Cuvântul Nou, octombrie 1998 (Anul 9, nr. 2282-2308)

1998-10-01 / nr. 2282

Noi vrem. Dar ei? Gabriel FLORESCU Transportul ţiţeiului din Asia Centrală spre Europa de Vest a devenit, nu chiar peste noapte, o chestiune esenţială pentru România. Importantă este nu atât prin transportul propriu-zis, ci prin alte consecinţe, unele de natură economică, altele politice. Este clar că pentru terminalul de la Constanţa cu capcităţile sale de prelucrare a ţiţeiului - mai ales în condiţiile în care rafinăriile noastre cam încep să şomeze - un asemenea aflux de materie primă ar fi mană cerească, dar nu numai pe malul mării problema unor locuri de muncă şi câştiguri bunicele ar fi de actualitate, ci pe întregul traseu al conductei, începând chiar de la construirea ei propriu-zisă, iar apoi cu întreţinerea ei. în plus, cu puţină inteligenţă s-ar mai putea realiza şi alte avantaje, cum ar fi asigurarea combustibilului necesar pentru România dintr-o sursă aflată chiar în ţară, eliminând astfel dependenţa de ţiţeiul din Orientul Apropiat. Totodată, rezervele interne ar putea fi “puse la păstrare” pentru zile negre, aşa cum procedează americanii care preferă să cumpere acum ţiţei ieftin şi să stocheze propriile rezerve. Bineînţeles, aceasta ar presupune folosirea forţei de muncă, ocupate în prezent în extracţia ţiţeiului, la viitoarea conductă. Pe lângă aceste avantaje economice deloc de neglijat mai apare şi beneficiul politic. Aflată pe drumul ţiţeiului devenit extrem de important pentru ţările vestice, România ar fi protejată mai bine decât în cadrul oricărui parteneriat pentru pace - dacă la NATO deocamdată nu putem spera - ştiind bine că cei ce sunt dependenţi de aurul negru asiatic n-ar accepta conflicte pe traseul oleoductului. Asta în ce priveşte siguranţa naţională, în al doilea rând, devenind mult mai legată de Occident, România ar avea şanse sporite pentru a fi primită mai repede în Uniunea Europeană, dar şi în alte organisme vesteuropene. Acestea sunt, astfel, principalele considerente pentru care ţara noastră are nevoie de conducta de ţiţei din Asia. Spre meritul lor, guvernanţii şi-au dat seama (nici nu era greu...) că merită să se bată pentru asemenea avantaje şi au pornit o puternică ofensivă începând cu preşedintele Constantinescu şi continuând cu miniştrii cabinetului Vasile, care s-au preumblat prin fostele republici sovietice din Asia. Totodată, la Bucureşti au fost organizate diferite manifestări având acelaşi ţel: să demonstreze că trecerea conductei prin România este cea mai favorabilă cale de a transporta ţiţeiul spre Apus. Aşadar, în ce ne priveşte, au fost făcute toate demersurile necesare şi cu toate acestea soluţia finală în favoarea noastră încă nu s-a dat. Cu alte cuvinte, noi vrem, dar ei sunt încă circumspecţi. De ce? în primul rând din cauza noastră. Bunele intenţii nu sunt suficiente în cazul unor afaceri de anvergură. Modul în care are loc procesul de reformă, în principal privatizarea, nu este de natură să încurajeze investitorii străini care, chiar dacă statele semnează acordurile pentru conductă, sunt cei ce vin cu banii. în mod firesc, Bulgaria este mai bine privită din acest punct de vedere şi chiar dacă poziţia sa geografică nu este mai favorabilă, totuşi inspiră pe moment mai multă încredere. De asemenea, viabilitatea noastră în ce priveşte unele demersuri pe plan politic pot constitui o frână serioasă.De altfel, la conferinţa “Energia Mării Caspice în Europa”, ambasadorul american la Bucureşti a exprimat clar preferinţa ţării sale pentru ca proiectata conductă să treacă prin Turcia, iar ţările din Bazinul Mării Negre sunt văzute doar ca “o modalitate de a încuraja prosperitatea şi stabilitatea regională. Deci, pentru ca şi ei (occidentalii) să ne vrea mai este nevoie ca şi Guvernul de la Bucureşti să înceapă să-şi vadă serios de treabă. Nu ca până acum._____________________________________ ÎNCĂ O VICTORIE A CABINETULUI VASILE: S-A REFORMAT AGRICULTURA! Ministrul agriculturii Dinu Gavrilescu a lansat în eter o sentință demnă de plecăciunile noastre: conform opiniei domniei sale, reforma în agricultură s-ar fi încheiat. E tare, dom’ ministru, e demnă de “bomba” guvernărilor post-decembriste... De fapt, dacă stai să te gândeşti bine, dom’ ministru nici nu spune prea mari prăpăstii; agricultura e un subiect încheiat pentru Guvernul Vasile, care i­­a dat lovitura de graţie. în aceste condiţii, e normal să spui că reforma s-a încheiat, de vreme ce nu ţi-a mai rămas nimic de reformat! Agricultura e atât de bine pusă pe butuci de toate guvernele de după Revoluţie, încât judecata d­lui ministru poate fi considerată cel mult naivă în prostia ei... Că, dacă-l iei în serios pe domnul Dinu, nu-ţi ajung mâinile amândouă ca să numeri “succesele” reformei în agricultură: pământurile nu mai sunt lucrate, ţăranii ară cu plugul şi vitele, ca acum 100 de ani, recoltele sunt atât de mici încât abia ajung pentru consumul intern, satul românesc e la pământ... Iată succesele din agricultura României post-revoluţionare, cu care ministrul Gavrilescu se mândreşte atât de tare, decretând “încheierea reformei”... V.M. TUDOR Hotărârea consilierilor udemerişti - nulă şi neavenită Despre “celebra” hotărâre a Consiliului local Sfântu Gheorghe - nevotată de consilierii români! - privind atribuirea numelui poetului Petőfi Sándor unei porţiuni din str. 1 Decembrie 1918 am scris nu o dată accentuând nu numai caracterul antiromânesc al deciziei, cât şi lipsa suportului legal în adoptarea ei. Atacată în contencios administrativ (dosar nr. 820/ 1998) de către Prefectura judeţului, prin sentinţa civilă nr. 231 Tribunalul judeţean Covasna a admis acţiunea şi a anulat Hotărârea nr. 28 din 27 martie 1998 a Consiliului local. Bineînţeles, sentinţa poate fi atacată prin recurs în termen de 15 zile de la comunicare, dar şi până atunci un lucru este clar: str. 1 Decembrie 1918 se va numi astfel şi nu va fi ciuntită. Numele poetului paşoptist maghiar va putea fi atribuit, pvpnti.ial tinei ' eilt*» arf-pr­i* Hp rU­r.iiIfltif» După negocieri şi cedări reciproce Consiliul local Vârghiş este de acord cu amplasarea unei troiţe pe locul fostei biserici ortodoxe După mai bine de un an de zile de când Protopopiatul ortodox din judeţul Covasna şi Liga cultural-creştină “Andrei Şaguna” au cerut Consiliului local Vârghiş aprobarea pentru amplasarea unei troiţe pe locul bisericii ortodoxe dărâmate în anii dictaturii hortyste, zilele trecute acest Consiliu a aprobat, într-o şedinţă la care a participat şi prefectul judeţului, amplasarea troiţei aproximativ pe locul fostei biserici. Argumentele Consiliului local Vârghiş împotriva ridicării acestei troiţe se refereau la locul în care ea urma să se ridice (curtea şcolii), la expresia “dărâmată samavolnic” din textul ce urma , să fie înscris pe troiţă, precum şi la teama ca troiţa să nu fie pângărită de cei care n-ar fi înţeles semnificaţia ei creştină. După negocieri şi cedări reciproce, consilierii locali şi primarul comunei Vârghiş au ajuns la o înţelegere cu Prefectura judeţului, Primăria notificând acordul ei asupra amplasării troiţei într-o scrisoare trimisă Protopopiatului ortodox. Iată, cu răbdare şi bună voinţă lucrurile se pot aşeza pe făgaşul unui­­ comportament social normal, ca să nu zic creştin şi­­ ecumenic. (N. DEMETRIAD) Comisia de învăţământ a Camerei­­ Deputaţilor şi-a reluat lucrările Comisia de învăţămînt a Camerei Deputaţilor şi-a reluat, miercuri la amiază, lucrările suspendate dimineaţă din cauza lipsei de cvorum. Decizia reluării lucrărilor a fost luată de Biroul comisiei, la cererea Biroului Permanent al Camerei. Anghel Stanciu, preşedintele Comisiei, a anunţat că Biroul a respins cererea de reanalizare a art. 123 privind învăţămîntul superior pentru minorităţi. El a precizat că a fost respinsă şi propunerea PNŢCD de rediscutare a acestui articol după epuizarea ordinei de zi. Reprezentantul UDMR în comisie, Ferencz Asztalos, a reluat în plenul comisiei cererea de rediscutare a art. 123, dar președintele a refuzat să o supună la vot, acuzîndu-l pe deputatul UDMR că perturbă lucrările comisiei, creînd “disconfort psihic”. Comisia a luat pauză de masă, după ce a adoptat încă un articol al Ordonanţei 36 de modificare a Legii învăţămîntului. Conform programului, comisia lucrează pînă la ora 16.30. UDMR a anunţat că iese de la guvernare dacă pînă la 30 septembrie Comisia de învăţămînt nu sub­t im­pfinil ninltema universităţii maghiare Concursul automobilistic de viteză pe traseu montan, “Bárányos - Monte Carlo ’98" • Interviu cu dl. ing. SIMON ÁRPÁD, preşedintele ACR Covasna şi _______________ director organizatoric al întrecerii______________ Horia C.DELIU - Domnule Simon Arpad, constat că sunteţi în mare “fierbere”... - Pe bună dreptate şi nu de ieri, de azi. La finele acestei săptămâni are loc în judeţul nostru o importantă acţiune sportivă cu caracter naţional, anume “Concursul automobilistic de viteză pe traseu montan “Bálványos - Monte Carlo ‘98 ".­­ Nu vă aflaţi, totuşi, în faţa unui debut! - într-adevăr, este deja a treia ediţie, se cheamă că avem o tradiţie în domeniu, ceea ce ne onorează şi ne bucură în acelaşi timp.­­ Aşteptăm detalii de ultimă oră. - în zilele de 2 şi 4 octombrie 1998 vor avea loc în staţiunea Bálványos etapele a IX- a şi a X-a din cadrul Campionatului Naţional de VTM (Viteză pe traseu montan), în Române de Automobilism şi Carting. Dar acţiunea va începe practic de azi, 1 octombrie, începe ? 4­­ Vineri, 2 octombrie. La orele 9,00 se prezintă oficialii la posturi, la 9,30 se închide circulaţia (asta este bine să reţină automobiliştii ce au de gând să treacă prin zonă­ până la orele 16,30, între 12,00 şi 14,00 au loc două antrenamente cronometrate - de fapt, două urcări - iar între 14,30 şi 16,15 se desfăşoară două manşe de concurs din cadrul etapei a IX-a.­­ Şi cea a X-a?________________ (Continuare în pagina a 2-a) conformitate cu regulamentul Federaţiei când se fac înscrierea concurenţilor, reviziile tehnice, verificarea documentelor piloţilor la Secretariat, se ţin unele şedinţe de lucru cu membri ai Colegiului comisarilor sportivi şi altele.­­ Primul concurs, efectiv, când Don Quijote, Sancho Pauza şi Rosinanta filmează la Cotroceni... Dumitru MANOLACHESCU Vă întrebaţi, probabil, ce caută aceste frumoase personaje în realitatea de fiecare zi, în prezentul istoric. Păi caută, pentru că uite ce mi-a venit în minte tot gândindu-mă la politicienii ăştia ai noştri, ce bine s-ar descurca Emil Constantinescu şi Adrian Severin în rolurile celor doi! Ce-------------------------­frumos film ar face ei la Cotroceni! Preşedintele nostru, de pildă, se luptă cu corupţia aidoma cavalerului tristei figuri cu morile de vânt. Chiar seamănă puţin cei doi, dacă te uiţi bine... Iar rezultatele luptei anticorupţie sunt absolut şi perfect egale cu _________________ cele ale bătăliilor duse de Don Quijote cu morile de vânt. Adică nule. Lovite nu de copita Rosinantei, ci de lipsa de eficienţă şi voinţă politică a clasei noastre conducătoare, în întreaga sa activitate preşedintele Constantinescu a fost şi este sprijinit de proaspătul dizgraţiat P.D. Adrian Severin. Se­ aude că democratul lui Petre Roman era o prea plecată slugă a preşedintelui ţării, ceea ce nici n-ar fi fost chiar atât de rău dacă n-ar fi semănat cu un soi de concurență neloială... Impresia asta e întărită de alte vorbe, cum că Severin şi-ar trage un partid - rupt din Partidul Democrat - care să-l susţină pe Constantinescu în alegeri. Deci, dacă ne gândim la asemănări, iată cum Severin devine omul bun la toate al preşedintelui, un fel de Sancho Panza pentru Don Quijote­----------------------------Cu Rosinanta e ceva mai complicat. Cin’ să fie, cin’ să fie? Apropierea ei de avocata austriacă de origine maghiară Eva Maria Barki poate părea forţată. Oricum, eu nu vă îndemn s-o faceţi. Dar dacă, totuşi, se­­ntâmplă ca cineva să fie jignit de această __________________asemănare, vreau să vă spun de la bun început că această comparaţie nu poate să fie jignitoare pentru avocata austriacă, pentru simplul motiv că eu personal am un respect şi­ o dragoste deosebite pentm prietenii omului, caii. Care sunt şi frumoşi, şi deştepţi, şi credincioşi. Nu ştiu dacă Rosinanta - Barki a fost prieti­na lui Constantinescu. Probabil n-a fost, pentru că dl. preşedinte a hotărât să fie bărbat şi să o pârască la preşedintele Austriei pe respectiva doamnă, pentru că, pe (Continuare în pagina a 2-a) Guvernul rus şi-a exprimat, miercuri, regretul faţă de crearea, sub auspiciile Statelor Unite, a Forţei multinaţionale de pace din sud­­estul Europei, din care face parte şi România, estimînd că acest demers vizează să-­ limiteze influenţai­­ Moscovei în regiune,Ii informează agenţia Interfax, citată de AFR Rusia se bucură, în general, de orice iniţiativă care contribuie la stabilitate în regiunea conflictuală a Balcanilor, dar, de data aceasta, este “şocată” că nu a fost autorizată să se implice în acest proces, a indicat Vladimir Rahmanov, purtător de cuvînt al Ministerulu­i rus al Afacerilor Externe. “Unele ţări din regiune, presate să se alăture NATO, au tendinţa de a contura noi frontiere în sud-estul continentului şi în domeniul securităţii­­europene”, a declarat, marţi seara, Rahmanov. Şapte ţări - Grecia, Italia, Turcia, Albania, Bulgaria, Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei (FYROM) şi România - au semnat, sîmbăta trecută, la Skopje, în prezenţa . wt :: : secretarului american­­ al Apărării, William Cohen, un acord prin care se creează Forţa multinaţională de pace din sud-estul Europei. “Rusia a indicat organizatorilor că doreşte să participe la reuniunea de la Skopje, însă răspunsul FYROM a fost negativ”, a adăugat purtătorul de cuvînt al MAE rus. Rahmanov spune că în prezent există tentative de “limitare a implicării Rusiei în problemele militare şi politice ale regiunii”. Crearea acestei forţe de pace se înscrie, susţine Rahmanov, “împotriva eforturilor desfăşurate de comunitatea internaţională pentru a ajunge la o pace durabilă” în Balcani.­ Premierul Vasile optează tot pentru universitate multicultural Premierul Radu Vasile a solicitat, miercuri, liderilor UDMR să dea dovadă de înţelepciune în privinţa participării la guvernare, transmite corespondentul MEDIAFAX. “Fac apel la liderii UDMR să dea dovadă de înţelepciune”, a spus Radu Vasile într-o conferinţă de presă organizată la Iaşi şi a adăugat că “nici una din componentele coaliţiei guvernamentale nu şi-a impus un program maximal”. “Noi sîntem partizanii multiculturalismului, dar mai mult de atît nu se poate oferi UDMR. Acest multiculturalism poate fi formula unei universităţi germano-maghiaro-române”, a­ spus Vasile, care a adăugat că locul unei astfel de universităţi nu poate fi la Cluj, ci la Sibiu sau Tîrgu Mureş. El a mai spus că înfiinţarea unei universităţi multicultural ar putea fi “împinsă” spre anii 2000-2001, deoarece numai atunci aceasta poate fi acreditată. Totodată, premierul a afirmat că “demisia lui Marga nu se va produce”. El a apreciat că retragerea UDMR de la guvernare nu este un factor pozitiv pentru România. “Chiar dacă nu este o­ criză politică, pentru că guvernul rămîne majoritar, pe plan internaţional se va reveni asupra ideii că în România a apărut o criză. De aici reticenţa investitorilor străini şi imaginea că în România crizele se succed una după alta”, a mai spus Vasile. Scade numărul şomerilor Numărul şomerilor înregistraţi la oficiile forţei de muncă se ridica, la sfirşitul lunii august, la 848.300 persoane, în scădere cu 22.700 faţă de luna precedentă, dar mai mare cu 139.800 persoane comparativ cu august 1997, informează Comisia Naţională pentru Statistică. Faţă de luna anterioară, a scăzut numărul beneficiarilor de ajutor de şomaj şi de integrare profesională - cu 44.000, dar a crescut, în schimb, numărul celor care beneficiază de alocaţie de sprijin - cu 32.100 persoane. Concluzia CNS este că, deşi numărul şomerilor înregistraţi a scăzut, diferenţa nu reprezintă o absorbţie pe piaţa forţei de muncă. Numărul şomerilor neindemnizaţi era, la 31 august, de 216.200 persoane, cu 10.800 mai mic faţă de luna anterioară, femeile reprezintă 48,7% din totalul şomerilor înregistraţi. Deşi majoritatea şomerilor neindemnizaţi sunt muncitori, numărul locurilor de muncă rămase neocupate, destinate acestora, a reprezentat 77% din totalul locurilor de muncă­ oferite. Rata şomajului a fost, în august, de 8,8%, faţă de 8,7% în iulie şi 7,1% în august 1997. Pentru femei, rata şomajului în august a fost de 8,8%. Şomajul se menţine pronunţat în judeţele Neamţ (15,2%), vaslui (14,8%), Hunedoara (13,9%), Vîlcea (13,2%), Botoşani (12,6%), Brăila (12,3%). Cea mai scăzută rată a şomajului s-a înregistrat în judeţul Mureş (3,5%). în Bucureşti, rata şomajului a fost de 4,3%.

Next