Cuvîntul Nou, mai 1993 (Anul 4, nr. 852-871)
1993-05-01 / nr. 852
_____ NOUA Cotidian social-politic al județului Covasna Anul IV Nr. 852 Sîmbătă 1 mai 1933 4 pagini — 15 Iei în chestiunea demisiei consilierilor U.D.M.R. înainte,înapoi şi tot aşa Vineri, consilierii aleşi pe listele U.D.M.R., precum şi mai-marii judeţeni ai acestui partid, au fost chemaţi să dezbată o singură chestiune: îşi vor da sau nu demisia din funcţia de consilier, aşa cum au stabilit tot domniile Lor la 6 aprilie? Deja din debutul şedinţei, d-l deputat Márton Árpád ne-a oferit o surpriză: a prezentat un nou document al cărui esenţă constă în aceea că, deocamdată, consilieri U.D.M.R. nu-şi vor da demisia. Argumentele în sprijinul acestei propuneri, relevate atît în document, cît şi în multe luări de cuvânt, vizează îndeobşte complicata situaţie politico-socială din ţară în această perioadă cînd sindicatele se pregătesc să declanşeze greva generală. U.D.M.R.ul apreciază că în atari condiţii răsunetul acţiunii consilierilor săi, ar fi mult estompat, mai ales în străinătate, propaganda guvernamentală putind prezenta protestul U.D.M.R. ca fiind de natură socială. Bineînțeles, partidul atrage atenţia opiniei publice că decizia din 30 aprilie este doar o amînare, nicidecum o hotărîre irevocabilă, iar redeclanşarea protestului este în funcţie de poziţia ce o va adopta Guvernul. De asemenea, a apărut ideea organizării unui referendum prin care populaţia de etnie maghiară din judeţ să fie consultată (bineînţeles, după o pregătire corespunzătoare) asupra aprobării sau nu a deciziei respective. In legătură cu aceste propuneri ale prezidiului — susţinute, cu excepţia domnului Király Károly, şi de ceilalţi ocupanţi ai locurilor de frunte — s-au emis destule păreri care s-au cam bătut cap în cap: unii afirmau că referendumul va speria Guvernul mai tare decit demisia, alţii au apreciat că, din contră, demisia — deci respectarea cuvîntului dat la 6 aprilie — ar fi mai eficientă. Este de la sine înţeles că opinia prezidiului a fost preluată şi de ceilalţi aproximativ 150 de participanţi, argumentul forte constituindu-l necesitatea dezbaterii şi aprobării bugetelor locale. Eventual după acel moment problema demisiei ar putea fi repusă pe tapet. Interesantă ni s-a părut teama consilierilor U.D.M.R. faţă de eventualitatea organizării unor noi alegeri locale in cazul demisiei. Mulţi au pus problema improbabilităţii, repetării rezultatului votului de la 27 septembrie 1992, al pierderii unor locuri de consilier sau primar. Oare de ce?! Una peste alta, şedinţa de vineri a primarilor şi consilierilor U.D.M.R. s-a dovedit cuminte, masa de manevră din sală comportîndu-se exact aşa cum se aştepta de la prezidiu şi cum ne spunea înainte de şedinţă un membru marcant al acestui partid, conform tradiţiei, a venit să aprobe ceea ce i-a prezentat conducerea partidului, respectând o disciplină fermă. Gabriel FLORESCU Omul sărac va fi obligat să fure Pe tema scumpirii unor produse nealimentare am purtat ieri un dialog cu domnul Petre Ladislau, director-adjunct la COMETEX S.A. Sfîntu Gheorghe. — Domnule director, se vor scumpi şi produsele industriale? — Situaţia e foarte încîlcită, deocamdată. Nu ştim nimic. Aşteptăm. — Şi cititorii aşteaptă un răspuns cît de cît... — Să vă dau un exemplu. E vorba de combustibili. Pînă acum brichetele, pe care le aduceam de la Petroşani, erau subvenţionate. Atît producţia, cît şi transportul lor. Ioan DRAGAN (Continuare în pag. a 2-a) IN ZIARUL DE AZI: • SPORT • PROGRAMUL TVR. SĂPTÂMÎNAL ffiZUTCHUM CITITE © La Palatul Victoria s-a desfăşurat reuniunea săptămînală a Guvernului. Pe ordirtea de zi au figurat o informare cu privre la vizita delegaţiei române conduse de primul ministru Nicolae Văcăroiu în Grecia, situaţia energetică, campania agricolă de primăvară, situaţia financiară a ţării în perioada 1 ianuarie — 31 martie a.c., discutarea unor acte normative. • Dialogul de joi Guvern — cele şase confederaţii sindicale s-a soldat practic cu un eşec. Ca citare, preşedintele Ion Iliescu se poate pregăti penou medieri. • Aflat în vizită în Thailanda, ministrul de externe român, d-l Teodor Meleşcanu, a fost primit de regele Thailandei şi a avut întrevedere cu primul ministru şi şeful diplomaţiei al acestei ţări. Aşa bucurie la duşmani fie! — SAU PREŢUL PÎINII ÎNCEPÎND DE AZI, 1 MAI — — Doamnă directoare Mora Ormai Edit, ce preţuri va practica MOPACO S.A. de-acum, când nu vor mai exista subvenţii, la pane şi produse de patiserie? — La pîinea Dîmboviţa de 1200 g preţul cu ridicata va fi de 176,18 lei, iar cel cu amănuntul — 185 lei; pîinea Dîmboviţa de 1600 g va costa 228,57 lei, respectiv 240 lei cu amănuntul. Pîinea albă va avea un preţ de 200 Iei (cea de 1200 g) şi 295,24 (de 1800 g) la noi, comercializată va costa 210 lei, respectiv 310 lei. Cozonacul ardelenesc de 1 kg are stabilit un preţ cu amănuntul de 240 Iei, iar cel de 420 g de 115 lei. In ce priveşte franzela Cozia nu ştim încă dacă vom produce sau nu, pentru că în compoziţia ei intră şi alte materii prime — ulei, lapte praf — iar la ora actuală, mai ales cu Laptele praf, mai sunt probleme. Deocamdată cu aceste produse vom ieşi pe piaţă. Produsele de patiserie — brînzoaica şcolară de 80 g şi chiflele Şugaş de 150 g — sînt preconizate a fi vîndute cu 48 lei, respectiv 70 lei bucata. Preţurile cu amănuntul la aceste produse sunt valabile numai în magazinele noastre. Trebuie să ştiţi că adaosul comercial, cu excepţia panii, este stabilit de fiecare unitate. Am purtat negocieri cu comercianţii, ei au acceptat preţurile, urmează să se pronunţe şi Direcţia de preţuri. — Deci preţul pîinii nu mai comportă discuţii, numai al celorlalte produse? Dar rabatul comercial? — Nu. Rabatul comercial la produsele care pînă acum au fost subvenţionate a rămas neschimbat, fix, adică 5 la sută. Chiar In aceste condiţii, comercianţii au zis că atunci nu mai vor să vîndă pîine, deoarece nimeni nu mai lucrează în pierdere. — Care va fi începînd de azi preţul făinii? —* Făina albă tip 680 va costa în magazin 182 lei, cea de tip 800 — 164 lei, iar făina de „trei nule“ — 230 lei kilogramul. Gabriel FLORESCU (Continuare in pag. a 2-a) Noile preţuri din transportul in comun începînd de astăzi, Regia Autonomă de Transport Local Sfîntu Gheorghe percepe noi preţuri pentru călătoriile cu mijloacele de transport în comun. în oraş, costul unui bilet este de 50 lei. Cei care călătoresc la Cîmpu Frumos, Chilieni şi Coşeni plătesc 80 de lei, la Ferma Angheluş, 110 lei, iar la Şugaş-Băi, 100 de lei. Preţurile abonamentelor au suferit şi ele modificări. De astăzi, costul unui abonament pentru oraş este de 1.800 Lei pe lună, pentru Cîmpu, Frumos, Chilieni şi Coşeni, 2.900 lei, pentru Ferma Angheluş, 3.900 lei, iar pentru Şugaş-Băi, 3.600 lei. De reţinut faptul că Regia Autonomă de Transport Local preconizează ca, prin eforturi proprii, să reducă preţul abonamentelor cu 40 la sută. Agenţii economici sunt rugaţi să se ralieze gestului celor de la R.A.T.L. (să contribuie cu bani, adică, pentru ca toate categoriile de călători, inclusiv copiii şi pensionarii, să beneficieze de această reducere. (N.S.) 1 Mai—ziua disperării naţionale Acel 1 Mai de care ne bucuram nu pentru că ne obliga cineva să ne bucurăm, ci pentru că ii simţeam ca pe o bucurie, ieşem la iarbă verde, la pădure, auzeam cîntecul lui Ciprian Porumbescu, atît de melodios-spinaţar, „Rîde iară primăvara“, ne umpleam inimile şi picioarele cu energie şi-o luam de nebuni prin văi şi lunci, la poale de codri — acel 1 Mai muncitoresc a intrat in amintire şi nu ştim dacă va mai fi scos de-acolo de cineva. A fost odată... Acum, de 1 Mai, Văcăroiu Nicolae ne spune cum şi cît de aproape să stăm de marginea gropii săpate, rotunjite şi văruite de oamenii Măriei Sale. Nu ne mai bucurăm. Toată săptămina am alergat prin magazine după cumpărături. Ce vrei şi ce nu vrei. Ce-ţi trebuie şi ce nu-ţi trebuie. Să cheltuim bruma de lei pe care-o mai aveam. Comersanţii au vîndut într-o săp-Dumitru MANOLACHESCU .Continuare în pag. a ?-a) CE PĂRERE AVETT^mMLEpm? Veniţi cu noi pe... OLTULUI Miercuri, 28 aprilie, dis-dedimineaţă, am fost pur şi simplu deturnat din intenţia mea de a ajunge în birou. La poartă mă aştepta un „comando“ de 4 inşi vag cunoscuţi. „în toamnă aţi mai fost cu noi. Vă rugăm să, veniţi şi-acum — spune unul — tot pe „Oltului“. Brusc mi-aduc aminte de echipă: d-nii Nicolae Ciocîrlan, Kiss Albert, Traian Pătraşcu şi Vasile Stan. Cum arată strada Oltului (şi nu numai) se va deduce mai ales din întrebările survenite pe traseu, aşa că să nu vă aşteptaţi la descrieri fastidioase. „Vrem să ştim dacă-i controlează cineva pe cei care fac toaleta străzilor din municipiu şi cine anume? Asta pentru că avem impresia — după mizeria de-aici — că sunt de capul lor“. (N.C.) : „Strada Oltului începînd de la centrala telefonică şi pină la intersecţia cu B-dul General Grigore Bălan e săpată. Ca atare n-avem pretenţia de curăţenie. Dar profitîndu-se de asta se uită şi porţiunea următoare şi nu de azi, de ieri. De luni de zile“ (R.A.) „Aş insista aici. Nici înainte de săpături strada nu s-a bucurat de atenţie, deşi este o arteră oricum cerţfiSS^.rtW) Şcolii tip . • „Din cauza acumulării gunoaielor apar şi alte „minuni" — în special înfundarea gurilor de canalizare. Nu e nevoie să te pricepi grozav ca să-ţi dai seama de consecinţe în sezonul cald“ (V.S.) O astfel de situaţie este în faţa blocului nr. 7, sc. G (n.n.) • „S-au adus maşini bune, eficiente (văd după cum acţionează pe alte străzi) dacă însă nu se degajează cu măturoaiele „grosul“ adunat există toate şansele ca acestea să se defecteze. Restul se deduce“. (T.P.) „Uitaţi-vă cît de bine lucrează (eram deja pe strada de curat e carosabilul. Ce facem însă cu trotuarele? Astea cine “ le curăţă? Locuitorii sau cei cu măturoaiele?“ (N.C.) © „Dar şanţurile săpate cine le va astupa? Spun asta gîndindu-mă la lucrul de mântuială care se .• face de obicei cînd e vorba de aşa ceva“. (T.P.) © „N-am citit nicăieri că Legea nr. 10 ar fi fost abrogată. Acolo sunt prevăzute expres obligaţii şi pentru cetăţeni şi pentru instituţii. Dacă e în vigoare atunci să se aplice, dacă nu Constantin MŢU (Continuare în pag. a 2-a)