Curierul de Iassi, iulie-decembrie 1875 (Anul 8, Nr. 73-138)
1875-10-26 / nr. 115
ANUIc VHI. __ _ _ _ Duminica 28 octomvrie 1815,s CURIERUL DE TATSFOAEA PUBLICAȚIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII APELATIVE DIN IASSI. stu vechiu. Stil nou. ZIUA. PATRONUL ZILEI. 1 Res. Soar. 1 Ap. Soar. Stil vechiu. Stil nou. ZIUA. PATRONUL ZILEI. Res. boar. Ap. Soar. Oettomvrie Neamvne. i| Ore. m. Ore. m. Octomvrie. | Noemvrie. I °*®* “• 26 7 Duminică. (+) Martirul Dimitrie. 7 44 4 16 36 11 Joi. Martirul Zinovie 7 45 4 15 27 8 Luni. Martirul Notor. (Dom. Bas.) 7 44 4 15 31 12 Vineri. Apostolul Stahie C. Amplie. Episc. 7 55 4 1 28 9 Marți. Martirul Trientin și Monila. 1 7 45 4 15 Moim 13 Sâmbătă. II Doct. Cosma și Damian. IL 7 L 29 10 Mercuri. Mirtirul Anastasia. 1 45 4 15 2 14_______Duminică.____Martirul Rehindin.—în-—_------------------------------ PESTUI. ALrATAMENTULUL Iași. Pe un an 12 lei noi. — Pe șase luni 6 lei noi. — Pe trei luni 3 lei noi. In districte: se adaogă portul de 2 fr. 40 bani. Austria: Pe 6 luni 11 franci — Germania pe 6 luni 18 franci: — Italia, Belgia, Elveția: — Pe șase luni 22 franci, ifl Nniiul Rândul sau locul seu 15 bani. Domni abonați, cari iși au strămutat domiciliurile de la Sf. Dimitrie sunt rugați a anansa pe redacție, spre a nu suferi intrerupere in primirea fonei. Revista Internă. Statistica si starea civilă a Bucureștilor. Estragem din darea de samă asupra administrațiunei comunale a orașului București pe timpul de 1 Septemvrie 1874 pănă la 1 Septemvrie 1875, cetită consiliului Comunal la deschiderea sesiunei ordinei 1875, pe temeiul art. 65 din legea comunală, următoarele: § 1. Populația Bucureștilor. Numerul locuitorilor. De la anul 1859 nu s’a făcut nici un reccensiment statistic general populațiunei Capitalei; nu cunoaștem dară numărul total al locuitorilor ei. După recensimentele făcute de Primărie, numai pentru scopuri financiare, Comuna noastră avea in 1874: 18,877 contribuabili patentări și contribuabili care plătesc numai impositul pentru poaue și șosele; 9,545 contribuabili și comercianți ambulanți , 28,422 peste tot, contribuabili supuși la plata dărilor directe, din care cea mai mare parte capi de familie. Pentru anul curent nu cunoaștem nici aproximativ numărul contribuabililor direcți, deși rolurile constată 17,803 contribuabili stabili, căci cei ambulanți, care se adaugă in tot cursul anului, au un număr foarte variabil. Proporțiunea nașterilor și a deceselor, precum și emigrațiunea crescândă din districte in Capitală justifică concluziunea că numărul locuitorilor orașului nostru nu este actualmente mai mic de 200.000. § 2. Serviciul Statistic. Interesele fiscale și administrative ale Primăriei și progresul ce a făcut Bucureștii in timpii din urmă reclamă o cunoștință precisă a diferitelor date statistice relative la populațiune, la teritoriu, la clădiri, la consumațiune și altele care nu se pot culege cu esactitate decătre un biurou statistic special. Sperăm că in darea de samă a anului viitor nu vom putea comunica cetățenilor Capitalei că un asemenea biurou funcționează la Primăriea noastră, și că vom putea asemenea să le punem in vedere rezultatele recensementului statistic al populațiunei, făcut de organele Primăriei in cursul anului 1876. Pentru aceasta voi avea onoare, a ve face propunerile mele cu ocaziunea discutări budgetului. § 3. Starea civilă. a). Casătoriele. De la 1 Octomvrie 1874 pănă la 1 Octomvrie 1875, sau înregistrat in capitală 1216 căsătorii, cu 135 mai mult decăt in periodul de la 1 Octomvrie 1873 pănă la 1 Octomvrie 1874. In tot anul 1873 numărul căsătoriilor sevărșite era de 989, in anul intreg 1874 de 1094. Dacă admitem ca dreaptă opiniunea unor autorități in sociologică, că imulțirea căsătoriilor este proporțională cu creșterea prosperităței materiale și a moralităței populațiunei, atonei putem să fim satisfăcuți de progresul pe care ni’l probează aceste cifre. După religiune dintre cei 2188 căsătoriți in anul 1874 au fost: 1847 de religie ortodoxă, 77 „ „ catolică, 28 de religie protestantă, 22 „ „ armeană, 214 „ „ mosaică, 2188 b) Decesele: Tot atăt de satisfăcătoare ca smulțirea căsătoriilor este și scăderea mortalității, care nu se manifestă numai prin scăderea proporțiunii intre cei morți și intre cei vii, ci și prin scăderea numărului absolut al morților, cu toate că populațiunea crește. In cele din urmă 12 luni, in periodul de la 1 Octomvrie 1874 pănă la 1 Octomvrie 1875, au fost înregistrate in comuna noastră 5,688 decese: in timpul de la 1 Octomvrie 1873 pănă la 1 Octomvrie 1874, au fost 7995 cazuri de moarte, cea ce dă o diferință in mai puțin cu 2307 decese in anul administrativ decurs. Luând drept periool de comparațiune anul calendarului, ni se prezintă anul 1873 cu 8552, anul 1874 cu 5884 decese cele d’intâi trei trimestre ale anului curent 4318 decese. Anul 1873 a avut din nenorocire o mortalitate escesivă, comparațiunea insă a unui șir de ani mai mare constată asemenea, cu toate fluctuatiunile ale minierilor respective, că mortalitatea populațiunii din București scade din an in an. c) Nașterele. In mai multe rânduri a fost exprimată in public temerea, că populațiunea Bucureștilor ar scădea din causa disproporțiunei intre nașteri și intre decese. Această temere nu este fondată, căci populațiunile orașelor mari cresc totdeauna mai mult prin emigrațiunea de la țară și din alte orașe decăt prin nașteri. Marele numar de celibatari pe de o parte, pe de altă parte numerul locuitorilor din alte comune cari mor in spitalele capitaliei, sunt factori constanți cari produc in toate orașele mari o disproporțiune intre cifra născuților și intre acea a morților: la noi această disproporțiune mai crește prin un imperitioic mi« n’are un analog in orașele mari ale occidentului, prin faptul că numai o parte din nașterile din familiile catolice și proastfel serviciul sanitar al Primăriei însărcinat (in lipsa unui biurou statistic special) cu culegerea datelor statistice relative la populațiune, a găsit pentru cei din urmă 5 ani numerile de decese următoare: testante se înregistrează la oficiile statei civile, căci preoții acestor culte botează și copii neinregistrați la acele oficii. Sperăm că vom putea înlătura și acest neajuns și că in darea de samă a anului viitor vom putea comunica cetățenilor noștri date precise și asupra nașterilor din familiele catolice și protestante din București. Numerul nașterilor înregistrate in capitală in timpul de la 1 Octomvrie 1874 pănă la 1 Octomvrie 1875 a fost de 5639, in periodul de la 1 Octomvrie 1873 pănă la 1 Octomvrie 1874 de 5168, prin urmare au crescut nașterile in ultimul an cu 471. M4ULAVA al muisiuiilor IU de spitală in cei din urmă 8 ani se prezintă cu cifrele următoare: Apare de trei ori pe săptămână DUMINICA, MERCURI si VINERI. Redactiunea si Administratiunea in Socalni TIPOGRAFIE NATIONALE. Diferința: 125. Inserțiuni și reclame: Rândul 40 bani. — Epistole nefrancate nu se primesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Francia: Pe șase luni 26 franci. Abonamentele și anuneiurile pentru „Cariera de Iași“ foaea oficială se fac la Eugene Drain, la Paris 9 rue Druot, 9. Constantinopole, 26 franci. Abonamentele și anunelurile pentru Curierul de Iași foaea oficială, să fac la D. Eugene Micoud, Constantinopoli 2 rue de la Banque Ottoman 2. Exemplarul 40 Bani Și in cele 9 luni decurse ale anului curent numărul deceselor este mai decăt periodul corespunzător al anului 1874. In cele 9 luni ae anului curent numărul nașterilor este de 4163, prin urmare cu 279 mai mace decăt in periodul corespunzător al anului 1874 (1 Ianuarie— 1 Octomvrie 1874). Escedentul deceelor asupra nașterilor prin epidemiile anului 1873. In cei di scade in capitala noastră din an in an, urmă 5 ani el a fost cel următor, cu escepțiunea unei fluctuațiuni produse 1870 : 7648 din care 6343 ort. 468 cat. 183 protest, 48 arm. 546 Israel 3 mahomet* 1871 : 7043 „ „ 5999 „ 437 „ 142 „ 35 „ 359 „ 3 „ 1872: 7154 „ B 5924 „ 491 „ 210 „ 45 „ 356 „ 7 „ 187 3: 8552 „ „ 6996 * 638 „ 288 „ 65 „ 440 „ 19 „ 1874: 5884 „ „ 4854 „ 443 „ 171 „ 44 „ 361 „ 11 „ In anul 1870: 47S6 năso. din care 3989 ort. 174 cat. 73 prot. 36 ar. 524 is—maho. » 1871:4969 „ „ 4142 B 181 „ 117 B 31 „ 478 „ — „ » 1872:5028 „ „ 4152 : 219 B 138 B 27 „ 492 „ — „ » 1873:4962 „ „ 4106 „ 190 „ 122 „ 23 „ 320 , 1 „ » 1874: 5381 „ „ 4321 _ 346 „ 822 „ 20 „ 574 „ 1 „ Revista Externă. Belgrad, 31 Octomvrie. Un decret al Principelor ordonă redeschiderea Skupcniei pentru 30 Noemvrie. Toulon, 31 Octomvrie. In urma unui incendiu, vasul amiralității Magenta a făcut esplosiune azi dimineață. Apelul făcut oamenilor constată că n’a murit nici unul. Constantinopoli, 31 Octomvrie. O lege cu data de eri decretă crearea a 35 milioane titluri cu 5 la sută, incasabile alpari prin amortizare anuală de 1 la sută, cu incapere de la 31 Ianuarie 1887 și servind drept plată a jumătăței cuponului. Roma, 1 Noemvrie. Discursul pronunțat de Minghetti la banchetul din Colonia zice că unitatea Italiei înlătură temerile pentru pacea Europei și că libertatea papală de fapt probează că aceste temeri sunt neîntemeiate. Este cu totul fals zgomotul răspăndit că vizita împăratului Germaniei a dat ocaziune de a schimba politica eclesiastică bazată pa separațiunea Statului de a Bisericei; trebue numai se protegram clerul de jos contra abuzurilor clerului inalt și să dăm laicilor o ingerință in administrația parohielor. Un proect de lege in această privință va fi prezentat. Londra, 1 Noemvrie. Ziarul Times anunță de la Mostar că consulii puterilor sunt in unanimitate de părere că Poarta actualmente se află in neputință de a inăbuși răscoala și că sprijinul puterilor ar părea inevitabil. Se așteaptă confirmarea acestei știri. Conrespondența generală austriacă scrie rândurile de mai jos asupra noului serviciu internațional dintre Viena și Constantinopoli, al căruia punct intermediar e țara noastră: „Se scrie că pănă acum serviciul poștal și transportul de voiagieri intre Viena și Constantinopoli de cătră bastimentele companiei de navigațiune cu vaporul pe Dunăre să facea foarte neregulat iarna, din causa greutăților navigațiunei. Guvernul austro-ungar a remediat acest inconvenient angajând pe Laidul a face să circule de doue ori pe săptămână intre Constantinopoli și Varna, acordând pentru acest scop o subvențiune particulară de 12,000 franci. „Pe lăngă aceasta guvernul austriac deschise negoțeri prin d. Roessel, impiegat la direcțiunea poștelor, cu diferitele companii de drum de fer, de pe calea Viena-Constantinopole, spre a lua înțelegere cu ele in scopul unei legături. La București misiunea d-lui Roessel a reușit pe deplin, și s’a ințeles cu directorii drumurilor de fer Cernăuți-Iași, Roman-București și București-Giurgiu. Greutate era la chestiunea trecerei Dunării intre Giurgiu și Rusciuc, pană ce guvernul romăn se declară gata a pune vaporul România să staționeze la Giurgiu și l insercină cu serviciul de poștă și de voiajori intre Giurgiu și Rusciuk și vice-versa. D. Roessel a plecat la Constantinopole, in orice cas insă noul serviciu poștal e asigurat și va putea intra in vigoare de la 1 Noemvrie viitor.“ Asupra aceleiași chestiuni le Danube să adaugă următoarele: FOILETON, cateva pasage Estrasă din Cărțele fundamentale ale Spiritismului. Tot efectul are o causă. Tot efectul inteligent are o cause inteligentă. Puterea causei inteligente este in măsură cu mărirea efectului. (Urmare). „Comunicațiile Spiritelor cu oamenii sunt „nevăzute sau aratate. Comunicațiile nevăzute se fac prin influența cea bună sau cea c cea ce ele exversează asupra noastră fără „ca noi se știm, remăne ca judecata noastră „se deosebească bunele și relele inspirațiuni. „Comunicările cele arătate se fac prin mijlocul scrierei, a cuvântului sau a altor manifestări materiale, cele mai de multe ori prin „mijlocirea mediumilor ce li servesc de instrument. „Spiritele se manifestă năprasnic sau se pot „chiema. Toate spiritele se pot dimina: acele „care au însuflețit niște oameni de rănd, cum „și acelor mai ilustre persoane, ori și care „ar fi epoca in care au viețuit, ale rudenie„lor noastre, ale amicilor sau inimicilor noștri, și a obține prin niște comunicări scrise „sau verbale, niște sfaturi, niște lămuriri asi supra stirei lor de dincolo de mormânt, asupra celor ce gândesc ele despre noi, cum „și descoperirile ce le este permis a ni le „face cunoscut. „Spiritele sunt atrase in măsură cu simpatia lor pentru natura morală a societăței ce „ii chiamă. Spiritele superioare vin cu plăcere in reuniunile serioase unde dominează „amorul binelui și dorința sinceră de a se „instrui și de a se inbunătăți. Presența lor „depărtează Spiritele inferioare care găsesc „din contra o liberă intrare, și pot lucra in „toată liberttea, pintre persoanele ușoare la „minte sau călăuzite de curiositate, și pretutindene unde se întâlnesc instincte rele. De„parte de a obține înștiințări bune, sau lămuriri folositoare, nu trebue a se aștepta „decăt la nimicuri, minciuni, glume urâte „sau inșăluciuni, căci de multe ori ele împrumută niște nume venerate pentru a nu„șela mai bine. „Deosebirea intre spiritele bune de cele „rele se poate face foarte ușor; limbajul Spi ! „ritilor superior,re, este intotdeauna demn, „nobil, întipărit de cea mai înaltă moralitate „și desbracat de orice pasiune înjositoare; „sfaturile lor rsspiră înțelepciunea cea mai „curată, și au totdeauna de scop inbunătățirea noastră și binele omenirei. Limbajul „Spiritilor inferioare, din contra, este ne stat „ternic, adesa ori de rănd și chiar grosier; juf dacă zic câte odată niște lucruri bune și j I „adevărate, ele zic de mai multe ori false și j „absurde din răutate sau din neștiință; ele I „iși bat joc de încredere, și se amuzază(pe „trec) pe socoteala acelora care le intreabă ! „lineșindu-le vanitatea lor, și legăndu-le de ! „ninfile cu speranțe false. In scurt, comun „nicările serioase, in toată puterea cuvănt „tului, n’au loc de căt in societățile cele serioase, unde membrii lor sunt uniți printr’o intimă gândire in vederea binelui. „Morala Spiritelor superioare se resumă I „ca și cea a lui Christ in această mașimă evanghelică. Se facem altora acea ce voim ! „se ne facă și nouă; adică se facem binele ! „și nici odată răul Omul găsește in acest „principiu regula universală de conduită pă jină și pentru lucrările sale cele mai mici. „Ele ne invață că egoismul, orgoliul, sent „zualitatea sunt niște pasiuni care ne apro „pie de natura animală lipindu-ne de materie; l „că omul care, incă de aice de jos, se dis- . „lipește de materie prin desprețul deșertăl „bunelor urăte și dragostea aproapelui, se „reapropie de natura spirituală; că fiecare „din noi trebue să se facă folositor potrivit „cu facultățile și mijloacele pe care Domne și „zeu i le-au pus intre mările sale pentru ale „încerca; că cel tare și puternic datoresc e „spijin ajutor celui slab, căci acel ce abuzează de forța sa și de puterea sa pentru a se asupri pe semenul seu violează legea lui ! „Dumnezeu. Ele invață in fine că, in lumea „Spiritelor, nimic nu poate fi ascuns, cel fa„țarnic va fi demascat și toate faptele sale, „cele neoneste date pe față; că la starea de „inferioritate și de superioritate a Spiritilor, „sunt alipite niște pedepse și niște bucurii ce „noi pe pământ nu le cunoaștem. „Dar ele ne invață de asemene că nu e „nici o greșală care se nu se erte, și care „se nu se poată șterge prin esplare. Omul „găsește mijlocul in diferitele esistențe ce ii „permit de a inainta potrivit cu dorința și „silințile sale, in calea progresului și spre „perfecțiune care este scopul seu final. “ IV. PARTEA ESPERIMENTALA Formarea Mediumelor. In acest capital noi ni ocupăm in parte de mediumii scriitori, pentru că este felul de mediuminitate cel mai răspăndit, și afară de asta pentru că este cel mai simplu, cel mai comod, care dă resultatele cele mai satisfăcătoare și cele mai complecte, de care toată lumea ambiționează. Din nefericire până acum nu este nici o diagnostică care se poată arata, că se posedă aceasta facultate; semnele fizice după care unele persoane au crezut că văd niște indicii n’au nimic desigur. Se găsește la copii și la bătrăni, la barbați și la femei, ori și care ar fi temperamentul starea sănătații gradul de desvălire intelectual și moral. Nu este decăt un singur mijloc de a constata existența incercarea. Se poate obține scrisoarea, după cum am văzut, prin ajutorul panorașilor și a scăndurelilor, sau de a dreptul cu mana. Acest de pe urmă mijloc este cel mai ușor și se poate zice singurul intrebuințat astăzi, este acela la care noi ne angajăm al arata cu preferință. Procedarea este dintre cele mai simple: consistă in a lua creionul și bărbie și a se pune in posițiunea unei persoane ce scrie, fără altă preparațiune; dar, pentru a reuși mai multe recomendații sunt neapărate. Ca disposițiuni materiale, noi recomandăm de a se înlătura totul ce poate jena libera mișcare a manei, este chiar preferabil ca ea nici să se atingă de masă, așa fel ca numai vârful creionului să se razime de hărtie, dar să nu se apese tare pentru a nu incerca vreo împotrivire. Toate aceste măsuri devin nefolositoare indată ce se incepe a seri curent căci atunci nici o pedică nu poate opri mișcarea manei, aceste nu sunt alta decăt începutul unui școlar. Se poate întrebuința condeiul sau plumbul; mai mulți mediumi preferă condeiul, dar el nu poate conveni de căt e celor ce sunt deja formați și care scriu cu măna razamăta de hărtie. Sunt unii care scriu cu atâta iuțală,