Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1875 (Anul 8, Nr. 73-138)

1875-10-26 / nr. 115

ANUIc­ VHI. __ _ _ _ Duminica 28 octomvrie 1815,­­s CURIERUL DE TATS­­FOAEA PUBLICAȚIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII APELATIVE DIN IASSI. stu vechiu. Stil nou. Z­I­U­A. PATRONUL ZILEI. 1 Res. Soar. 1 Ap. Soar.­­ Stil vechiu. Stil nou. Z­I­U­A. PATRONUL ZILEI. Res. boar. Ap. Soar. Oettom­vrie Neamvne. i| Ore. m. Ore. m. Octomvrie. | Noemvrie. I °*®* “• 26 7 Duminică. (+) Martirul Dimitrie. 7 44 4 16 36 11 Joi. Martirul Zinovie 7 45 4 15 27 8 Luni. Martirul N­otor. (Dom. Bas.) 7 44 4 15 31 12 Vineri.­­ Apostolul Stahie C. Am­plie. Episc. 7 55 4 1 28 9 Marți. Martirul Trientin și M­onila. 1 7 45 4 15 M­oim 13 Sâmbătă. II Doct. Cosma și Damian. I­L 7 L 29 10 Mercuri.­­ Mirtirul Anastasia. 1 45 4 15 2 14_______Duminică.­­____Martirul Rehindin.—în-—_-----------------------------­- PESTUI. AL­rATAMENTULUL­ Iași. Pe un an 12 lei noi. — Pe șase luni 6 lei noi. — Pe trei luni 3 lei noi. In districte: se adaogă portul de 2 fr. 40 bani. Austria: Pe 6 luni 11 franci — Germania pe 6 luni 18 franci: — Italia, Belgia, Elveția: — Pe șase luni 22 franci, ifl­ Nniiul Rândul sau locul seu 15 bani. Domni abonați, cari iși au strămutat domiciliu­­rile de la Sf. Dimitrie sunt rugați a anansa pe redac­ție, spre a nu suferi intre­­rupere in primirea fonei. Revista Internă. Statistica si starea civilă a Bucureștilor. Estragem din darea de samă asupra administrațiunei comunale a orașului Bu­curești pe timpul de 1 Septemvrie 1874 pănă la 1 Septemvrie 1875, cetită con­siliului Comunal la deschiderea sesiunei ordinei 1875, pe temeiul art. 65 din legea comunală, următoarele: § 1. Populația Bucureștilor. Numerul locuitorilor. De la anul 1859 nu s’a făcut nici un reccensiment statistic general populațiu­­nei Capitalei; nu cunoaștem dară nu­mărul total al locuitorilor ei. După recensimentele făcute de Pri­mărie, numai pentru scopuri financiare, Comuna noastră avea in 18­74: 18,877 contribuabili patentări și con­tribuabili care plătesc numai im­­positul pentru poaue și șosele; 9,545 contribuabili și comercianți am­bulanți , 28,422 peste tot, contribuabili supuși la plata dărilor directe, din care cea mai mare parte capi de familie. Pentru a­­nul curent nu cunoaștem nici aproxima­tiv numărul contribuabililor direcți, de­și rolurile constată 17,803 contribuabili stabili, căci cei ambulanți, care se ada­ugă in tot cursul anului, au un număr foarte variabil. Proporțiunea nașterilor și a deceselor, precum și emigrațiunea crescândă din dis­tricte in Capitală justifică concluziunea că numărul locuitorilor orașului nostru nu este actualmente mai mic de 200.000. § 2. Serviciul Statistic. Interesele fiscale și administrative ale Primăriei și progresul ce a făcut Bucu­reștii in timpii din urmă reclamă o cu­noștință precisă a diferitelor date statis­tice relative la populațiune, la teritoriu, la clădiri, la consumațiune și altele care nu se pot culege cu esactitate de­căt­re un biurou statistic special. Sperăm că in darea de samă a anului viitor nu vom putea comunica cetățenilor Capita­lei că un asemenea biurou funcționează la Primăriea noastră, și că vom putea asemenea să le punem in vedere rezul­tatele recensementului statistic al popu­­lațiunei, făcut de organele Primăriei in cursul anului 1876. Pentru aceasta voi avea onoare, a ve face propunerile mele cu ocaziunea discutări budgetului. § 3. Starea civilă. a). Casătoriele. De la 1 Octomvrie 1874 pănă la 1 Octomvrie 1875, sau înregistrat in ca­pitală 1216 căsătorii, cu 135 mai mult de­căt in periodul de la 1 Octomvrie 1873 pănă la 1 Octomvrie 1874. In tot anul 1873 numărul căsătoriilor sevărșite era de 989, in anul intreg 1874 de 1094. Dacă admitem ca dreaptă opiniunea unor autorități in sociologică, că imulți­­rea căsătoriilor este proporțională cu creș­terea prosperităței materiale și a mora­­lităței populațiunei, atonei putem să fim satisfăcuți de progresul pe care ni’l pro­bează aceste cifre. După religiune dintre cei 2188 căsă­toriți in anul 1874 au fost: 1847 de religie ortodoxă, 77 „ „ catolică, 28 de religie protestantă, 22 „ „ armeană, 214 „ „ mosaică, 2188 b) Decesele: Tot atăt de satisfăcătoare ca smulți­­rea căsătoriilor este și scăderea morta­lității, care nu se manifestă numai prin scăderea proporțiunii intre cei morți și intre cei vii, ci și prin scăderea numă­­rului absolut al morților, cu toate că po­pulați­unea crește. In cele din urmă 12 luni, in periodul de la 1 Octomvrie 1874 pănă la 1 Oc­tomvrie 1875­, au fost înregistrate in co­muna noastră 5,688 decese: in timpul de la 1 Octomvrie 1873 pănă la 1 Oc­tomvrie 1874, au fost 7995 cazuri de moarte, cea ce dă o diferință in mai pu­țin cu 2307 decese in anul administra­tiv decurs. Luând drept periool de comparațiune anul calendarului, ni se prezintă anul 1873 cu 8552, anul 1874 cu 5884 decese cele d’in­­tâi trei trimestre ale anului curent 4318 decese. Anul 1873 a avut din nenorocire o mortalit­ate escesivă, comparațiunea insă a unui șir de ani mai mare constată a­­semenea, cu toate fluctua­tiunile ale mi­nierilor respective, că mortalitatea popu­­lațiunii din București scade din an in an. c) Nașterele. In mai multe rânduri a fost exprima­tă in public temerea, că populațiunea Bu­cureștilor ar scădea din causa dispropor­­țiunei intre nașteri și intre decese. A­­ceastă temere nu este fondată, căci po­­pulațiunile orașelor mari cresc tot­de­a­­una mai mult prin emigrațiunea de la țară și din alte orașe de­căt prin naș­teri. Marele numar de celibatari pe de o parte, pe de altă parte numerul locui­torilor din alte comune cari mor in spi­talele capitaliei, sunt factori constanți cari produc in toate orașele mari o dispro­­porțiune intre cifra născuților și intre a­cea a morților: la noi această dispropor­­țiune mai crește prin un imperitioic mi« n’are un analog in orașele mari ale oc­cidentului, prin faptul că numai o parte din nașterile din familiile catolice și pro­ast­fel serviciul sanitar al Primăriei în­sărcinat (in lipsa unui biurou statistic special) cu culegerea datelor statistice relative la populațiune, a găsit pentru cei din urmă 5 ani numerile de decese următoare: testante se înregistrează la oficiile sta­­tei civile, căci preoții acestor culte bo­tează și copii neinregistrați la acele ofi­cii. Sperăm că vom putea înlătura și acest neajuns și că in darea de samă a anului viitor vom putea comunica cetă­țenilor noștri date precise și asupra naș­terilor din familiele catolice și protes­tante din București. Numerul nașterilor înregistrate in capi­tală in timpul de la 1 Octomvrie 1874 pănă la 1 Octomvrie 1875 a fost de 5639, in periodul de la 1 Octomvrie 1873 pănă la 1 Octomvrie 1874 de 5168, prin urmare au crescut nașterile in ultimul an cu 471. M­­4ULAVA a­l muisiuiilor IU de s­pitală in cei din urmă 8 ani se prezin­tă cu cifrele următoare: Apare de trei ori pe săptămână DUMINICA, MERCURI si VINERI. Redactiunea si Administratiunea in Socalni TIPOGRAFIE­ NATIONALE. Diferința: 125. Inserțiuni și reclame: Rândul 40 bani. — Epistole nefrancate nu se pri­mesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Francia: Pe șase luni 26 franci. Abonamentele și anuneiurile pentru „Cariera de Iași“ foaea oficială se fac la Eugene Drain, la Paris 9 rue Druot, 9. Constantinopole, 26 franci. Abonamentele și anunelurile pentru Curierul de Iași foaea oficială, să fac la D. Eugene Micoud, Constantinopoli 2 rue de la Banque Ottoman 2. Exemplarul 40 Bani Și in cele 9 luni decurse ale anului curent numărul deceselor este mai de­căt periodul corespunzător al anului 1874. In cele 9 luni ae anului curent numărul nașterilor este de 4163, prin urmare cu 279 mai mace de­căt in periodul corespunzător al anului 1874 (1 Ianuarie— 1 Octomvrie 1874). Escedentul deceelor asupra nașterilor prin epidemiile anului 1873. In cei di scade in capitala noastră din an in an, urmă 5 ani el a fost cel următor, cu escepțiunea unei fluctuațiuni produse 1870 : 7648 din care 6343 ort. 468 cat. 183 protest, 48 arm. 546 Israel 3 mahomet* 1871 : 7043 „ „ 5999 „ 437 „ 142 „ 35 „ 359 „ 3 „ 1872: 7154 „ B 5924 „ 491 „ 210 „ 45 „ 356 „ 7 „ 187 3: 8552 „ „ 6996 * 638 „ 288 „ 65 „ 440 „ 19 „ 1874: 5884 „ „ 4854 „ 443 „ 171 „ 44 „ 361 „ 11 „ In anul 1870: 47S6 năso. din care 3989 ort. 174 cat. 73 prot. 36 ar. 524 is—maho. » 1871:4969 „ „ 4142 B 181 „ 117 B 31 „ 478 „ — „ » 1872:5028 „ „ 4152 : 219 B 138 B 27 „ 492 „ — „ » 1873:4962 „ „ 4106 „ 190 „ 122 „ 23 „ 320 , 1 „ » 1874: 5381 „ „ 4321 _ 346 „ 822 „ 20 „ 574 „ 1 „ Revista Externă. Belgrad, 31 Octomvrie. Un decret al Prin­­cipelor ordonă redeschiderea Skupcniei pen­tru 30 Noemvrie. Toulon, 31 Octomvrie. In urma unui in­cendiu, vasul amiralității Magenta a făcut esplosiune azi dimineață. Apelul făcut oamenilor constată că n’a mu­rit nici unul. Constantinopoli, 31 Octomvrie. O lege cu data de eri decretă crearea a 35 milioane titluri cu 5 la sută, incasabile alpari prin amortizare anuală de 1 la sută, cu incapere de la 31 Ianuarie 1887 și servind drept plată a jumătăței cuponului. Rom­a, 1 Noemvrie. Discursul pronunțat de Minghetti la banchetul din Colonia zice că unitatea Italiei înlătură temerile pentru pacea Europei și că libertatea papală de fapt probează că aceste temeri sunt neîntemeiate. Este cu totul fals zgomotul răspăndit că vi­zita împăratului Germaniei a dat ocaziune de a schimba politica eclesiastică bazată pa separațiunea Statului de a Bisericei; trebue numai se protegram clerul de jos contra abu­­zurilor clerului inalt și să dăm laicilor o in­gerință in administrația paroh­ielor. Un pro­­ect de lege in această privință va fi pre­zentat. Londra, 1 Noemvrie. Ziarul Times anunță de la Mostar că consulii puterilor sunt in unanimitate de părere că Poarta actualmente se află in neputință de a inăbuși răscoala și că sprijinul puterilor ar părea inevitabil. Se așteaptă confirmarea acestei știri. Conrespondența generală austriacă scrie rândurile de mai jos asupra noului serviciu internațional dintre Viena și Constantinopoli, al căruia punct intermediar e țara noastră: „Se scrie că pănă acum serviciul poștal și transportul de voiagieri intre Viena și Con­stantinopoli de cătră bastimentele companiei de navigațiune cu­ vaporul pe Dunăre să facea foarte neregulat iarna, din causa greutăților navigațiunei. Guvernul austro-ungar a re­mediat acest inconvenient angajând pe La­idul a face să circule de doue ori pe săp­­tăm­ână intre Constantinopoli și Varna, acor­dând pentru acest scop o subvențiune parti­­culară de 12,000 franci. „Pe lăngă aceasta guvernul austriac des­chise negoțeri prin d. Roessel, impiegat la direcțiunea poștelor, cu diferitele companii de drum de fer, de pe calea Viena-Constan­­tinopole, spre a lua înțelegere cu ele in sco­pul unei legături. La București misiunea d-lui Roessel a reușit pe deplin, și s’a ințeles cu directorii drumurilor de fer Cernăuți-Iași, Roman-București și București-Giurgiu. Greu­tate era la chestiunea trecerei Dunării intre Giurgiu și Rusciuc, pană ce guvernul romăn se declară gata a pune vaporul România să staționeze la Giurgiu și­­ l insercină cu serviciul de poștă și de voiajori intre Giurgiu și Rusciuk și vice-versa. D. Roessel a ple­cat la Constantinopole, in ori­ce cas insă noul serviciu poștal e asigurat și va putea intra in vigoare de la 1 Noemvrie viitor.“ Asupra aceleiași chestiuni le Danube să adaugă următoarele: FOILETON, cate­va pasage Estrasă din Cărțele fundamentale ale Spiritismului. Tot efectul are o causă. Tot e­­fectul inteligent are o cause inte­ligentă. Puterea causei inteligente este in măsură cu mărirea efec­tului. (Urmare). „Comunicațiile Spiritelor cu oamenii sunt „ne­văzute sau aratate. Comunicațiile ne­vă­­­zute se fac prin influența cea bună sau cea c cea ce ele exversează asupra noastră fără „ca noi se știm, remăne ca judecata noastră „se deosebească bunele și relele inspirațiuni. „Comunicările cele arătate se fac prin mijlo­cul scrierei, a cuvântului sau a altor mani­festări materiale, cele mai de multe ori prin „mijlocirea mediumilor ce li servesc de in­strument. „Spiritele se manifestă năprasnic sau se pot „chiema. Toate spiritele se pot dimina: acele „care au însuflețit niște oameni de rănd, cum „și acelor mai ilustre persoane, ori și care „ar fi epoca in care au viețuit, ale rudenie­­„lor noastre, ale amicilor sau inimicilor noș­­­tri, și a obține prin niște comunicări scrise „sau verbale, niște sfaturi, niște lămuriri a­­si supra stirei lor de dincolo de mormânt, a­­supra celor ce gândesc ele despre noi, cum „și desc­operirile ce le este permis a ni le „face cunoscut. „Spiritele sunt atrase in măsură cu simpa­­­tia lor pentru natura morală a societăței ce „ii chiamă. Spiritele superioare vin cu plă­­­cere in reuniunile serioase unde dominează „amorul binelui și dorința sinceră de a se „instrui și de a se inbunătăți. Presența lor „depărtează Spiritele inferioare care găsesc „din contra o liberă intrare, și pot lucra in „toată libert­tea, pintre persoanele ușoare la „minte sau călăuzite de curiositate, și pretu­­­tindene unde se întâlnesc instincte rele. De­­„parte de a obține înștiințări bune, sau lă­muriri folositoare, nu trebue a se aștepta „de­căt la nimicuri, minciuni, glume urâte „sau inșăluciuni, căci de multe ori ele îm­prumută niște nume venerate pentru a nu­­„șela mai bine. „Deosebirea intre spiritele bune de cele „rele se poate face foarte ușor; limbajul Spi­ ! „ritilor superior,re, este in­tot­deauna demn, „nobil, întipărit de cea mai înaltă moralitate „și desbracat de ori­ce pasiune înjositoare; „sfaturile lor rs­spiră înțelepciunea cea mai „curată, și au tot­deauna de scop inbunătă­­­țirea noastră și binele omenirei. Limbajul­­ „Spiritilor inferioare, din contra, este ne sta­­t „ternic, adesa ori de rănd și chiar grosier; j­uf dacă zic câte odată niște lucruri bune și j I „adevărate, ele zic de mai multe ori false și j „absurde din răutate sau din neștiință; ele I „iși bat joc de încredere, și se amuzază(pe­­­ „trec) pe socoteala acelora care le intreabă ! „line­șindu-le vanitatea lor, și legăndu-le de­­­ ! „ninfile cu speranțe false. In scurt, comu­­n „nicările serioase, in toată puterea cuvăn­­t „tului, n’au loc de căt in societățile cele se­­­­­rioase, unde membrii lor sunt uniți printr’o­­ intimă gândire in vederea binelui. „Morala Spiritelor superioare se resumă I „ca și cea a lui Christ in această mașimă e­­­vanghe­lică. Se facem altora acea ce voim ! „se ne facă și nouă; adică se facem binele ! „și nici odată răul Omul găsește in acest­­ „principiu regula universală de conduită pă­ ji­­nă și pentru lucrările sale cele mai mici.­­ „Ele ne invață că egoismul, orgoliul, sen­­t „zualitatea sunt niște pasiuni care ne apro­­­ „pie de natura animală lipindu-ne de materie; l „că omul care, incă de aice de jos, se dis- . „lipește de materie prin desprețul deșertă­­l „bunelor urăte și dragostea aproapelui, se­­ „reapropie de natura spirituală; că fie­care­­ „din noi trebue să se facă folositor potrivit­­ „cu facultățile și mijloacele pe care Domne­ și „zeu i le-au pus intre mările sale pentru al­e „încerca; că cel tare și puternic datoresc e­­ „sp­ijin ajutor celui slab, căci acel ce abu­zează de forța sa și de puterea sa pentru a s­e asupri pe semenul seu violează legea lui ! „Dumnezeu. Ele invață in fine că, in lumea „Spiritelor, nimic nu poate fi ascuns, cel fa­­„țarnic va fi demascat și toate faptele sale, „cele neoneste date pe față; că la starea de „inferioritate și de superioritate a Spiritilor, „sunt alipite niște pedepse și niște bucurii ce „noi pe pământ nu le cunoaștem. „Dar ele ne invață de asemene că nu e „nici o greșală care se nu se erte, și care „se nu se poată șterge prin esplare. Omul „găsește mijlocul in diferitele esistențe ce ii „permit de a inainta potrivit cu dorința și „silințile sale, in calea progresului și spre „perfecțiune care este scopul seu final. “ IV. PARTEA ESPERIMENTALA Formarea Mediumelor. In acest capital noi ni ocupăm in parte de med­iumii scriitori, pentru că este felul de mediuminitate cel mai răspăndit, și afară de asta pentru că este cel mai simplu, cel mai comod, care dă resultatele cele mai satisfă­cătoare și cele mai complecte, de care toată lumea ambiționează. Din nefericire până a­­cum nu este nici o diagnostică care se poată arata, că se posedă aceasta facultate; sem­nele fizice după care unele persoane au cre­zut că văd niște indicii n’au nimic de­sigur. Se găsește la copii și la bătrăni, la barbați și la femei, ori și care ar fi temperamentul starea sănătații gradul de desvălire intelec­tual și moral. Nu este de­căt un singur mij­loc de a constata existența incercarea. Se poate obține scrisoarea, după cum am văzut, prin ajutorul panorașilor și a scăndu­­relilor, sau de a dreptul cu mana. Acest de pe urmă mijloc este cel mai ușor și se poate zice singurul intrebuințat astăzi, este acela la care noi ne angajăm al arata cu preferință. Procedarea este dintre cele mai simple: consistă in a lua creionul și bărbie și a se pune in posițiunea unei persoane ce scrie, fără altă preparațiune; dar, pentru a reuși mai multe recomendații sunt ne­a­­părate. Ca disposițiuni materiale, noi recomandăm de a se înlătura totul ce poate jena libera mișcare a manei, este chiar preferabil ca ea nici să se atingă de masă, așa fel ca numai vârful creionului să se razime de hărtie, dar să nu se apese tare pentru a nu incerca vre­o împotrivire. Toate aceste măsuri devin ne­folositoare indată ce se incepe a seri curent căci atunci nici o pedică nu poate opri miș­carea manei, aceste nu sunt alta de­căt în­ceputul unui școlar. Se poate întrebuința condeiul sau plumbul; mai mulți mediumi preferă condeiul, dar el nu poate conveni de căt e celor ce sunt deja formați și care scriu cu măna razamăta de hărtie. Sunt unii care scriu cu atâta iuțală,

Next