Curentul, martie 1929 (Anul 2, nr. 404-434)

1929-03-01 / nr. 404

2 sele“. tarola". Calendar Joi, 38 Februari» 1339 AZE KUMAR KOU s ilistrata 68 ilustrațîuni de actualitate tipărite in offset 24 pagini, 7 Iei Editura lg. Hertz, București­­,ll; m «sî*» iii s IJ om® m SC asust m SOCIETATEA COMERCIALA DE VINURI nDftAGA$ ANI 1* Ii III d'.n Drăgășani SlerS prin Depozitul ei din București, »if. Sft. Ștefan îl ||| Vinuri, Bacalcil din fructe și f. sem­patie | precuiH și Lichenul’ Romuri și Coniacuri ale sase! |ji „l. Fronlus — S.öiü“ É m Calitatea și puritatea garantează renume!« caselor jjj ImElilEmEillE!IIEmEiH=lll=IIIEIII=mEIIIEI 3-4 FLOCOARE HEMOFER - 11EANU regenerează sângele, îngroşe, mureşte considerabil greuta­tea corpului şi vindecă anemia cu toate urmările ei: Debi­litate generală, Limfatism, Paloarea fetei, Poala albă, ame­ţeli, etc. ADULŢI ŞI COPII Contra afecţiunilor căilor respiratori, Tuse, Catar,­­Bron­şită, etc. luaţi cu încredere PECTOSIN Expectorant desifectant şi calmant puternic fără să conţină narcotice, instrucţiuni la fiecare flacon. La farmacii sau drognerii, sau direct la laboratorul Dr. Al. Iţeanu. SBSM­a——T1IW—BIUISMM—EB—— »1 Aproape de necrezut, Preturi extra eftine! n mir. sfofă rpr­­ ii unori ExpeliiC“? iară n!d an acont s! i® fără nici un risc 3 metri stofă 2 de lână elegantă și fină pentru haine bărbătești, Ih -•^v, la culori modeme, (42 cm. lat, numai pantru Lai 863.* Aceiași CaUtate EXTRA (numai negru «P bleumarin, maro) Lei 74S.- ▼ m A s ' MANCHESTER Idiferite ^ culori) Lei 1045.- ■ La o comandă de 3 caivume, oferim CUI telul gratuit1 eflptusealA de Dec* cupon. --------­[pâr A PUC ■ in caz de neconvenîență, restituim­­media! bănit. Plata la primirea coletului prin ramburs. Cheltueliîe de txpe­diție, foarte reduse, privesc pe cumpărători. Rugăm a nu confunda cu alte firme noi şi a adresa­m comenzile la vechea­­­ prima firmă: Societatea .ECONOMIA“, Str. Palat 2­ IAşi ■ »BHBoansosaoisnonsaoaa f hr. atc. OMtescu f­­ost asistent al clinicei Tarnte* din Paris ătamos. Boli de femei. Operaţiuni. Diatermie. Tratamentul Sterilităţii temenise. *7, str. Sălciilor 27. Consult, 2—L Telel. 218/13. Durabilitatea mobilelor garantăm ! Nu regritati o călătorie la TARGU-MUREŞ vă veţi convinge, că pătaţi cumpăra favorabil, eftin şi buna şi cu plată în rate la Székely & Biti Fabrica de mobile irt imiibmi­­s piit ii plana er. fcituaa mas Post intern­ de Spital Specialist din Berlin Boli Sesuala r SENI I O­LHi N ARE Stea,. (Femei ti Bărbaţii Flsls si «llUls Consultat!­uui: lk—r şi 5—9 seara ŞTII A PA ACADEMIEI No. ) lite (alături de liotei Esplanade-Bristol censurarea urmeior la fiu­ CLTJJ. — In urma încetării stării de asediu pe zona Cluj, censurarea filmelor nu mai cade un competing consiliului de război al corpului VJ armată, întrucât insă legea care priveşte cinematografele, prevede că orga­nele de poliţie sunt în drept să ju­dece filmele din punct de vedere al moralităţii, prefectura poliţiei lo­cale a însărcinat pe d- inspector Eugen Ciontă, cu censurarea filme­lor de viitor. Acest fapt a fost saua la cunoş­tinţa directorilor de cinematografe. Ult. — Cuv. Păr. Vasil« Mărturi­sitorul. » (Dat. — Sf. Roman. Isr. — 18 Adar 5689. Mus. — 18 Ramam 1347, TEATRE OPERA ROMANA, seara ora 8,30. TEATRUL NATIONAL, «adinea or« 2,30 „Trecutul", seara ora M9 -Tre­cutul". TEATRUL REGINA MARIA, seara ora 9 „Moartea civilă". TEATRUL ALHAMBRA, HW« «V» • „Dosiră". TEATRUL mc, seara ar« « „Pan -CI WEIWATRS'WA­FE CINEMA CAPITOL: Purina«" eu John Barmmore, Gentil!« Hora si Louis WoUtelm. CINEMA TRIANON: „Taras Tries* . . .»R©ma­ CINEMA ODEON: JFemela tn flăcări“. CINEMA LIPSCANI: „Poker", sea­ra la orele 9 „încurcă lume", co­medie. CINEMA LUX: „Demonul Israeli” și jurnal de actualitate. CINEMA SELECT­­ „Maison Cr« • vette" şi o comedie la 3 acte. CINEMA SCALA: „La lumina fe­linar­ului" şl revista „Să an ts superi că te’n]ar“ şl „Ga 1« mama acasă". CINEMA SUTE:­­L’Mu 4« Nil". CINEMA M. VOICULESCU s „Coliba lui mcş Tom­a". CINEMA BULEVARD PALACE: „Rose-Marie* sl • emaw'ls te S acte. CINLNLA ELITE : JL’OSU 4* NU*. CINEMA MARNA * «D*W»«t« 4l Husar14 şi artişti. CINEMA MARCONI: „Insula dr»­­­gostat" şi frapa TIU Mihailescu. CINEMA TERRA: „Armăsarul dia­volul­ui" şl trup« Lică ftftdalescu. CINEMA VOLTA BUZEŞTI: „Rap­sodia ungară" şi artist. CINEMA GLORIA: „Volga-Volga“ cu cor rusesc şi balalaici. CINEMA ROMA: „Porunca Ţara lui“. CINEMA DICHIU ■ „Sera A»*“ 40 Lilian Gisb. CINEMA MODEL: JPam«la 4« azi şi de mâine" şi reviste paarte sim­plu"­CINEMA GOLESCU: „Wlags" (tripl) Epopeea aerului. CINEMA FILANTROPIA nul unul tănăr săra«" media, r»pu«ACil OE «FWVICW I. Crîstache, cal. Griviţei 176 (tel. 71/83); Eug. Paraschiveanu, cal. Şer­­ban Vodă 103; AL Koruminick, cal. Victoriei 36 (tel. 36/12); D. lonescu. Berzei .74 (tel. 76/13); V. Birmănescu, cal. Rahovei 30; M. Horn, but Elis«* beta 39 (tel. 64/90); AL Isăcescu. cel Rahovei 151' (tel 31/83); Ovidiu Nico­­lescu^m Călărași 126 (tel. 21/34); C. AndrÎes, iaL Plevnei 244; dr. Gr. Ca­­racas. soL Cotentins 39; Elena Elie­sen, b-dul Pftche 93; l. Mih&keBC«. str. Romană 156 (teL 313/38if ritualului nupţial, cu textele lor, lac melodia lor. Atâta veme cât se păstrează ritualul, se vor păstra, foai curate sau mai stricate de gra­mofonul cotropitor, şi cântecele. Se va cânta la „punerea beteli“, la „îmbrobodirea miresei“ (sau cum se m­ai sice), atâta vreme cât va fi o­­iceiul de a îmbrobodi, după anu­­[ne datini, mireasa . Dacă insă in* j)r‘o bună zi, în urma apropieri eres lânde dintre lum­ea rurală şi cea irbanâ, obiceiul e părăsit, odată cu )J va pieri şi cântecul. ' Şi ceace este adevărat pentru «urica nuntii, rămâne deasemenea idevărat şi pentru toate celelalte „genuri“ ocazionale, legate adică de un prilej anume, genuri odini­oară atât de numeroase la noi şi atât de caracteristice pentru cân­­t­ecul popular românesc. Ce să mai zici de decăderea m­e­­jdiei, a calităţii muzicale ! Porni­­rea obştească spre şcoală, deci nu e hârtie — duşmanul de moar­­e al civilizaţi­unei săteşti — toxi­cele cântecului şcolar şi ale celui mai, amestecul tuturor dialecte­­i muzicale în cazărmile statului Odern, mijloacele sporite de tran­sport (de unde periculoasa plimba­re a cântecelor), in sfârşit ucigaşa placă de gramofon cu toate „Chi­nuitele“ de Montmartre sau de Că­­răbuş (mai rău !), in­­daişit fatala atracţie a mediului social „inferior" către cel .„superior“, vă închipuiţi bine că acestea toate vor desfiinţa încetul cu încetul originalitatea mu­zicală ţărănească, ba sunt pe cale de a o desfiinţa de pe acuma, in unele sate — în cele mai ferite — folcloristul poate clasa fără nici o sforţare materialul cules după vâr­sta cântăreţului. Bătrânii mai în­vaţă cântece noi, dar cântecele necunoscute celor mai tineri de 31­, 35 de ani sunt toate vechi şi mor cu cei ce le mai ştiu. E drept că tinerii au înlocuit me­lodiile vechiului stil cu un soi de melodii noi. A răsărit un stil nou sub ochii noștri. Dar oricât farmec ar avea, se vede cât a lo­­s cân­tecul nou că cântăm cântecul le­­bădii. In stilul popular modern zac laolaltă cu amintiri străvechi, cu elemente străine prefăcute de pu­terea creatoare neasemuită a po­porului, fermenţii distrugerii, din ce in ce mai puternici, gata să cotro­pească plăpânda­ fiinţă a­ originali­tăţii noastre decadente. Exemple muzicale, prea stimate domn, nu vă pot da aci. Şi nici nu vreau să vă obosesc peste măsu­ră. Dar veţi judeca starea procesu­lui după o mostră, două de text; decăderea textelor merge mână în mână cu a melodiilor. Un ţăran din Buzău, de Pildă, îmbrăcat încă cum nu se poate mai naţional, cu cojoc şi celelaite, mi-a cântat acum un an cu mult ifos­­ .•*" : ! v. .la mustată-o ismă creată, toată lumea să te creară c'ai fost a mea amuremă... O fată din Muscel (ție, fota, o* pînci). ... dar eu sunt an domnișa? și mă port auma'n palton.» Alta (aceleași amănunte vesti­mentare) mi-a zis eantem!­ctt marinetru-amoreiat-l care pe ocean s'a ad­ajat. Opera plăcii de gramofon aci a făcut-o gazeta, e vădit. Dar şi ver­sul însuşi, forma­t■tisului moare. In locul clasicelor 8 silabe apar monştri cărturăreşti: Ciobănaşi cu trei sute de oi. Ce pii vara la noi prin zăvoi ? sau strofe adevărata, cu rime in­crucisate ca in Alexandri. Nu s t-a foşi, Gheorghif. Milă ti blândele De-ale mele, dragă„ Ncum pe tinereţe ?, Etc. etc. etc.... Acesta este, prea stimate domn, jalnicul adevăr. „Toate cântecele pier“. Piere cântecul popular ro­mânesc. Şi cu el pier atâtea amin­tiri nepreţuite pentru istorici, atâ­tea amănunte nepreţuite pentru psi­­cologi, atâtea învăţăminte pentru muricanţi. (Asupra acestora nu stă­rui, dar anexez ultima m­a­croni­că din „Curentul”). Piere o podoa­bă a sufletului nostru, pier urmele ultime ale autenticităţii noastre. Prea stimate domn, Sunt orele 4 luni, dimineaţa şi m’am întrecut cu indiscreţia, hgă­­duiţi-mi, după schiţa de mai sus a problemei, să cercetez într’o scri­soare viitoare leacurile ce le aş­teaptă, cu neclintită încredere, dela luminata dv. generozitate a­ dv. devotat Const. Brăilei** P. S. Până atunci vă rog doar atât: sa RU'm­i răspundeţi că ştiti despre ce ste vorba și că Puterile Pultice au făcut ce:­ce trebuia. Pa- Iti-mi voe să sfârșesc suplica. Staveăvemir Miercuri, 27 Februarie 1999 IN ROMANIA, orele 8 a. m. Timpul a continuat să se încăl­zească cu ?—5 gr. iată de ori dimi­neaţă, variind minima azi noapte intre minus 1 gr. până la plus 3 gr. pe litoralul Mării şi prin Ardeal, minus 2—4 gr. in restul tării, cu excepţia Olteniei, unde sunt mal scă­zute, minus 5—9 gr. Temperatura maximă ert s'a ridicat Intre plus 5—13 gr. prin Ardeal și pe litoralul Mării, Intre plus 6—4 gr. In restul ţării. Cerul variabil mai mult aco­perit, uşoară ploae sau lapovice pe alocuri In nordul Ardealului si Mol­dovei, iar in partea de sud­ est­e tă­rii ceaţă. Presiunea atmosferei In scădere cu 2—6 mm. variază Intre 763 mm. la T.-Severin si 757 mm. la Mediaş. Vântul slab din direcţiuni diferite. LA BUCUREŞTI—Filaret, orele 8 a. m. Presiunea atmosferei 760 mm. s temperatura minus 2 gr. Umidita­tea 80%. Cerul foarte noros şi vân­tul dela sud-vest cu 2 Rips. Temp maximă de ori plus 3 gr. Minima de azi noapte minus 3 gr. TIMPUL PROBABIL dela 27—21. Februarie, orele 20. Cerul se va menţine acoperit cu tendinţă de ploae sau lapoviţă trep­tat dela sud-vest. Temperatura va continua să crească uşor. C UW K frf T N­ L Sunt in „odaia dramei“, cameră modestă de intelectual sărac. Așter­­nutul de pe pat păstrează încă mu­lajul unui corp omenesc. Masa de lucru, pătată, capricios, cu pete de cerneală, păstrează intr'un colt, un hot intr'un ac de gămălie, ultimul mesagiu al unui suflet ce stă gata sa treacă pragul, fără întoarcere, al veşniciei: „Totul se poate in lume, cu nu fără tine“. Priveam, gol de gânduri, portre­tul de femeie tintuit un perete fi care, fără să clipească, asistase la agonia morală a prietenului meu. Conştiinţa micimei mele în faţa mortă, mă sugruma■ Aş fi vrut să strig celor patru vânturi taina mor­ţii prietenului meu... Eram, după clasica expresie, „în­tre vis şi viaţă“. In fata mea, limba pendulului se legăna, liniştit si ca­denţat, făcând aceleaş jocuri de lu­mini In alămurile sale si urmând. Reconciliat de curând cu direc­ţia Teatrului, Ciprian a plecat în turneu — ca să facă şi el pe di­rectorul, o lună de zile. Autorul „Omului cu mârţoaga", invizibil în timpul zilei, e tot­deauna la vedere noaptea, la anumite colţuri tăinuite. Nimic mai lesne decât o încru­cişare de epede cu Ciprian. — Când pleci, şefule? — Peste şase zile, şefule A» emoţii ? mm Friguri, nu emoţii! Friguri pe geru­ ăsta? — Din pricina gerului! — De ce pleci cu Romeo şi Ju­­lieta ? — Ca «X stropiae puţină aghiasmă primăvăratecă peste sufletele congelate. — Şi nu crezi că or să râdă «i curcile când vei «pare tiţ „Ro­meo ? — Nare eă râdă nici o curcă, fiindcă pi Romeo o să-l joace un altul — Atunci ce fel director ești dacă nu faci rolul prim? — E o slăbiciune e mea să trec mâna­­ altora. I» „Omul cu Mâr­­țoage" am cedat întâietatea lui Mor­un și Calboreanu, iu „Romeo Și Juliet«" o cedez lui Mielu Con­­stantinescu. Nu cumva *î in­ten­ția per­versă să joci p© „Julieta“? — Aş juca-o cu plăcere, dar al­aceeas­tare pe care o urma de atâta vreme... Tic-tac... tic-tac Când te deprinşi cu un zgomot, el devine linişte. — „Tic-tac... tic-tacDe când Ga­­lileu, părintele meu, mi-a surprins secretul, de-ar păţi ca oamenii, ar fi ocolit pământul. Hei si tu care dormi. (Mie-mi spu­nea asta !). Par'tia să te văd în cea­­sul m­or{ii, scâncind că n'ai făcut nimic tn toată viata. Ce, nu cumva crezi că ai două viefi? Asta ar fi culmea, să mai crezi ti'n metem­­psichoză. Te tmbeti de lumea pro­­pr­iilor tale. gânduri? Viata n‘a fost creiată pentru misei... Asta-i curată prostie. Să mă ierti! Viata a fost creiată pentru... scopul vieţii e„ Tic-tac L. tic-tac tic-tac. Şi-a tăcut! ilmele evenimente mi-au fanat graţiile personale. Prefer in rolul ăsta, pe frumoa­sa Dorina. — Dar, nu definitiv, ce faci un turneu? — Fac pe popa 1 i.* Imposibil ! — De la o vreme simt nevoia să mă iau bine cu cerul. Am săvârşit atâtea blestemăţii în viaţă, că trebuie, într’o zi, să apuc calea bisericei. — Şi ce ritm general ai impri­mat spectacolului ? — Sunt contra riturilor şi a rit­murilor. Vorbe de clacă. Pe mine mă interesează realizarea fidelă a personagiilor. Odată acest lucru împlinit, mă­sura se bate singură. Când 2/4, când 1/8, când 1/32. Un ritm unitar este, de cele mai multe ori, un ritm voit Viaţa pulsează diferit în indi­vizi — şi teatrul trebue să fie i­­magina vieţei. Am făcut muncă grea, de labo­rator cu interpreții și am izbutit să-i conving să joaca­ spontan,­cu avânt, tineresc. — Dar despre succesul mate­rial al turneului? — Nu mă interesează. Fiindcă merg la sigur. Calul pleci lu tata Shakespeare la drum e greu să te poticnești. — Să te-auză pronia! — Amin. ... ...­­ Saloane de săpun Rechizitoriul anal pendul Geer Patrick Turneul Ciprian în seara de 10 Februarie, a avut loc şedinţa săptămânală la Institu­tul de Ştiinţe Administrative. D Ion Gruia a conferenţiat la faţa unui distins auditoriu, asupra regiunii începând prin a preciza termenii problemei, vorbitorul lă­mureşte noţiunea de descentraliza­re fi centralisara, autonomie fi dee­­concentratie. Examinează, apoi, în­cercările de regionalism făcuta In România, expunând principiile pro­iectului Carp. din 1912, și Argeto­­ianu din 1921, criticând­u-le ca fiind experie tutelare, iar nu descentrali­zatoare. Arată consideratiunile de ordine administrativă, socială şi economică care militează in favoarea regiunii, şi stănie asupra criticilor formu­late de antiregionalişti, cari văd în regionalism tendinţe centrifugale po­litice şi desorganizerea Statului. Combate aceste obiecţiuni, ară­tând că ele pleacă de la o confuzie intre regionalismul (federalismul) politic şi regionalismul administrai­­iv. Arată, in sfârşit, că regiunea ad­­ministrativă trebue să aibă un ad­­ministrator reprezentant al puterii centrale, un director administrativ conducător al administratiunei, un organ deliberat alcătuit din repre­zentanţii trimişi de consiliile jude­ţene şi o comisiune regională, ca or­gan executor. Termină spunând că regiunea trebue să fie şi un organ de conducere a serviciilor centrele deplasate la localitate. D-nii Dimitriu, prof. Paul Negu­lescu, prof. Aleseianu, prof. Paris­­nin şi d-na Alexandrina Cantacuzino au adus elogii conferenţiarului pen­tru valoarea ştiinţifică a comunică­rii; d. Valeriu Roman, se asociază la elogii, dar combate ideea regio­nalismului pentru consideraliuni po­litice de Stat, pe regiuni Conferința fi-Ud­i. orala „Parazitism­m“ dr. Conferinţa d-lui prof Scrib­an Aseară la ora 6 p. m­., a avut loc In­sula­­Undatiai Carol I, conferin­ţa d lui dr. Bcriban din ciclul con­ferinţelor „Parazitiam“. Transformismul e o veche lege a naturii şi cum toate-» schimbătoare la cadrul sferelor eurori, de bună seama că şi fiinţele sunt fatal su­puse variabtităţii transformismu­­lui Şi cum in naturi asistă două fe­luri de evoluţii, evoluţia progresivă şi evoluţia regresivă, o parte din fiinţa urmează pe cea regresivă. Sunt paraziţii, cari se adaptează cu trupul şi funcţiunile in lenevie, In parazitism. Din studiul ştiinţelor naturala, cari ne dă unele explicaţii admira­bile a stărilor din viaţa noastră, scese clar cum şi această plagă, a parazitismului animal, tşi are soră după chipul şi asemănarea sa : pa­razitismul social. Pacoste pe capul unor naţiuni, parazitismul social, care duce la degenerarea individului, la dezagre­garea societăţii, este ameninţarea însăşi a vitalităţii. R. C. j­oi seara la ora 9, d. Emanoil Bu­cata, va vorbi la fundaţia Carol des­­spre „Norvegia". Conferinţa face par­­te din ciclul „Prin­tărie, organizat de către societiea academică de turism „România“. TeatruMezita Săm­bată 9 Martie va avea loc la teatrul „Regina Maria” premiera pie­sei „Aventura d-lui Portap” ed­ucatie ln trei acte de Vlădoianu şi Rodan, cu PL V. Maximilian în rolul princi­pal. In celelalte roluri d-nele Nelly Sterian, Charlotta Brodier, Nora fia­­centini, Silvia Dumitrescu, A. Arapu, Burbea și d-nii G. Groger, J. Con­­stantinescu, Ch. Etette, Rang, etc. 39613 m. Bucureşti — 17—19 Orcb. Radio. Ştiri de presă şi buletin met. 1). Andrei Ştefânescu, bariu*« Meyerbeer: O paradis! din Africana; Verdi: La donna e mobile din Rigoletto; Puccini: E luce van le »teil« din Tosca; Caude- la: Ochii albaştri-s drăgălaşi; Ora ve­selă; O. D. O. Pătrăşcanu; 19 Lecţii de limba germană. 21—22.45: D­­ior Rosea (bas’. Mozart: Qui sadengo saccende din Flautul fermecat; Irlalevys Cavati­na „De noi huliţii din răzbunare” din Ebreea; Verdis Atta Tutui labro de reggenti din „Nabucodoaoîot" Mozart; Aria Poseoti Nurmi din Flautul ferme­cat; Tostis Adio i Verdi Aria Atei es­­treou» addio din „Simon Boccapegra” ; D-ne M. Snejîna, de la Opera Română Tschaikertrsky; Aria Contesei din „Da­ma de Pică”; Schubert: Romanţa din „Rosamunde”; Brăn­oiu; Ciad cântece de Crăciun; Popa Negoescu, pian : Procon­el ! Preludiu şi gavotă; 01« Ol­sen: Fluturii; Rinaldi; intrarea lui Ar­­lequin; Chopin; Vals; Liudolf; Tabat­­tier«; Jean Philippe; Feu follet; Liszt: Rapsodia 13­s, conferinţă; 22,45 Ştili de presă; 23-24 Orch. Radio, 103 m. Königsberg—12,30 Gramofon; 16AO Conf.; 17,30 Concert; 19,20 Conf; 19,50 Conf.; 21,05 Concert; 2205 Trans din Danzig-3211 m. Brated — 17 Cărți noui; 17^0 Concert; 19 Conf.; 20.25 Conf.; 20.10 Lectură; 21 Trans®, teatrală ; 22 Orch.; 23,10 Comunicate serale; 23,30 Muzică de dans; 343,2 m. Fraga — 12,15 Gramofon ; 13.30 Concert; 14.55 Bursa; 17,10 Conf; 17,20 Pentru copii; 17,30 Serată popu­lară; 18,30 Curs sârbo-croat; 18.45 E­ misie germană; 19,25 Pentru doamne; 19,35 pentru muncitori; 20.30 Concert; 22.45 Conf.; 23.20 Gramofon; 350.5 m. Barcelona ; 15,30 Muzică de dans; 19,30 Concert; 20 30 Pentru copii; 20.40 Lecturi din Mihail Tican; 22.30 Cura de engleză; 23-50 Concert; 24 Transm- teatrală; 361,9 m, Leipzig — 13 Gramt­­on ; 17.30 Con­cert; 19.30 Cura de spaniolă; 21 Concert; 21.45 Transm. teatrală. «Cereţi la toate librăriile­­ întunecate de Cezar Vetreacu Mare roman al epo­­cei 1916—1926. Două volu­­me de lux. In format mare editate şi tipării© de „Scrisul Românesc“. Preţul 160 lei ambele volume* 374,1 m. Stuttgart R,50 12 Ştiri; 13,15 Gramofon; 14 MatouSq la continuare: Gramofon; 17 Causerie; 17,35 Trans, din Frankfurt; 19 ora, me*­teoruL Pentru agricultori; 19.15 Gmf.; 20.15 Conf.; 20.45 Curs esperanto; Concert;­­ 391,6 m. Hamburg — 12 Grsraofon; 17.15 Lectură; 18 Conf.; 19 Concert i 19^0 Curs de engleză; 21 Concert ; 22-30 Trans. teatrală; 0,20 Muzică de dans; 4323 m. Brno —­ 13,30 Gramofon­g 17^0 Pentru doamne; 17,45 Pentru co­­pii; 18.45 Trans. germană; 20 Transm. din Prag«; 201115 Conf.; 20,30 Tram. din Prag»; 443,8 m. Roma ; 14 Concert; 17,40 Pentru copii; 18,30 Concert; 19,30 Con­ferință; 21,30 Presa; 21,45 Concert; 475,4 m. Berlin 15,30 Lectură teh­nică; 17 Conf; 17,30 Muzică de cameră» 18,30 Recitări; 19,30 Conf.; 20 Conf.; 21 Concert; 22 Lectură; 22,30 Gazeta­rul vorbește, în continuare Muzică d® dan*. $19,9 m, Vicaa — 12 Fragmente de operă; 16-15 Radio-fotografii; 17 M*tu­suri ș i valsuri pentru orchestră; 18,10 Conf.; 19,20 Conf.; 20.25 Semnal orar. Meteorologie; 20.30 Retrans. din Gros* ieruiusikverevissaai. In continuare jos*, band, radio-fotografii. 554.5 m. Budapesta —­ 10.15 Concert; 10.30 Inf.; 10.45 Cont. concertului; 13.03 Gramofon; 13.25 Inf.; 13.35 Cont. es­t-n certului; 14 Ora, meteorul şi înălţimea apei; 15.30 Inf. preţul mărfurilor ; 17. Liceul de radio; 17.45 Ora, meteor!.-­ înălţimea apei şi inf.; 18,10 Conf.; Iff/101 Concert; 19.40 Curs de stenografie ; 20.25 Curs de engleză; 21 Reprezenta­­­rea în studio a unei comedii de Stefani Zsgo; 23 Ora, inf., meteorul. In conti­nuare: Concert 1250 Constantino­pol 19 f­­uzică tur­cească; 20.45 Concert; 22-30 tjlt. inf. 1744 int. Paris (Clichy' 14.30 Concert. 16 Cursul valorilor; 17.45 După amiază muzicală; 20.«15 Gramofon; 22 Litera­, tură; 22.30 Coaceri simfonic. «•VW«?.., *.­• Cârjfrcfîsh­ Ch­in Dh­imchc noolap Mfcrarc MIhâescu ‘ Vedenia, nuvele. 4 Nie n If or Crainic i Daruri­le Pămintului, poezii, ed. III­* Cezar Petreacă, întunecare, Roman, 2 volum* ■ SPECTACOLELE SftPTAMANI| ij Opara Română Teatr„i Nation“, jj Teu irui fl Negina Maria Taairt, Mic N­LUJB j ' Tasi ara Aihara bre ■ t Ebrtaa Trecutul Moartea Paptarola Desir* Trecutul civilă i I m 11 1 1 Mignon Tnapm La Kafote : ... Panţarols UaairC Răpirea dia Trecului Manna VanaI Panţarols Dealri­es» Serai 1 ţesutul Nipos şi Zâna p&puylOl I reculul La Malaie Le» marionettes i Hanţaro­a Desire ■ tWemirue lui K­uiman F«drs i PanţatUia Oăsire ' A apărat la colecţia „Gândi­rea" : VEDENIA, navala de Gib I Mihăescu. Editura , Cartaa Sa r­o­mânească'L -Primim la redacţie: „Albania Nouă". — Aa. X. No „România petroliferă VIII, No. 238. Şoimii". — An. V. No. L • „Premiera*. — Ad. II. No. ÎL Arhiva Someşană. — No. 9. ,­ „Gringoire— An. II. No. 1& „Fântâna DarurilorAn. L Na A f­ilmul meu". — An. IIL Na 27. „Cupdnlul moldovenesc« tv. No. a •“V RADIO rfjj, WS* lot 28 februarie 1929 W D VTnwf t M^tef 921» ZILEI Turneul «i­»ei Piérat Societara Comediei franceze, înca­drată de ansamblul parisian în frun­te cu d-nii Maurice Escande şi Geor­ge Manloy, sub impresa d-lui Jean Berton, va da la teatrul Regina Maria şase reprezentaţii. Iată ordinea spectacolelor: Vineri 1 Martie, „La Rafale“, piesa in 3 acte de Henry Bernstein; Sâmbătă 2 Martie, „Monna Yanna“, piesă în 3 acte de Maurice Maeterlink; Duminică 9 Martie, „Les Marionet­tes“, comedie in 3 acte de Pierre Wolf; Luni 4 Martie, „Le Coeur partagé", piesă în 4 acte de Luciea Besnard; Marţi 3 Martie, „Aimer“, piesă în 5 acte de Paul Géraldy; Miercuri 6 Martie, „J'ai tué", piesă in 3 acte de Leopold Marchand; Duminică 3 Martie ia orele 3 p. m. in matineu »U Rafale". Biletele , agenţia Fed*»­Pentru a se putea pune la punct noua revista şi spre a i se putea face o montare demnă, di­recţiunea Teatrului ^Lipscani", sala de sus, a suspendat repre­zentaţiile revistei „Freilecn în Bukarest, Turest". Repetiţiile nouei reviste „Ra­binon Dal Ies, & Co.“ continuă fără întrerupere ziua şi noap­tea. Premiera are loc negreşit Duminecă “5 Martie. Va fi un spectacol care va face să alerge toată Capitala la cochetul tea­tru din strada Lipscani (sala de sus). Biletele se pun în vânzare Vi­neri. Locuri cu 30, 40, 60 şi 80 lei A.R.P.A. şi propaganda culturală O înlesnire pentru ateneele populare In dorinţa de a contribui la frumoasa operă socială între­prinsă la Ateneele Populare şi de Asociaţiile cultural-naţio­­nale în genere, „Asociaţia Ro­mână pentru propaganda A­­viaţiei” (A. R. P. A.) aduce la cunoştinţa conducătorilor de a­­semenea asociaţi că le ţine la dispoziţie conferenţiari Preşedinţii şi conducătorii a­­cestor organizaţii, cum­ doresc sa li se delege conferenţiari, vor cere acest lucru înscris, la A. R P. A. (Str. Lipscani 3), cu zece zile înainte, indicând locul şi ora precisă unde urmează a se dezvolta conferinţa. Conferinţele vor fi din cadrul aviaţiei, însoţite fiind de a­­vioane în miniatură sau de prot­ecţiuni­or­,­­ Ateneele şi Asociaţiile cultu­rale nu au nimic de plătit aces­­tor conferenţiari, cheltuelile fiind suportate de A. R. P. A. Expoziţia TeodorescueSion Pictorul Teodorescu-Sion !şi va deschidă expozipa la ziua de 9 Mar­tie In atelierul său din strada Ate­nei 23, colţ cu bulevardul Lascăr Catargiu.

Next