­iliate de ştiinţe sociale în conţi­nă creştere şi perfecţionare. Or­­anizarea ei şi valoarea corpului rofesoral ce o însufleţeşte sunt mai presus de orice elogii. Ea este nădejdea Angliei noui şi dovada neîntrecutei facultăţi de adaptare a poporului englez. Royal Institute of International Affairs este a doua creaţiune deter­minată de condiţiile noui de con­vieţuire a popoarelor şi este un a­­devărat model de informare şi do­cumentare în această materie. Admirabila lui organizare a fost confirmată de modul strălucit în care a ştiut să pregătească şi să asigure funcţionarea Conferinţei pentru studiul relaţiilor internatori­­ale, despre care vom vorbi într’un articol viitor. Aş adăuga, pentru o mai exactă caracterizare a Angliei noui, Insti­tutul John Ruskin de la Oxford. O instituţie de cultură muncitorească susţinută de sindicate şi înzestrată cu un ales corp profesoral. In mij­locul colegiilor teologice şi clasi­ciste, ce fac renumele şi mândria Oxfordului, acest aşezământ apare ca un sol al altor vremuri, al vre­murilor ce va să vie... Luând contact cu această lume de oameni aşezaţi şi muncitori, ho­­tărîţi în acţiunile lor şi adânc res­pectuoşi de persoana semenului lor, pătrunşi de necesitatea bunurilor civilizaţiei contemporane pentru desvoltarea personalităţii fiecăruia şi plini de humor, capeţi toată în­crederea în progresul genului uman şi a vieţii sociale. Intre altele, un fapt general, con­statat in atitudinea tuturor claselor şi categoriilor sociale din Anglia, a fost pentru mine concludent in a­­cest sens: reacţiunea categorică fa­ţă de ordinea nouă germanică. De­­saprobarea şi dispreţul unanim fa­ţă de sălbăticiile regimului hitlerist îmbracă forme mişcătoare şi înăl­ţătoare în acelaşi timp. Cu toată consideraţia pentru calităţile popo­rului german, englezii manifestă a­­stăzi o oroare naturală, instinctivă, pentru tot ce poartă marca naţio­nal-socialistă. Şi pe bună dreptate. G. Vlădescu-Răcoasa DEVEKÜL CALEIDOSCOPUL VIEŢII INTELECTUALE LITERE, ŞTIINŢĂ, ARTĂ 1. „Povestirile unchia­lui sfătos“ „Poveştile unchiaşului sfătos“ au fost scrise de un culegător tipograf Petre Ispirescu. Cu ele şi-au legă­nat atâţia cititori anii copilăriei. Faţă de o nouă ediţie a lui Ispi­rescu — ediţie tipărită cu toată grija de „Cartea Românească"—ne întrebăm dacă povestitorul nostru mai poate fi citit şi dacă merită os­teneala de a-1 reînvia in mintea ci­titorilor de literatură. Răspuns la această întrebare, ne vor da câteva rânduri desprinse chiar dintr’una din bucăţile cu­prinse in acest volum. Ispirescu se aştearnă la povestit istoria cu Mărul discordiei şi după ce il aduce pe Paris in faţa celor trei zeiţe, arată cele ce-a făcut Venus ca să-l atragă. „Vinerea insă, zeiţa dragostelor, când se înfăţişă şi ea, începu să D. Pierre Mac Orlan vorbească cam alene, cu nişte cu­vinte mieroase şi ademenitoare de ar fi planisit nu numai pe oameni, dar şi înseşi pietrele. Vicleana mai umbla şi cu marghiolii, căci făgădui lui Paris că de o va alege pe dânsa cea mai frumoasă dintre muerile fără-de-moarte, să ştie cu hotărâre că-i va da de soţie pe cea mai fru­moasă muiere d’ale oamenilor, pe când încă vorbia, ea se făcea că se joacă cu copca dela umărul ce-i ţi­nea rochia închisă, şi tot jucăndu­­se păru că din întâmplare se des­cheie şi se prefăcu că o scapă din­­ mână. Odată căzu haina de pe dânsa, şi rămase goală până la brâu, şi chiar în aceiaşi clipeală ochii muritorului se izbiră de sânul său cel fraged şi tineresc. „Şi mai desfăcăndu-i-se haina o­leacă, lăsă să i se vadă şi trupul pi­cioarelor. Zeiţa vnsă, ca şi când s'ar fi ruşinat, iute, iute, puse mâna de-şi ridică­­ haina pe dânsa; dar prefăcându-se a-şi ascunde goliciu­nea, ea lăsă de i se văzură toate frumuseţile. Prospeţimea acestei descripţii pă­gâne, credem e destl de elocventă pentru a arăta actualitatea unui clasic, aşa cum e Petre Ispirescu. „Poveştile unui unchiaş sfătos“ vor trebui să fie citite nu numai de cei mai puţin vârstnici. Mica mi­tologie pe care o conţine cartea asta — Mărul discordiei, Ercule, Promo­ter­ Midas, Himex’a — şi cele câte­va povestiri din istoria ţării noastre, ca şi snoavele din volum, consti­­tuesc o ispită pentru cel ce iubeşte graiul limpede şi cursiv. Nu numai atitudinea lui Ispirescu faţă de subiectele sale, care este atitudinea unui filosof popular şi mucalit, dar şi verbul lui pitoresc, pătruns de mireasma unui arhaism simpatic, sunt deopotrivă de ispiti­toare pentru cititorul contimporan. CRONICAR O. H. E. F. A apărut „Educaţia Fizică“ revi­sta Oficiului Naţional de Educaţie Fizică (anul XI No. 7, Iulie 1933), in­vocat număr de dr. Emil Viciu in articolul „Consideraţiuni asupra patologiei stării de perfectă antre­nare a atleţilor sau surmenajul ce­lor bine antrenaţi“. Încearcă să re­dea un tablou clinic al stării pato­logice care aparţine domeniului me­­dico-sportiv. După d-sa textele cari confirmă azi starea de antrenare sunt prea mari, stabilind un fals echilibru şi de aceia surmenajul, un surmenaj însă cu totul deosebit de surmena­jul ne-antrenaţilor. D. dr. Marcel Collet, preşedinte al comisiei medicale şi al comisiei şco­lare şi universitare al comitetului naţional al sporturilor din Franţa, in articolul „Copilul, educaţia fizică şi sportul“, arata gravele urmări ale practicării sporturilor fără pregătire fizică prealabilă atât de necesară şi fără supravegherea şi conducerea medicului specialist. Mai colaborează Déteste, semnând articolul „Innotul, sport de vară“ ; Krijijevski Sig.: „Marcă sportivă de stat“; Max Brudenbach: „Un joc nou: Swing Ball“; C. Schelenz: „Min­gea cu mâna peste plasă; Louis Fourchon: „Invăţaţi-vă să vă dai la fund“. .»it***? Un bogat material de informaţii şi ştiri sportive. Sunt reproduse şi o parte din ar­ticolele publicate prin diferite co­­tidiane şi reviste cari au ţinut să sublinieze­­evenimentul de deosebită importanţă naţională: împlinirea a 10 ani de activitate a Educaţiei Fi­zice. „Românii e deştepţi“ Cartea de esseuri a d-lui Camil Petrescu botezată „Românii a deş­tepţi“ va apare la toamnă, i­au­D. CAMIL PETRESCU gurând in acelaş timp, colecţia de esseuri a editurei „Cultura Naţio­nală“. {{Duduca Se­vasi­l­na“ D. Ion Sân-Gorgiu a terminat o nouă comedie al cărei titlu provi­zoriu este „Duduca Sevastiţa“. D. Sân-Giorgiu, atacă de data a­­ceasta un nou gen de comedie, în care va fi evocată cu duioşie şi u­­mor boerimea moldovenească. Autorul va prezenta noua sa lu­crare dramatică in trei acte teatru­lui Naţional din Bucureşti. Poezia chineză D. Alexandru Theodor Maria Sta­­matiad işi strânge in volum poeziile traduse din limba chineză si­ publi­cate in „Adevărul literar“. Volumul de traduceri va fi împo­dobit cu picturi executate de picto­rul Costin Petrescu. {{Printre oameni și fiare“ Pictorul N. N. Tonitza va face să apară in curând un senzaţional vo­lum de portrete contemporane, in­titulat: „Printre oameni şi fiare“. Poezia d-lui Arghezi Studiul asupra poeziei d-lui Tudor Arghezi, scris de eminentul critic d. Şerban Cioculescu, şi pubicat în foi­letoanele „Vremii“, va apare in edi­tura „Cultura Naţională“ foarte cu­rând.­ In acest studiu d. Şerban Ciocu­lescu prezintă, intr’o analiză minu­ţioasă, poezia argheziană, de la pri­ma, ei fază, până astăzi. Conferinţe D. dr. Corneliu Constantinescu, medic al Spitalelor Eforiei civile şi medic balneolog, va vorbi la: Radio, astă-seară 29 iulie, ora 20,40 despre „Băile Pucioasa“. ISPIRESCU „Arta şi arheologie“ Această mare revistă de speciali­tate ce apare de câţiva ani sub di­recţiunea d-lui prof. O. Tafrali, a­­vând colaboratori români şi străini, aduce in noul volum, 7—8 pe, anii 1931—1932 o bogată materie din ca­re relevăm studiile d-lui Tafrali „Le Trésor du monastére de Suceviţa“, „Inscriptions neolitiques en Rou­­manie“, in limba franceză şi in lim­ba română un studiu despre „Ta­blourile comemorative ale lui Gh. Popovici“, un altul despre opera sculptorului Richard Hette, etc. Mai publică studii d-nii P. Con­­stantinescu-Iaşi (Cultul megalite­­lor); C. Cihodaru (Staţiuni preisto­rice); Minodora Ignat (Despre Bi­serica Curtea de Argeş); Emil Con­­durach­e (Momente bizantine); D. Crânjală (Studii de specialitate); ■ arhitectul Stoian (Despre tainiţele palatului domnesc de la Cetăţuia- Iaşi). D. C. Săteanu publică cronici ar­tistice despre sculptorul D. Trone­­scu şi pictorii Briesse, Hudici, Că­măruţă şi Agan­ţei, G. Popescu, pre­cum şi o necrologie pictorilor Gh. Popovici şi ştefan Dimitrescu. Format fonio, voluminos, elegant imprimat pe hârtie velină, cu nu­meroase clişee artistice revista „Ar­tă şi arheologie“ se comandă direct de la d. profesor O. Tafrali-Iaşi, str. Carol No. 16.­ ­.Directiva absolu­ţi*l­ui“ Aşa se chiamă volumul de esseuri metafizice pe care il are scris d. Ştefan Mateescu şi care va apare in cursul acestei toamne. .­Sărmanul Don Chihote* D. George Dorul-Dumitrescu—au­torul jurnalului basarabean „La fe­tita­ dulce“ apărut acum câteva luni in edit. „Cartea Românească“ — a terminat de scris piesa de teatru „Barmanul Don Chi­hote". „Adevărul“ sportiv Boiul este uit sport! Procesul literar dezbătut dri seară in sala Izbânda, s-a pronunţat in fa­voarea boxului ca sport. Acuzarea a fost susţinută de ar­­chimandritul Soriban, prof. Bucovi­­neanu şi dr. Justin Neuman. Archimandritul Soriban, surprins de demonstraţia pugilistică a doi a­­matori, a făcut un aspru rechizito­riu „boxagiilor“ susţinând că acest sport e pur şi simplu dăunător, e un cult al barbariei. Părintele Scri­­ban a comparat „arta nobilă“ de a­­stăzi cu vechile lupte sângeroase a­­le romanilor şi a arătat că ne în­toarcem la primitivism. Pledoaria reprezentantului bisericii a fost pre­sărată cu multe spirite caustice şi a avut darul să influenţeze asis­tenţa. D. prof. Bucoviineanu arată că la noi s’au erijat în competenţe toţi neisprăviţii şi fiecare dă sfaturi. A­­rată desvoltarea fizică in statele oc­cidentale şi la noi. D-sa termină, susţinând că boxul nu poate face parte din educaţia fizică a individu­lui. D. dr. Justin Neuman, un erudit in materie de sport, a fost cel mai tare acuzator. Intr’o expunere mi­nunată, pronunţată foarte stilat, e­­meritul medic arată că boxul reîn­toarce omenirea la animalitate. In­stinctele animale covârşesc tot inte­lectul, încordarea e dăunătoare si boxul este un sport cu care ne-am obișnuit după război. Axată pilde că boxul nu este un sport din punct de vedere medical și nu poate fi practicat de intelec­tuali. ^Apărarea, redusă numai la doi a­­părători, a avut o sarcină foarte di­ficilă de care insă s’a achitat con­­şt’incos. A luat cuvântul d. aV. Weinberg-Vereia, promotorul spor­tului intre macabei. Intr’o spiritua­la expunere, d. Verea a respins toa­te acuzaţiile. A arătat că proble­ma a fost pusă greşit de acuzare. S’a socotit, spune apărătorul, că boxul este numai bătaia de pe ring. In realitate nimeni nu poate urca scările careului fermecat dacă nu urmează o şcoală de box unde i să dozează perceptele elementare ale sportului. In școala boxului, pugilis­­tul invață să lupte „fair play“ adi­că loial, să nu lovească nepermis. Antrenamentul il împiedică să, ia drumul cafenelei. Trăind intr’o at­mosferă sportivă merge paralel cu dictonul „mens sana in corpore sa­­no“. D. R. Weinberg Verea arată apoi că boxul e o „nobilă artă a autoa­­parărei“. Japonezii au celebrul „jiu jitsu“ numai pentru a se apăra. Şi acest lucru i-a preparat fiziceşte şi intelectualiceşte. Boxul a cărui patrie e Anglia este predat in universităţi. Orice litigiu se rezolvă pe calea mănuşilor. Dea­­ceea englezul rezolvă prea puţine chestiuni cu cuţitul, cum adesea se întâmplă la noi. S’a privit greşit chestiunea când s’a pus boxul departe de educaţia intelectuală. La o minte sănătoasă, trebuie un corp sănătos şi de acea aceste două lucruri trebue să mear­­gă paralel. D. dr. Baruh-Piteşti a arătat că boxul e acceptat de medicină. D. ministru D. R. Ioaniţescu, pre­şedintele juriului, face un rezumat al procesului. Intre aprecierile per­sonale, d. ministru a arătat că la ministerul muncii se poate vedea lesne că boxeurii au ajuns buni ce­tăţeni ai ţarei, muncitori harnici şi cinstiţi. Oferă drept pildă echipa fabricei Herdan unde o echipă de boxeurii sunt muncitori apreciaţi. C. D. R. Ioaniţescu solicită juraţii să cumpănească decizia din punct de vedere moral şi social. Să se răs­pundă dacă boxul poate ajuta edu­caţia individului. Juraţii în număr de 13 au răspuns cu 7 voturi la 6 că boxul este un sport sănătos şi care poate ridica nivelul individului. Diverse . Mâine se joacă pe terenul Rom­­comit matchul R. G. M. T.—Juven­tus. — Tot mâine are loc la Velodrom o reuniune internaţională motoci­­clistă. Marele romancier francez, retras in Bretania, lucrează la un studiu asupra romanelor de aventuri. Pentru oricine a învăţat una sau mai multe limbi occidentale, poziţia articolului în romineşte constituie­­ o curiozitate. De unde în franţu­zeşte, nu nemţeşte, etc., articolul se pune înaintea substantivului, în ro­­mîneşte el se pune în urma lui, şi formează un singur cuvînt cu sub­stantivul. Se poate dovedi însă că nici în romineşte lucrurile nu s’au petrecut întotdeauna aşa cum le vedem as­tăzi. In primul rând e de remarcat că, afară de cazul cînd adjectivul se pune înaintea substantivului (construcţie în general artificială, copiată după limbile străine), ad­jectivul primeşte articolul la înce­put, nu la sfîrşitul lui: Ştefan cel mare, nu marele, copacul cel fru­mos, nu copac frumosul, etc. Deci punerea articolului la urmă se măr­gineşte la substantive. Dar nici la substantive nu este generală această regulă. La geniti­vele numelor proprii masculine, ar­ticolul se pune la început, nu la sfîrşit: lui Ion, nu Ionului. Mai mult decit atîta, în primele noastre tex­te se găseşte articolul pus la înce­put şi la feminine: ai Maria, în loc de Măriei. In cele ce urmează, voi încerca să arăt că aşa numitul articol post­­pus la substantive este de fapt pro­pus la adjectivul următor. Un grup ca leul bolnav ar trebui deci anali­zat nu leu­ cel bolnav, ci leu cel­­bolnav (sau, mai bine zis, leu­­l­­bolnav). Cînd după un substantiv urmea­ză două adjective, numai al doilea are de obicei articolul: limba fran­ceză și ceti germană. Franceză a fost şi el articulat la început, dar articolul lui a trecut pe urmă la substantivul limbă. După o prepoziţie (afară de cu şi de-a), substantivul nu primeşte articol: pe drum, in sat, etc. Dar dacă substantivul e urmat de un adjectiv, atunci el poate fi articu­lat, pe drumul mare, in satul bo­gat. La inceput, articolul era pus înaintea adjectivului: cel mare, cel bogat, şi substantivul precedat de prepoziţie n’avea articol. lata un exemplu mai complex: să-l cauţi in oraş şi in satele veci­ne; oraş, precedat de o prepoziţie, n’are articol; sate, deşi precedat de o prepoziţie, are articol, pentru că e urmat de un adjectiv. La început articolul aparţinea adjectivului. Dovada că în adevăr cea ce este astăzi articol postpus la substantiv a fost la origine articol propus la adjectivul următor ne-o fac geniti­vul şi vocativul. Genitivul pronumelui el este al lui; dar dacă înaintea lui se află un substantiv, genitivul e lui, fără articol: calul lui, etc. Articolul a fost anexat de substantiv. La fel ca casa tatei, în loc de casă a tatei, etc. Vocativul n’are, bine înţeles, ar­ticol. Dar dacă urmează după el un adjectiv, atunci se pune articol, şi la vocativ, oricît de paradoxal ar părea acest lucru. Se zice de exem­plu fiul meu­ etc. De fapt, trebue să analizăm astfel: fiu al meu. Rezultă din tot ce s’a arătat că de postpoziţia articolului la sub­stantiv e vinovată ordinea cuvinte­lor, și anume faptul că adjectivul se pune în urma substantivului. GH. REVIGA PUTINA GRAMATICA Articolul postpus Bătaie intre şoferi la Huşi HUŞI, 29.­ Azi a avut loc in piaţa mare un conflict intre doi şoferi. Ui­nul din aceştia, anume Sotir a apli­cat o lovitură puternică şoferului Romanescu, pe care l-a rănit grav. Romanescu a fost internat în spital. Pagube de 50 de milioane cauzate de inundaţii in jud. Covurlui GALAŢI. 29. — Evaluările făcute de prefectura judeţului şi de coman­dantul legu­mei de jandarmi în ce priveşte întinderea ţinuturilor de semănături inundate şi a pagubelor provocate cu ocazia revărsării Pru­tului prin spărtura digului de la Flo­­reşti pe teritoriul judeţului nostru se cifrează la 15.000 hectare teren inundat şi la aproape 50 de milioa­ne lei pagube. O SÂNGEROASA INCHERARE INTRE COLONIŞTII ITALIENI DIN DOBROGEA SI UN GRUP DE MUNCITORI­ ROMÂNI Un mort şi mai mulţi răniţi BRAILA, 29.­­ O telegramă sosită de Grigoraş, gardian şi un grup de la consulatul italian din localitate, lucrători, în frunte cu Gh. Predea­ anunţă că la carierele de piatră din com. Iacob Deal (Tulcea) s’a pro­dus o gravă incăerare intre mai mulţi lucrători italieni şi români, înregistrându-se mai multe victime. Din relaţiunile ce le-am putut că­păta, reiese că agresiunea s’a petre­cut in următoarele împrejurări: FRĂMÂNTĂRI DIN CAUZA LIPSEI DE LUCRU Cu mulţi ani înainte de războiu, când au început să funcţioneze ca­rierele de piatră din apropierea corn. Iacob Deal, conducătorii în­treprinderilor de exploatare au dus lucrători specialişti in lucrări de cariere, din Italia. Muncitorii au fost colonizaţi în corn. Iacob Deal, unde şi-au înteme­iat gospodării, exploatau carierele de piatră, au început să angajeze şi lucrători români, cari in scurt timp au învăţat meseria. In ultimul timp însă, reducându­­se activitatea carierelor, a fost con­cediată o mare parte din lucrători, in majoritate indigeni. Din această cauză, s’au ivit în vremea din urmă grave conflicte între lucrătorii români şi italieni, a­­ceştia din urmă ne­voind să renun­ţe la drepturile pe cari le câştigase­ră încă din momentul colonizării. ________INCABRAREA Alaltâeri, carierele n’au lucrat, aşa că muncitorii se plimbau prin sat, iar alţii petreceau in diferite localuri de consumaţie. Câteva familii de italieni ocu­paseră mai multe mese pe terasa cantinei lui loan Baltag, de la ca­riera de piatră a d-lui C. ştefănes­­cu-Brăila. In apropierea italienilor, chefuia un grup de lucrători români. Aceş­tia discutau asupra ultimelor con­cedieri şi protestau împotriva fap­tului că se dă preferinţă străinilor, cari sunt menţinuţi la lucru. Lucrătorii italieni, socotindu-se provocaţi, au răspuns celor de la ma­sa vecină şi în scurtă vreme discu­ţia a degenerat în scandal. In timpul scandalului, au apărut şi Ştefan Bonişor, casier la între­prinderea d-lui C. Ştefănescu, Vasi­cu şi Nicolae Olteanu. CELE DOUA TABERE S’AU IN­­CADRAT Gardianul Grigoraş şi Nicolae Ol­teanu, cari erau înarmaţi cu revol­vere şi carabine, au descărcat mai multe focuri asupra italienilor. Au fost grav răniţi lucrătorii ita­lieni Umber­ta Giacomelli şi Giusep­pe Sacchetti. ALTE VICTIME In acel moment, a trecut pe acolo italianul Felice Battaioli, in etate de 48 ani, împreună cu o fiică a sa, de 18 ani. Battaioli a încercat să intervină pentru potolirea scandalului. A­­tunci, gardianul Grigoraş şi Nico­lae Olteanu, s’au năpustit asupra lui şi l’au doborit cu lovituri de cio­mag. Fiica lui Battaioli voind să-şi a­­pere părintele, a fost şi ea lovită cu patul carabinei de Nicolae Olteanu. In cele din urmă, intervenind jandarmii, incăerarea a fost potoli­tă, dar principalii agresori Vasile Grigoraş şi Nicolae Olteanu dispă­ruseră. Felice Battaioli, după câteva ore, a încetat din viaţă. Deasemeni, din rândurile munci­torilor români au fost câţiva răniţi, cari au fost pansaţi la infirmeria carierei. ANCHETA La faţa locului au sosit autorită­ţile din Tulcea, care au început pri­mele cercetări, spre a se stabili cau­zele acestei sângeroase încăerări. Deasemeni, din localitate, au ple­cat d-nii Sonino, girantul consula­tului Italiei, din Brăila şi dr. B. Be­­lafronte. Autopsia cadavrului lui Battaioli a fost făcută de d. dr. Balman, din corn Cema (Tulcea). D. Sonino a înaintat un detailat raport și ministrului Italiei din Bu­curești, asupra împrejurărilor in care s’a petrecut incăerarea. Ancheta continuă la parchetul de Tulcea, care urmează să stabileas­că partea de vină a fiecăruia din­­ agresori. S. FRANCOIS Revizuirea invalizilor Oficiul Naţional I. O. V. aduce la cunoştinţa invalizilor de război că la 14 August 1933 începe revizuirea la spitalul militar „Regina Elisa­­beta“ din Bucureşti, a marilor mu­tilaţi cei cu 100 la sută şi 80 la sută. Ministerul apărării naţionale va îngriji de a chema pe cei interesaţi la comisie prin cercurile de recru­tare respective. * Revizuirea invalizilor din război­ se va face de către două comisii medico-militare și un consiliu su­perior de reformă, compuse astfel: Prima comisie medico-militară : Medic general Saidac I., directorul Sanat. Ofiț. „Elena Eraclide*’, Medic maior Gilorteanu­­„ din spitalul mi­litar „R. E”, secretar impiegat. Fe­­raru C„ din Bir. pensii M. A. N. A doua comisie medico-militară: medic general Negoescu M., șeful spitl. Mil. „R. E.”, medic colonel Botez Gh., din spitalul Mil. „R. E.”, secretar, impiegat Neacşu I., din Bir pensii M. A. N. Consiliul superior de reformă: pre­şedinte, med. g-ral Costea C. medic şef al C. V. munte, medic g-ral I­­liescu C., dir. direcţiei sanitare, membru, med. g-ral Niculescu, S. medic şef al inspect. geniului se­cretar, med. cpt. Ionescu E., şeful Bir. pensii M. A. N. Comisiile medico-militare şi con­siliul superior de reformă vor lucra concomitent zilnic, la Spitalul mi­litar „R. E.”, Bir. pensii, cu începere de la 14 August a. c. Plata diurnei comisiilor medico­­, militare şi Consiliul superior de re­formă, precum şi procurarea impri­matelor necesare lucrării acestor revizuiri, se va face de ministerul Muncii, Sănătăţii şi Ocrotirilor So­ciale, prin Oficiul Naţional I. O. V. Îndeplinirea formalităţi­lor vamale de tranzitare Pentru înlăturarea neajunsurilor care rezultă din întocmirea actelor de tranzit vamal, privind transpor­turile de mesagerii şi bagaje, adre­sate vămii din Gara de Nord, direc­ţiunea generală C. F. R. a luat ur­mătoarea dispoziţiune: Pe viitor toate transporturile ce sosesc la punctele de frontieră cu trenurile de călători şi sunt expe­diate mai departe cu acelaşi fel de trenuri, ca mesagerii bagaje sau colete avion, şi pe a căror buletine de mesagerii sau recipise de bagaje este indicată destinaţia Bucureşti­­Antrepozite, Bucureşti-Nord, actele tranzit vamal pentru aceste tran­­spoarte se vor Întocmi după desti­naţia indicată in documentele C. F. R. Iar în acele documente C. F. R. în care destinaţia este indicată numai Bucureşti, actele de tranzit vamal se vor întocmi Bucureşti- Nord.

Next