Clopotul, octombrie-decembrie 1971 (Anul 27, nr. 3251-3329)
1971-10-26 / nr. 3272
Un imperativ PRELUAREA PRODUSELOR AGRICOLE Convobire cu JULAR STRUTINSCHY directorul IVCPT Botoșani Am dori, tovarășe director, să aflăm, cum apreciați ritmul de predare a produselor agricole în bazele de recepție ? — înainte de a mă referi la modul cum se desfășoară activitatea de predare a produselor agricole către fondul central al statului, consider că este importantă precizarea : întreprinderea noastră a luat măsuri corespunzătoare pentru ca toate cele 12 baze de recepție să fie bine pregătite in acest scop. Cît privește ritmul de predare nu ne putem declara mulțumiți. Să luăm de exemplu unul , pînă la data de 20 octombrie, cooperativele agricole producătoare au predat în bazele noastre o cantitate foarte mică. Intîrzierea se datorește faptului că și la această dată mai există pe județ de treierat recolta de pe mai bine de 200 ha. Cea mai mare suprafață de pe care nu s-a treierat nimic se află la cooperativa agricolă de producție din Cîndești — 50 ha. Aceeași situație se află și la C.A.P. Corni, Fd. Herții, Oroftiana, Șendriceni, Sulița, Vîrfu Cîmpului, Dersca. înregistrarea acestor întîrzieri nu se datorează numai faptului că consiliile ale unităților de conducere cooperatiste amintite n-au manifestat suficient interes pentru ca la ora actuală întreaga producție să se afle în magazii, ci și conducerilor stațiunilor din mecanizarea agriculturii, care n-au asigurat suficiente combine pentru recoltat și treierat. Serioase rămîneri în urmă se constată și la alte produse. Pînă la aceeași dată s-a îndeplinit planul doar în proporție de 38,7 la sută, la fasole și numai 6,4 la sută la porumb. După cum se poate observa transportul porumbului se desfășoară foarte anevoios. Multe unități cooperatiste n-au predat statului pînă acum nici un bob de porumb, deși recoltatul și desfăcatul a început cu mult timp în urmă. In această situație se află cooperativele agricole de producție din Tudora, Vorona, Poiana, Mihăileni, Cîndești etc. Cantități mici de porumb au recepționat și bazele Trușești, Rediu, Botoșani și Dorohoi. — Cum apreciați calitatea produselor pe care le-ați primit pînă în prezent ? — In general, am putea spune că majoritatea unităților cooperatiste au predat în bazele noastre de recepție produse agricole de bună calitate. Există însă și cazuri cînd la recepție sîntem nevoiți să aplicăm un mare procent de scăzămînt. De la Crasnaleuca am primit nu de mult circa 15 tone de fasole. Din cauză că tovarășii din conducerea acestei unități agricole n-au luat măsurile necesare pentru uscare, 40 la sută din cantitatea de fasole predată s-a deprediat. In aceste condiții valoarea producției predate a fost redusă la jumătate, cooperatorii fiind păgubiți cu peste 22 000 lei. — Ne aflăm în sezonul cînd transportul produselor în bază trebuie intensificat. S-au luat toate măsurile pentru ca mijloacele de transport să nu staționeze în baze mai mult decît este necesar ? — In ceea ce ne privește am stabilit ca toate bazele noastre să fie deschise de la orele 5 pînă la 22. Cu toate acestea produsele agricole sosesc în majoritatea bazelor între orele 12 — 16, creîndu-se mari aglomerații. Dar acesta nu e singurul inconvenient. Circulația mijloacelor de transport este mult stînjenită și de faptul că unitățile cooperatiste nu trimit echipe speciale pentru descărcatul rapid al produselor. De asemenea, lipsesc și delegații care trebuie să asiste la determinarea cantității și calității produselor. .. . Mai sunt necesarSl ’"esire" alte concluzii ? T. TOMA ^^A/WWV WWWW La Botoșani Constituirea catedrei de științe sociale Vineri seara, in Casei corpului didactic localul din Botoșani, în prezența tovarășului Mihail Burlacu, secretar al Comitetului județean de partid, s-a constituit catedra de științe sociale. Cuprinzînd profesorii care predau filozofie, economie politică și socialism științific în școlile municipiului Botoșani, catedra — a cărui responsabil este profesorul Valerian Căldare, de la Liceul „A.T. Laurian“ — va fi un centru de dezbatere a unor probleme de larg interes pentru cei care predau științele sociale, un for de îndrumare metodologică, de studiere a unor aspecte ale vieții social - politice a județului nostru. Asemenea catedre vor fi constituite și în alte orașe ale județului Botoșani. ORGAN AL COMITETULUI JUDEȚEAN BOTOȘANI AL P.C.R. ȘI AL CONSILIULUI POPULAR JUDEȚEAN Anul XXVI nr. 3272 marți 26 octombrie 1971 | 4 pagini 30 bani DUMINICĂ PE OGOARE Sunt zile de intensă activitate pe ogoare. Și duminică, au lucrat la semănat și la recoltarea culturilor de toamnă mii de țărani cooperatori și mecanizatori, în ajutorul cărora au venit 3814 salariați de la orașe și 6118 elevi. Prin efortul mecanizatorilor s-au executat arături pentru însămînțări pe 418 ha, teren pregătit pe 724 ha și s-au însămînțat cu grîu 847 ha. De asemenea, au fost executate ogoare de toamnă pe 1567 ha și s-au aplicat îngrășăminte chimice pe 300 ha. Și la culesul porumbului, bilanțul acestei zile ne arată că s-au desfăcut 1.110 tone. A continuat recoltatul sfeclei de zahăr pe 20 ha, soia de pe 208 ha și cartofii de pe 7 ha. Concomitent cu celelalte lucrări, au participat la strînsul și depozitarea recoltei, la eliberarea terenului 433 autocamioane, 230 remorci și 3 282 atelaje. La bazele de recepție au fost transportate 1 451 tone porumb, 423 tone cartofi, 3 900 tone sfeclă de zahăr și 149 tone floarea - soarelui. Merită subliniate eforturile ce s-au depus în cooperativele agricole Dorohoi, Călărași, Ibănești, Tudora, Botoșani, Avrămeni, Frumușica, Corni, Cucorăni, Vorniceni, Hilișeu și altele. Sa semănat și la strînsul recoltei de pe cîmp. La Românești și Hănești deși au fost solicitați, tractoriștii n-au lucrat în această zi. Norocul de-a avea un PROFESOR... Un foarte inteligent și talentat elev, acum student la București, declara intr-o emisiune de televiziune ci una din condițiile esențiale ale afirmării talentului său a fost „norocul de-a avea un profesor ...". Și cind a rostit cuvintul profesor, am simțit că vrea să-i spună cu litere mari și omagiale, atit deplin era sufletul lui de respect pentru cel care, cu discreție pedagogică și perseverentă, l-a ajutat să se descopere și să se realizeze. Viața m-a dus deseori in preajma unor astfel de profesori- l-am cunoscut personal sau, de cele mai multe ori, i-am cunoscut din stima cu care vorbeau despre ei elevii sau părinții elevilor. Ar trebui să amintesc aici din nou pe profesorul de chimie Mihai Acaliinei din Botoșani, a cărui școală a devenit un vast laborator al muncii și al studiului, îmbinindu-se armonios principiul atit de actual al legării teoriei de practică în procesul de învățămint. Sau pe profesorul Mihai Toma de la Ionășeni _ Vl. Cîmpului, despre elevii căruia aflu mereu că repurtează succese de prestigiu în domeniul modern al rachetomodelismului. Hotărît lucru, există numeroși profesori pentru meseria lor didactică , care o continuă bucurie a vieții și sufletului, și nu se poate să nu apară roade pe măsura acestei bucurii pătrunsă de responsabilitate comunistă. Nu voi obosi niciodată respectind, după putința condeiului meu, asemenea profesori. Asistînd la adunările de partid, care se desfășoară actualmente in școli, mi-am zis că fiecare profesor, fiecare educator trebuie să fie un „noroc" pentru elevii săi Imaginati-vă cite talente ar răsări la lumină, cu cit mai puternică și mindră ar deveni patria și cu ciștig pentru progresul omenesc s-ar realiza dacă fiecare profesor ar dărui societății minți inalte și devotate ! Profesorul comunist are această Îndatorire de onoare și nu mă Îndoiesc că și-o va Îndeplini cu cinste- D. FETESCU Botoșani. Cartierul „Parcul Tineretului" SpOR^^por^^SPORT • SPORT _ SPORT In pagina a lll-a FOTBAL în divizia C Rezultate tehnice Minobradul — Minerul 0—1 ; Fulgerul — A.S.A. Cîmpulung 1—1 ; Victoria Roman — Foresta 2—0 ; Penicilina — Victoria Botoșani 3—2 ; Avîntul — Constructorul Iași 2—1 ; Textila — Chimia Suceava 0—0 ; Nicolina — I.T.A. Pașcani 1—2. Specialiști, în vizită la Stațiunea experimentală zootehnică de la Popăuți Fotografia : IOAN NEGREA PROLETARI DIN TOATE TARILE UNITIVA ! IDEEA DE CONTROL Cu MIHAI LEAHU, inspector șef la Inspectoratul comercial de stat Am însoțit de mai multe ori, în ultimele luni, echipele de control organizate de către Inspectoratul comercial de stat al județului Botoșani, prilej cu care, după cum ne-am informat la timpul potrivit cititorii, o serie de deficiențe în rețeaua comercială au fost remediate pe loc, pentru unele s-au aplicat sancțiuni, pentru altele s-au propus soluții etc. Dar oamenii, după cum se știe, sunt informați mai mult cu ceea ce face inspectoratul comercial — chiar și în această situație foarte lacunar — și mai puțin cu ceea ce are, într-o anumită perioadă, în atenție. Tocmai pornind de aici l-am rugat pe tovarășul MIHAI LEAHU, inspector șef la Inspectoratul comercial de stat al județului Botoșani, să ne ofere cîteva date suplimentare. — In acest ultim trimestru al anului, munca de inspecție și control va fi orientată pe cîteva direcții clar delimitate, cu scopul final de a contribui mai eficace la perfecționarea sistemelor de aprovizionare și deservire a populației. Iată, pe scurt, direcțiile propuse : respectarea strictă a regulilor generale de comerț, unde vom urmări probleme legate de aprovizionarea unităților comerciale, legate de recepția mărfurilor, de păstrarea și conservarea acestora, legate de comportarea lucrătorilor, de expunerea mărfurilor și folosirea cu eficiență a utilajelor comerciale, inclusiv a aparatelor de casă ; respectarea normelor igienice , sanitare; eliminarea bacșișului; aprovizionarea de toamnă ; iarnă în sectorul alimentar, nealimentar și legume - fructe. Desigur, în practică vorr acționa și pe alte direcții, avînd mereu în atenție problemele stringente ale comerțului și deservirii. — Am informat în dese rînduri cititorii noștri că inspecția comercială a aplicat, pentru diverse abateri încadrate în texte de lege, unele amenzi. E aceasta o formă unică de sancționare a incorectitudinii ori neglijenței ? — Nu, bineînțeles. Organizăm, periodic, ședințe de popularizare, în rîndul lucrătorilor din comerț, a deficiențelor constatate, pentru evitarea pe viitor a acestora. De pildă, o astfel de ședință, în municipiu, va avea loc înainte de apariția în ziar a discuției noastre și seria acestora va continua. Mai departe, prin discuțiile purtate în controalele noastre accentuăm latura educațională a controlului, ca și pe cea preventivă, neuitînd nici o clipă că o mină tovărășească întinsă la timp e uneori mai bogată decît o amendă. Tocmai de aceea ideea de control, pentru mine, înseamnă mai intîi educație, iar ea se face nu prin constrîngere, nu prin măsuri administrative, ci cu mijloace ce vizează, ridicarea conștiinței lucrătorilor. Avem alături de noi, în această muncă, pe comuniștii din comerț, organizațiile de partid și ale sindicatului, marele număr de cetățeni, oameni ai muncii, angrenați în echipele de control obștesc, alți colaboratori ai inspecției comerciale. — Ce cauze determină, după părerea dv., ca în unitățile comerciale din județ, să se semnaleze încă multe deficiențe ? — Ele sunt de două feluri: mai intîi, lucrătorii, o parte din ei, bineînțeles, nu sînt încă bine edificați, lipsurilor de pregătire datorită profesională și politică, cu locul și menirea lor făcînd deseori casă bună cu ceea ce nemulțumește pe cumpărător. In al doilea rînd, nici organizațiile de partid din unitățile comerciale, din toate sistemele — de stat, cooperatist etc. — conducerile acestora, nu depun cu stăruință eforturi pentru perfecționare, pentru înlăturarea a tot ce e învechit, a tot ce frînează practicarea unui comerț modern și civilizat. T. BRÄESCU Cu tovarășul inginer Nicolae Ureche, directorul secției județene de poștăriși telecomunicații, am realizat două convorbiri referitoare la dezvoltarea telecomunicațiilor și a poștei în județul Botoșani. Pentru început, ne-am fixat atenția asupra rețelei telefonice din județul nostru, interesîndu-ne de ceea ce s-a făcut pînă la ora actuală și ce se va face în viitor pentru extinderea și modernizarea continuă a rețelei telefonice. — Cred că e interesant să amintesc— ne-a spus tov. inginer Nicolae Ureche — că în țara noastră, în ultimii zece ani, numărul prestărilor telefonice a crescut cu 232,2 la sută situîndu-se, ca ritm de creștere, pe locul 3 din lume. Ca densitate telefonică, se află pe locul 7, iar Capitala țării pe locul 25, înaintea unor mari orașe ca Moscova, Belgrad, Sofia. Ca ritm de creștere a densității telefonice, Bucureștiul se situează pe locul 4, după Tokio, Mexico- City și Viena. Se pot prezenta numeroase asemenea date care demonstrează avîntul telecomunicațiilor în țara noastră. Voi încerca să prezint evoluția acestui sector de activitate în județul nostru, de la îmbunătățirea împărțirii administrativ - teritoriale pînă în prezent, privind totodată în perspectiva anului 1975. Privind sporirea numărului de abonați telefonici se remarcă faptul că, dacă din anul 1966 și pînă la crearea județelor, ritmul de creștere mediu anual era de 8 la sută, în perioada 1968 pînă în prezent acest ritm este de 20 la sută. La sfîrșitul acestui cincinal vor funcționa în județul Botoșani cu 266 la sută mai multe posturi telefonice față de cele existente la județului. De remarcat crearea faptul că aceste creșteri s-au obținut, și se vor obține în continuare, îndeosebi prin sporirea numărului de abonați particulari. In acest sens evoluția abonaților particulari, comparativ cu totalul abonaților telefonici, se prezintă astfel : 27,7 la sută la sfîrșitul anului 1967, 47,6 la sută în anul 1970 și se prevede 60 la sută pentru anul 1975. La baza obținerii acestor rezultate a stat, stă și va sta larga și intensa acțiune de modernizare, sistematizare și extindere a rețelei telefonice urbane și interurbane, precum și a centralelor telefonice. De la crearea județului au fost executate lucrări de modernizare și extindere a rețelei telefonice locale în Botoșani, Dorohoi, Darabani. Sunt în curs de finalizare asemenea lucrări în municipiul Botoșani, pentru telefonizarea cartierului Parcul Tineretului și Eminescu II, în comuna Trușești și în orașul Dorohoi.. In actualul cincinal se prevăd, în continuare, asemenea lucrări în cele 4 orașe ale județului, precum și în comuna Bucecea. Privind centralele telefonice, se remarcă dublarea în 1969 a capacității centralei telefonice automate din municipiul Botoșani. In acest cincinal, capacitatea va fi din nou dublată, ajungîndu-se la o capacitate de 4 ori mai mare ca cea existentă la crearea județului. Se prevede construcția unei noi clădiri și instalarea unei centrale telefonice automate în orașul Dorohoi. Au fost modernizate centralele telefonice, prin transformarea din sistem cu baterie locală în sistem cu bateria centrală, din localitățile : Darabani, Bucecea, Trușești, Mihăileni, Coțușca. Este în curs de execuție o asemenea lucrare și la centrala telefonică din comuna Ștefănești, lucrare ce se va termina încă în cursul acestui an. In următorii 4 ani ai actualului cincinal se vor mai executa lucrări de modernizare a centralelor telefonice în comunele : Călărași, Frumușica, Hudești, Ungureni, Sulița, Hănești, Dîngeni și altele. Vorbind despre dezvoltarea rețelei telefonice interurbane, se poate afirma că s-a produs o adevărată revoluție. Numărul legăturilor telefonice interurbane și îndeosebi a celor realizate prin echipamente cu parametrii calitativi superiori, a sporit considerabil. S-a acordat mare atenție realizării unor legături telefonice interjudețene și cu Capitala, cu cele 4 orașe din județ și cu o parte din comune. — Există încă unele greutăți în activitatea de telecomunicații din județul Botoșani. Cum vedeți rezolvarea practică a acestor greutăți ? — Intr-adevăr, avînd în vedere sporirea deosebit de mare a solicitărilor, nu am reușit ca pe unele direcții să rezolvăm scurgerea corespunzătoare a traficului telefonic interurban. Pentru rezolvarea acestei probleme, în actualul cincinal, se vor lua măsuri diferențiate, dar eficiente, atit în mediul urban, cît și în cel rural. Vor fi făcute unele lucrări pregătitoare pentru racordarea, la începutul cincinalului viitor a municipiului Botoșani la rețeaua telefonică interurbană automată. De asemenea, vor spori, la un- Convorbire consemnată de DORIN BACIU (Continuare în pagina a III-a) TELECOMUNICAȚIILE -o întrecere între (I)