Curierul de Iassi, ianuarie-iunie 1876 (Anul 9, Nr. 1-72)

1876-06-25 / nr. 71

PARTEA OFICIALA. PUBLICAȚII ADMINISTRATIVE. Prefectura districtului Iași, No. 6757. Conform ofici­u­lui Ministru Cultelor și a Instrucțiunei Publice No. 5491, la 30 Iunie curent, urmând a se ține lici­­tațiune in camera acestei Prefecturi, pentru darea in antreprisă a reparatiunilor bisericei Ga­la­ta și cu clopotnița ei, din acest oraș. Se publică acesta spre cunoștința generală. No. 6729. Conform oficies D-lui Ministru Cultelor și al Instrucțiunei Publice No. 5608, la 19 Iulie viitor, urmând a se ține licita­­țiune in camera acestei Prefecturi, pentru darea in antreprisă a reparațiunilor stricte necesare Seminarului Socola. Se publică a­­ceasta spre cunoștința generală. Prefectura Poliției Iași, No. 5367. La 4 a viitoarei luni Iulie, oara 11 din zi, in piața Primăriei­ urmează a se vinde licitativ mai multe obiecte aflate in depozitul comisiei a IlI-a, găsite pe strade, a căror păgubași după publicațiunele făcute nu s’au presentat, se publică aceasta spre cu­noștința doritorilor de a cu cumpără aseme­nea obiecte, ca in ziua aratată să se pre­­sinte la locul indicat, unde urmează a se ține licitația. Primărial Municipiului Iași. Din motivul adresei D-lui Ministru de fi­nance No. 14705, cunoscută din adresa Pre­­fecturei de Poliție No. 5354. Sub­semnatul publică cea mai formală des­­mințire tuturor cetățenilor și locuitorilor ur­­bei, de căte ori va ajunge la auzul d-lor că Regia monopolului tutunurilor are a se des­ființa, căci pe căt timp există un contract indiat cu guvernul și prin acel contract este prevăzut că exploatarea este dată pe termen de 15 ani, dintre care numai 4 ani au tre­cut, nu se poate desființa acest contract, așa­dar rog pe toți d-nii cetățeni și locuitori in acest oraș ca se nu mai dea credință svonu­­rilor răspândite in astă privință. p. Primar, Gherghel. Secretar: D. Antonescu. Biuroul II. No. 5163. 1876, Iunie 18. Primăria urbei Bacău. No. 1500. Pentru aprovizionarea a 1300 metri cubici prund ciuruit, necesar pentru în­treținerea stradilor din această urbă, urmând a se ține licitație in pretoriul acestei Pri­mării, in ziua de 22 Iulie viitor, se publică spre generala cunoștință, ca doritorii a lua această aprovizionare al cărui cost se stie la 5057 lei, să se presinte la licitație, avănd o cauțiune in bani sau efecte publice de o va­loră egală cu 5 % din suma de mai sus. Li­citația se va face prin oferte sigilate și se va deschide la oarele 11 antemeridiane și se va închide la oarele 4 postmeridiane. Ofer­tele vor conține in cifre și in litere scris cu­rat scăzămăntal s­au adausul ce va vroi a oferi, ori­ce ofertă care ar conține vre o modificare la condițiile lucrării va fi anulată. Proectul și caetul de însărcinări al acestei aprovizionări se poate vide in ori ce zi, in cancelarea Primăriei. Primăria comunei Cristești. No. 1141. La expirarea terminusm de 15 zile de la data fosei, urmând a se vinde prin licitație la această comună pelea­mănuatului de pripas publicat prin foaea No. 46, din 1875. Se publică aceasta spre cunoștința concurenților. Primăria comunei Miroslava. No. 1142. Picând de pripas in această comună un juncan, la păr porum inchis, coar­nele țapoși. Se publică aceasta spre deștep­tarea păgubașului, conform art. 48 din legea Poliției rurale. Comisia desp. III Iași. No. 4714. La 7 Iulie viitor, urmănd a se vinde licitativ in piața Primăriei obiectile sechestrate de la d-nii Petrachi și Serd­ian M­iaiescu, spre îndestularea d-lui Căpitan D. Baldovici cu o sumă dani. Se publică a­­ceasta spre deșteptarea concurenților. No. 1680. La 5 a viitoarei luni Iulie, ur­mează a se vinde licitativ obiectele mobile sechestrate de la d-nul Prod, spre îndestu­larea d-lui loan Marinoschi procurator 1» d. Costachi Ruseti cu o sumă bani, după hotă­rârea judelui acestui ocol. Se publică acest termin pentru deșteptarea concurenților care să se presinte in z­ oa terminului­, in piața Primăriei locală, unde urmează a se efectua vânzarea. Șef, Trantomir. ANUL IX. Iassi, Vineri 25 Iunie 1876 No. 71 PREȚUL ABONAMENTULUI: Iași: Pe un an 12 lei noi; — Pe șase luni 6 lei noi; — Pe trei luni 3 lei noi. In districte: se adaogă portul de 2 fr. 40 bani. Austria: Pe 6 luni 14 franci — Germania pe 6 luni 18 franci; — Italia, Belgia, Elveția: — Pe șase luni 22 franci. ANUNCIURI. Răndul sau locul sau 15 bani. T FOREA PUBLICAȚIUNILOR OFICIALE DIN RESORTUL CURȚII APELATIVE DIN IASSI. ______________________________________________________ CALENDARUL. SEPT­IMANEI. _______________________________________________ Stil vechiu. Stil nou. 210 A. PATRONUL ZILEI. Ref. Soar. Ap. Soar. Stil vechiu. Stil nou. ZIO­A. PATRONUL ZILEI. Răs. Soar. Ap. Soar Iunie. Iunie. Ore. m. Ore. m. Iunie. Iunie.­­ Ore. m. Ore. m. 20 2 Duminică. Părintele Metodie Episc. 4 21 7 46 24 6 Joi. 1 Nașterea Sf. Ioan Botez. 4 24 7 44 21 3 Luni. Martirul Iulian. 4 22 7 46 25 7 Vinari. Martira Fevronia. _ 4 25 7 44 22 I 4 Marți. Martirul Evsevie Episcop. 4 23 7 45 26 8 Iulie. Sâmbătă. Părintele David din Tesalon. _ 4 25 7 44 23 _­_____________Mercuri._________Martira Agripina._________________4 24 7 45 27 _________________Duminică. Cuviosul Samson. 4 26­­­7 44 Apare de trei ori pe săptămănă DUMINICA, MERCURI Și VINERI. Redactiunea si Administratiunea in localul TIPOGRAFIEI NATIONALE. Secția a IlI-a. No. 508. D-nul Sandu Dudescu, de pro­fesiune proprietar, domiciliat in Iași, având a lua de la d-nul Necolai Pavlescu, de profe­siune romersant, domiciliat in Iași, suma de 100 galbeni și a lor procent de 4 % % pe lună pănă la numprătoria, ce se re­l»mă in virtutea obigatiunai hipotecară înscrisă de Tribinianul Iași secțiunea a III-a la No. 323, din 19 Septemvrie anul 1874, investită cu formula executorie, și prin care debitorele a­ renunciat la comandament, fără prejudețul cheltuelilor de urmărire. Fiind­că d-nul de­bitor, in terminul prevăzut prin obligații, n'a plătit banii, iar d-nul creditor prin pe­­tițiunea înregistrată la No. 4066, cerând a se pune in urmărire vânzarea imobilului hi­­potecar care este: o casă situată in orașul Iași, dispărțirea IV, strada Sf. Lazer, în­scrisă la No. 41, construită de cărămidă, acope­rită cu șindilă, și care se compune din 4 odăi, având deosebit, o bucătărie și o maga­zie cu­lonul ei. Pe acest, temem și in baza art. 503 din procedura civilă, Tribunalul pu­­blică vânzarea, conform art. 510 din acea procedură, ca concurenții ce ar fi de a cum­pără indicatul imobil cu atenansele sale, să se înfățoșeze in camera acestei secțiuni a III cu garantia cerută de lege, la 29 a lunei Sep­temvrie, ziua Marcuri 1876, oara 11 din zi, cănd are­a se face adjndicația potrivit, art. 539—550 și cu restrictiunea art. 559, 561, 564 și 565 procedura civilă. Tot­o­dată se somează pe toți scei care ar pretinde vre­unu deppiu de proprietate, usufruct, servitute, chirie, privilegiu, binotecă, sau ori ce alt drept asupra bunului urmărit, ca îna­intea adjudecațiunei să se arăte la Tribunal spre a-și arata pretențiunile lor, sub pedeapsă de a nu li se mai ține in samă. COMANDAMENT, No. 509. Subsemnatul C. I. Rojniță pro­­curatorele d-nei Janeta Capucinsky Renekt, in b­iza obl­esțiunei investită cu formula esc­­entorie și a sentinței Trib. Iași secția I, bo­­tez pe d-nal Nusem sin Meer­zer Crupar, cu domiciliul necunoscut, ca până in termin de 30 zile libere sa-mi plătească mie sau d-lui Portărel sumele aceste și anume: 1­­50 galbeni și 1 rest din obligațiunea de 500 galbeni anexată in copie la primirea comandamentului ce i s’au făcut. 2) Procentele de 15% pe an la acel rest de la 25 Mart 1874, până la numerătoare. 3) Cheltuielile ce am făcut cu urmărirea și 4) 200 franci acordați de Tribunal prin sentința din 5 Mai 1875 No. 116, investită cu formula esecutorie. Cunoscând că la neurmare voi cere pune­rea in vânzare a imobilului hipotecar prevă­zut prin obligațiune la punctul.... situat in disp. IV, strada Socola. Făcut in dublu exemplar in 11 Iuniu 1876. C. I. Rojniță. Prin subsemnatul Portărel Ales. Voicescu. Sentința Trib. Iași secția I sub No. 116. D-nul avocat C. Rojniță in calitate de pro­­curatore al d-nei Janeta Capucinsky Renekt prin petițiunea primită in Tribunal in ziua de 12 Noemvrie 1874, înregistrată la No. 9004 , au intentat proces civil contra lui Nusem sin Meer­zer Crupar pentru bani. După mai multe termine de amânare pentru 26 April 1875, fiind terminul defapt pentru cercetarea acestui proces, procedura pentru chemarea in judecată fiind îndeplinită, la apelul nomi­nal a compărut in instanță numai d-nul C. Rojniță lipsind părătul sus-numit. S’a dat cetire reclamațiunei și lucrărilor prem­inate. S’a ascultat pe d-nul avocat Boni­ță care a susținut, și cerut cum se vede in resuma­­tul de conclusiuni ce a presentat, care s’a a­­tașat 1» dosar, presentănd ca probă obliga­­­­țiunea hinoterară cu data 12 Octomv. 1869 pe valoră de 500 galbeni și osebite chitanțe ale d-lui Portărel pentru plata de facse și citatiuni. D-nul Representante al Minist. Public a cerut, a se admite conclusiunele reclamante­­lui dacă se vor părea juste și bine înte­meiate. Tribunalul văzind că carele sunt înaintata și că pentru a se pronunța o hotărâre in cauză cară a se ave mai mult, timp la dis­­posițiune, a dispus am­rnarea, pronunțărei ho­­tărărei pentru ziua de 30 April, anul curent, la acest termin fiind mai multe procese im­portante la ordinea zilei, n’au fost timp ma­terial a se aprolvi și procesul de față, in a­­cord cu conclusiunele represintantelui Mini­­st­eriului Public. a amânat pronunțarea hotă­­rărei pentru 2 Mai a. c., cănd din cauză că d-nul membru de ședință Pantazi a fost bol­nav a dispus pronunțarea atarii hotărâri pen­tru 5 Mai a. c. Astăzi 5 Maiu curent, complectul delibe­rând, și Având in videre reclamațiunea intentată de d-nul C. Rojniță in calitate de procuratore al d-nei Janeta C»pucin ° ky Renekt contra lui Nusem sin M»er­z ° f Crupar pentru ba ni. Considerând că după obligația hipotecară cu data 12 O­tomv. 1869, înscrisă de Trib. Iași serția III, la No. 324, in ziua de 22 Oc­­tomvrie acel an in megistrele de inscripțiune la pag. 138 și 139. Nusem sin Meer­zer Crupar datoria d-nei Janeta Capucinsky su­­ma de 300 galbeni și procente. Considerănd că d-na Capucinscky a primit asupra capitalului din vânzarea hipotecei su­ma de 249% galbeni, după ce mai întâi s’a scăzut procentele datorite de debitare in su­mă de 41% galb. de la data punerii in în­târziere și pănă la depunerea, prețului la casa de depuneri și consemnațiuni 25 Mart 1874, ast­fel că Cruparin mai rpmăne dator din capital cu suma de 30­74 galbrai. Considerând că această sumă trebue să poarte procente de 15%, conform obligațiunii de la 27 Mart 1874, adică de cănd praful imobilului vândut a fost depus și pănă la numerare. Considerând că după art. 581 pr. civilă, dobănzele creanțelor ce au a se plăti inte­gral numai fiind in sarcina debitorelui din momentul depunerii prețului adjudecațiunei in casa de consemnațiune și creditorele ne­­avănd dreptul de căt la dobănzele ce plă­tește acea casă pentru timpul de la 25 Mart și pănă la 16 Septemvrie 1874, căt prețul adjudecațiunei a stat consemnat, d-na Capu­cinsky nu are dreptul de­căt la procentele ce plătește casa de consemnațiune, dar nici cum și la diferința in plus după obligațiune. Considerând că ramisa de 30 galbeni, ce­rută de d-na Capucinky de asemine nu are drept de vreme ce această remisă după art. 574 pr. civilă, nu intră intre cheltuelile de urmărire care sunt in sarcina debitorelui ur­mărit. Pentru aceste motive in baza art. citate și in acord cu concluziunele representante­­lui Minist. Public. Tribunalul Hotărește Condamnă pe Nuratn sin Meer­zer Drupar să plătească d-rei Janeta Capucns­ky Renek­ suma de 50 galbeni și 1 rest din capitalul de 300 galbeni, după obligația hipotecară in­­terică la No. 324 a condicei de inscripțiuni a Trib. Iași secția III, la 22 Octomv. 1869 cu procente de 15% pe an, de la 25 Mart 1874 pănă la numerătoare. Mai condamnă pe numitul să plătească rheltuili de judecată și plata de avocat in sumă de 200 lei noi. Sentința presantă este supusă oposițiunei și apelului conform legei. Dată si pronunțată in ședința publică as­­tăzi in 5 Mai anul 1875. (Semnat) Em. Cristodalo. Pantazi. Tribunalul județului Botoșani. E­S­T­R­A­C­T. No. 5077. D-na Blanca BHaz, fără pro­fesiune, domiciliată in Botoșani, pe baza au­­tormaționel dată conform art. 628 premiera civilă, prin petițiunea de la 2 Iun­e 1876, înregistrată la No. 4469, adresată Tribuna­lului de Botoșani, a cerut separația patrimo­niului compus din: 500 galbeni in natură, 300 galbeni in juvaeri și gardiroba, 200 galbeni in premonturi, 1000 galbeni sporu le­giuit , in total 2000 galbeni, de averea soțu­lui ei Abram Eliaz, comercant din Botoșani. S’a format acest estradt, conform art. 629 citata procedură. Tribunalul județului Dorohoi. No. 336. Pentru îndestularea d-lui Iancu sin Leiba de profesiune arend­ș, domiciliat in urba Dorohoi, cu suma de 200 gobeni și a lor procente de 1 ’/a % Pe luna de la 2 Mart 1871 și pănă la numărătoare, fără pre­­județul cheltuelilor de punere in e­ mențune ce are a lua de la d-nul Moșcu Tecucianu comerciant, domiciliat in urba Mihaileni. In virtutea oblgațiunei inscrisă de acest Tribu­nal la No. 26 din 1871, investită cu formula esecutorie, indeplininduse formalitățile pre­scrise de art. 496 și 497 și 500 din proc. civilă, așa precum d-nul Tecucianu, după primirea comandamentului n’au achitat plata și nici s’a conformat art. 502 din aceiași pro­cedură, sau încuviințat silnica espropriere i­­mobilului urmărit de creditare care este: o casă situată in urba Mihaileni, strada Mare compusă din 3 odăi, o cuhne și o șăi­ță mică acoperite cu șindilă, construcția de cărămidă și de­desuptul lor este o pivniță de piatră, se megieșește la o parte cu casele lui Moscu Inserțiuni și reclame: Rândul 40 bani. — Epistole nefrancate nu se pri­mesc. — Manuscriptele nepublicate se vor arde. Francia: Pe șase luni 26 franci. Abonamentele și anunciurile pentru „Curiera de Iași“ foaea oficială se fac la Havas, Laffite , C­une, 8 Place de la Bourse, Paris, Constantinople, 26 franci. Abonamentele și anunciurile pentru Curierul de Iași foaea oficială, să fac la D. Eugène Miroud, Constantinopoli 2 rne de la Banque Ottoman 2. Exemplarul 30 Bani. PUBLICAȚII JUDECĂTORESC!. Curtea de Apel din Iași secția a II-a. No. 1335. Alter Beriș, cu domiciliu ne­cunoscut. In virtutea art. 180 din procedura penală, este citat­a, se presenta in persoană înaintea secțiunei II a Curței de Apel la 30 a lunei Iunie anul 4876, oarele 11 din zi, cănd are a se judeca procesul intentat lui și altora pentru furt. Trbunalul județului Iași secția a I-a. No. 469. D-nul Jaques Belser, cu domi­­ciliul necunoscut. In virtutea art. 71 com­­binat cu art. 75 al. 6 din pr. civilă, este citat a se presenta in persoană sau prin pro­curator admis de lege înaintea secțiunei I a Tribunalului la 28 a lunei August, anul 1876, parele ii din zi, cănd are a se judeca pro­cesul comercial intentat de d-l Avocat Con­stantin Iorgulescu procuratorele Borietăței de asigurare Dacia contra sa, pentru bani, o a­­seminea citație s’au lipit pe ușa Trib, adu­­cănd atuncea și probele ce va fi posedând, la neurmare causa se va căuta in lipsă. FOILETON. LUPTA DE LA CALUGARENI­(N. Bălcescu.) Drumul care merge de la Giurgiu spre Bu­curești trece pintr’o cămpie șeasă și deschi­să, afară numai dintr’un loc, două poște de­părtare de această capitală, unde el se află strins și inchis intre niște dealuri păduroase. Intre aceste dealuri este o vale largă numai de un patrat de milă, acoperită de crâng, pe care gârla Neajlovul, ce o ineacă, și pă­­răele ce se scurg de pe dealuri, o prefac intr'o baltă plină de nomol și mocirlă. Dru­mul acolo trece in lungul văd, parte pe o sosea de pămănt, parte pe un pod de lemn, care amendoue sunt așa de strimte in cât de-abia pot cuprinde un căt in lărgimea lor. Această strimtoare ce locuitorii numesc Vadul Calugărenilor fu aleasă de Mihaiu Vo­dă spre a sluji de Termopile Românilor. După ce trecu Dunărea, marele vizir de pe­comanda la avangarda armatei lui Satărgi Mehemet pașa și la ariergardă o răndui pe Hassan pașa, beilerbeiul Rumeliei. Cele zece galere ce se urcaseră pe Dunăre pănă la Rusciuk, fură descărcate de tot felul de ar­me și muniții, și primiră poruncă de-a râ­ndna pe loc spre a păzi podul. Apoi la 11/21 August, Sinan porni cu toată armata spre București. In cea dintăia noapte Turcii co­­năciră intr’un sat ruinat in dreptul Cărnuri și a doua zi sosiră in capul vadului Călugă­­­renilor, trecând riul Salcia pe trei poduri. Călărimea ușoară care manevră la avan­pos­turi inainta pănă la intrarea strimtoarei, și sta acolo odihnindu-și și păscându-și caii, cănd un nor mare de pulbere ii vedi apro­pierea Românilor. Ea fu îndată isbită cu pu­tere și înspăimântată pănă in tabără. Spahiii înaintară spre a sprijini năvălirea călărimei române, pănă când se apuce vizirul să-și pue armata in orănduială. Sinan se uita plin de mirare la micul numar al Creștinilor care cu­teza să aștepte și incă să isbească o armată așa de numeroasă. Cu toate aceste nedespre­­țuind pe vrăjmașii săi și temându-se de vr’o cursă, el ingriji de tot ce i-ar pute fi spre folos. Pentru aceea porunci beilerbeiului Rumeliei a înainta spre stânga cu oștile sale și cu șapte tunuri și a merge drept cătră ai noștri, in vreme ce el însuși in capul Spahi­ilor urmănd după artilerie, puse in lipsă de pod, de arunca scânduri pe mocirla de lăngă pădure ce avea înaintea sa spre a o pută trece. Din altă parte Segban Bași cu dou­­spezece mii de ieniceri se așeză in pădure cuprinzând posturile cele mai insemnate, și urcând 12 tunuri mari intr’un deal inalt, se îndreptă spre armia noastră, și începu a lu­na asupra-i . Intr’aceasta întocmire puterni­că și îngrozitoare înaintând Turcii, ai noștri începură a se trage înapoi mai la strimtoare,­­ dar cu multă rănduială și luptăndu-se neîn­cetat. Pedestrimea insă strinsă in urmă pre de aproape de Turci, fu respinsă in pădure și dete înapoi in lungul strimtorei mai iute și cu oare­care neorânduială, dar făr a în­cerca vre­o piedecă simțitoare. Era atunci pe la 3 sau 4 ceasuri după miazăzi, și Turcii mulțămiți că au împins înapoi năvălirea creș­tinilor, nu îndrăzniră a înainta mai­ mult in acea strimtoare necunoscută, unde-i putea aștepta vre­o cursă. Vizirul iși așeza cortu­rile intr’o poziție foarte bună, pe o înălțime la intrarea strimtorei, fiind oștile armate și având toată noaptea masalele aprinse la că­te patru colțuri ale taberei. Mihaiu Vodă lua­se poziție dincolo de unu pe­ o înălțime, do­uă mile de tabăra turcească, ocupând strim­­toarea despre București. Astfel armatele pro­­tivnice se aflau așezate pe două înălțimi față in față, fiind despărțite numai de pădurea din vale ce nu le opria a se vede. Românii aveau înaintea lor o turmă de­ bivoli cu stea­guri, și toată tabăra lor era plină de focuri mari, in mijlocul cărora petrecură toată noap­tea aceea, viermuind și mișcându-se necurmat, căutănd, chiuind și băutind, după natura lor veselă in mijlocul n­­oi­r și supârănd și hftrțâ­nd pe Turci cu uzanere­se avanpoaturi. Ambele armate așteptară astfel ziua cu ne­răbdare și cu acea neodihnă ce simt oștile in ajunul unei mari bătălii. Turcii ingănțați de mica izbânda ce dobândiseră, se țineau siguri că a doua zi se va vede triumful isla­mismului prin sdrobirea lui Mihaiu și a armatei sale; ai noștri se pregătiau a apăra cu băr­băție acea strimtoare, care era cheea țerii lor și a Europei creștine. Ei știau că­ sunt de puțini pe lăngă dușmani, dar credincioși în­focați, inima lor ardea de dorința de a-și da viața pentru patrie și lege și de­ a merita cu­nuna martirilor. In sfârșit soarele veni să lumineze aceasta zi de Mercuri, 13/23 August, menită a fi brili­antul cel mai strălucit in coroana gloriei ro­mâne. înaintea zorilor incă, Mihaiu Vodă tri­mise o samă de pedestrime cu puști de se așeză la intrarea pădurei, și iși puse tunu­rile intr’o bună poziție, pe o înălțime. Sfăr­­șindu-și pregătirile, Mihaiu iși înălță împreu­nă cu ostașii sai, rugăciunile cătră Dumne­zeu. Apoi indreptăndu-se cătră dânșii, li zise să-și aducă aminte de vechea lor vitejie, căci ocazia de acum e frumoasă și de o vor per­­de anevoie o vor mai căpăta. Turcii, le zicea el, sunt uimiți da atăte pierderi; cetățile lor din toate părțile sunt cuprinse, din căți ca­pi au avut armatele lor, numai unul a rămas care mai îndrăznește a ține­ frunte creștini­lor, că cu dânsul au a se lupta, și gloria de a-1 birui vă fi foarte mare. Mulțimea vrăj­mașilor nu trebue să-i sperie, de vreme ce Sinan a lasat cele mai bune oști ale sale in garnizoane prin cetăți, și a adus cu dânsul numai oameni cari vor face mai mult zgo­­mot de­cât vătămare. Pe lăngă aceasta locul de bataie nu putea fi mai bine ales, de­oa­­re­ce mulțimea lor li era nefolositoare aci. El li mai zise să și aducă aminte de cruzi­mea vrăjmașului care nu iartă nici o­data pe cei biruiți, cu atât mai mult pe cei ce s’au revoltat; că nu este destul a fi scuturat ju­gul robiei, a fi incit vechile legături cu îm­păratul și a se fi pus sub o putere arde­leană, dacă pintr’o faptă strălucită nu vor căuta ei înșiși a întemeia aceasta vrednică hotărire; că a venit vremea a vă lupta pu­ternic pentru libertate, iară mai cu samă pentru cinstea legii, ca să dovedească Tur­cilor, că de le-au călcat ei mai nainte patria, a fost numai din pricina neunirei lor; dar că acum cănd toate puterile vecine stau in bună înțelegere împreună, trebue a do­bândi prin unire a ceea ce au pierdut prin za­vistie și impărecderi. Că toți vecinii și-au făcut datoria lor, cănd bătându-i, cănd go­­nindu-i din cele mai bune cetăți ale lor, ast­fel in­cât ei prăpădiră cea mai bună parte din acea armie ce Sinan dusese in Ungaria. In sfârșit inchic zicându-si, că acum pot și Românii dobândi o asemene glorie, de­oare­ce toate dovedesc că vor ave aceeași norocire. Apoi Domnul se indreptă fătră oastea un­gurească, aducându-i aminte că ea este de­pozitară a vechei vitejii ungurești. (Va urma.)

Next