Dimineaţa, octombrie 1925 (Anul 21, nr. 6776-6805)
1925-10-01 / nr. 6776
Cel mai mare magazin de blănuri Eri Gros se află la Cluj „Casa de Lipsea“ Depozitul din Cluj este senzaţional. Toate blănurile din lume se află expuse în mare asortiment în acest magazin. Firma care are sucureate la : Londra, Paris, Ifiossa, Leipzig, Cracau şi ISew-Tork, a expus cele mai frumoase blănuri în localurile din Calea Reg. Ferdland , Palatul Eugen Szavo. Acest magazin ce se deschide zilele acestea, va fi o senzaţie a vieţii comerciale din Cluj. Telefon Interurban 519. Parchete „SLAVONIA“ Rog onorata clientelă a angaja de pe acum cantităţii® de parcbole ce necesită pentru lunile Septembrie, Octombrie şi Noembrie, aceasta pentru a putea satisface la timp toate cererile Reprezentant general şi Depozitar pentru parte marca „SLAVONIA" Beny Expoziţie de Mobile Telefon 6581 Piaţa Alexandru Lahovari Nr. 8 — Bucureşti. — Forme de catifea, fetru si piei® Str. iifpscani 67 Hanul cu Tel LA SU EAPTA. fie blană in toate culorile modeme ptr. taine, garnituri la mantouri, si rechten pretori pe jumătate ca eri aide. ' Blănăria A. & L. DAVID — Calea Victoriei lie. 45 Casele Bisericei Crețulescu,. i tu," MOBILE 30 Cu ocazia mutării magazinului nostru în Strada Smârdan No. 43 (colţ cu Şelari) vindem tot stocul de mobile Dormitoare, Sufragerii, jalonaşe, Biurouri şi orice fel de Mobile cu 30 la sută mal efila ca pri nade. Calea Rabovei No. 35 Telefon 64]83 fl. GLUCKMAK & Co. Bodega si Restaurantul „EFORIEI“ B°dul Elisabeta anunţă onor. clientela că pe lângă un balet bine asortat cu răcituri, mâncări calde, grătar special vinuri alese şi Bere specială Bragadiru mai serveşte şi Dejun Hunei 45 compus din patru feluri de mâncare Inclusiv pâine. „Hotel Esplanade“ Bucureşti, Bulevardul Academiei 8 Confort modern încălzire centrală - Apă caldă ţi rece la orice oră din şi zi noapte. - Apartamente cu băi. — Telefoane. — Ascensor. — Instalaţia complectă nouă.______________________Telefon 1W fsilfi. si răspândiţi ..Dimineaţa CoDast“ DIMIDIEATA FIICA PĂCATULUI 09) Roman de XAVIER de MONTEPIN — Asta-i clar... întări și Malo. — In fiecare noapte, urmă Hélion, doamna de Saille părăsește palatul prin scara secretă și ese din grădină pe portită. Trebue ca intr'o noapte, în două, în zece, dacă va fi necesar, să stai de pândă în stradela de lângă portiţă. Trebue să urmăreşti pe soţia mea, la eşire şi să-mi dai un cont exact de cele ce vei descoperi. — Doamnul marchiz poate socoti asta ca făcut. . . — Vei începe de astă seară. — înainte de miezul nopţii, voiu fi la postul meu. — Gândeşte-te că trebue, mai presus de orice, ca nimic să nu-ți trădeze prezența. — Domnul marchiz poate fi liniștit. O să fiu absolut invizibil, fără să părăsesc pe doamna cum n-o părăsește umbra. — Facă cerul, murmură Hélion, să o găsim nevinovată. La aceasta Malo nu răspunse nimic. Bunul său simț naiv îi spunea lămurit că nu este obiceiul ca o femee să adoarmă pe bărbatul său cu narcotice, pentru a putea practica ante misterioase de virtute. — Pentru la noapte dar... reluă marchizul. — Pentru la noapte, repetă Malo. Pufni după această conversație confidențială între stăpân și valet, Hilda se întoarse. Fu veselă, iubitoare, încântătoare. — F. nevinovată, își zicea marchizul, sau, ca și sirenele antice, mă încântă ca să mă piardă mai bine. Scara, ca și în ajun, domnul de Saille,se prefăcu numai că bea, dar ca și în ajun nici o picătură din vinul de Xeres turnat de Hilda nu-i atinse buzele. Lucrurile se petrecură apoi în acelaş chip ca şi în nopţile precedente. Cu puţin înainte de ora unu, Hilda părăsi patul conjugal şi eşi din odae, închizând în urma ei cu zăvorul uşa cabinetului de toaletă. Ilérion se repezi la postul său de observaţie, adică la fereastra celui de al doilea cabinet. Stelele străluciau pe cer. Văzu clar umbra neagră desemnându-se pe masivurile întunecoase ale grădinii. — Dacă Malp este acolo unde trebue să fie, murmură el, — și cum să nu fie? — mâine dimineață o să știu totul. Trecură trei ore. Hilda se întoarse să-și reia locul și adormi ca un copil, lângă bărbatul său, ale cărui chinuri morale pana nu le poate descrie. In fine se făcu ziuă. Hélion lăsă pe soţia sa dormind, se sculă fără zgomot şi se îmbrăcă repede. Prima persoană care îi eşi In cale în anticameră, fu Malo. — Haide, ii zise el, și-l duse în fundul apartamentului, apoi zăvori ușa în dosul lor. Ei? — Ei bine, domnule marchiz, răspunse valetul, am făcut ce am putut. — Ai fost lângă portiță? — Da. — Ai văzut pe doamna marchiză? — Da. — Atunci știi?... — Știu unde se duce doamna de Saille în fiecare noapte. — A! exclamă Hélion, în fine! — Dar, continuă Maro, dacă știu unde se duce, nu știu încă ce face acolo. Se întrerupse, apoi urmă cu vocea mai scăzută, și foarte încurcat: — Deși mi-e teamă că ghicesc... — Să vedem, ordonă Hélion, explică-te, mă ucizi! — Dacă domnul marchiz ar vrea să-și dea osteneala să vie cu mine un moment, răspunse Malo, explicațiile mele ar fi mai lămurite şi foarte fault simplificate. — Pălăria și sabia, zise gentilomul, și să mergem. Malo se grăbi să aducă cele două obiecte pe care le cerea stăpânul său și amândoi se îndreptară spre grădină, Valetul urmând pe marchiz la o distanță respectuoasă. Când ajunseră la portiță, Malo grăbi pasul, trecu înainte, scoase din buzunar o chee, o introduse în broască și deschise. Odată în Stradelă,zise: — Domnul marchiz vrea să-și dea osteneala să se uite în sus? Hélion ridică capul mașinalicește. Un castan, plantat in grădină nu departe de portiță, întindea peste zid câteva ramuri și frunzișul său des umbria stradela. De una din ramuri spânzura o frânghie, al cărei capăt ajungea la cinci picioare de pământ. — Ce-i asta? întrebă Hélion, care încă nu înțelegea. — Asta, domnule marchiz, este observatorul meu. CAP. XV Povestea lui Hans şi a lui Gratelien — Ce vrei să spui? .V — Eri, după ce am avut cinstea, să primesc ordinele domnului marchiz, am venit să fac o recunoaştere la faţa locului. Stradela se întinde la dreapta şi la stânga şi e mărginită de amândouă părţile de ziduri netede, fără o singură adâncitură unde să te poţi ascunde. Nu ştiam in ce direcţie o să se depărteze doamna de Saille, şi nici nu puteam ghici. îmi zisei că, oricum m'aş deghiza, ar fi cu putinţă să treacă pe lângă mine şi să mă recunoască, şi că, în tot cazul, ar putea să observe prezenţa unui străin în stradelă,... să devie neîncrezătoare şi... să se întoarcă acasă. Asta mă cam Încurca şi nu prea ştiam cum să scap din această neplăcută situaţie, când îmi veni o ideie. „Mă gândii că n-ar fi cu neputinţă să mă instalez pe creasta zidului, tocmai deasupra porţii, — iar când doamna marchiză va eși și va face vreo sută de pași, să mă iau după dânsa, fără teama că voiu fi descoperit. Avui ideea, în afară de asta, să leg o frânghie de această ramură și să mă servesc de ea ca să-mi dau drumul jos fără zgomot. Ce zice domnul marchiz de această idee? — E foarte ingenioasă, răspunse Hélion, dar continuă și grăbește-te. — Toata s‘au petrecut după cum am prevăzut, reluă Malo. De sus de pe zid am văzut pe doamna marchiză intrând în grădină. A deschis poarta și s‘a strecurat în stradelă, privind în jurul ei cu neliniște și bănuială, dar nu descoperi nimic suspect și apucă repede spre stânga. Când am crezut că era destul de departe, m-am coborât și am început s-o urmăresc, mergând dealungul zidurilor, ca să mă pot lipi de el ușor, dacă doamna marchiză ar fi întors capul. Zicând acestea, Malo duse pe stăpânul său în direcția pe care o luase doamna de Saillé în noaptea precedentă. Ajuns la capătul străzii, valetul apucă spre dreapta și-și continuă povestirea, un moment întreruptă. — Când am ajuns aici la colț, zise el, doamna marchiză dispăruse. — Dispăruse! oclamă Itélion. — Domnul marchiz să binevoiască a avea răbdare și a-mi da voe să mă explic. Nu mai vedeam pe doamna, pentru că se urcase într’o leetică; fără nici o îndoială, lectica se găsia acolo anume ca s-o aștepte și acum se depărta repede. Am urmărit lectica... Malo încetă pentru moment de a vorbi, dar mergea mereu. Drumul pe care-l străbateau stăpânul şi valetul era tot o stradelă, mai îngustă decât cea dintâi, întretăiată la dreapta şi la stânca, din distanţă în distanţă, de alte stradele, care blesniau circulaţia în jurul grădinilor unui mare număr de palate şi de case. Malo mergea încet şi părea că studiază zidurile cu o deosebită atenție. — Ce cauți? întrebă domnul de Saille. Malo mai făcu câțiva pași, apoi răspunse, arătând o cruce mică, neagră, grosolan desemnată pe zidul alb, în locul unde o nouă stradelă o tăia pe aceasta în uunghiu drept: — Iată ce căutam. — Ce însemnează crucea asta? — Este un semn pe care l-am făcut cu o bucată de cărbune astă noapte, ca să recunosc mai bine locul pe unde o să trec. Când eram mic și mă duceam în Bretania să caut cuiburi de păsări în tufișuri, totdeauna tăiam cu cuțitul scoarța arborilor și la întoarcere nu aveam decât să urmez semnele. Ceilalţi copii, care nu-mi imitau exemplul, se rătăciau de multe ori, eu, niciodată, în adevăr, fără crucile negre desemnate din loc în loc, i-ar fi fost imposibil lui Malo să mai nimerească în mijlocul unui adevărat labirint de stradele strâmte şi de ziduri înalte. Cei doi oameni merseră timp de vreo douăzeci de minute. După aceea, Malo se opri. Stăpânul şi valetul ajunseseră în fața unei portiţe cenuşii, care se deschidea într’un zid foarte înalt. Drept în mijlocul porţii, se vedea o altă cruce neagră, mai mare decât toate. — Aici a intrat lectica, zise bretonul. Domnul marchiz poate să vadă. Am însemnat tăblia, m‘am ascuns colo în colţ şi am aşteptat. Puteau să fie orele două şi jumătate când a eşit lectica şi a străbătut acelaş drum ca la venire. Aproape de palatul domnului marchiz, doamna s‘a coborât din lectică şi a intrat în casă. După cinci minute am făcut şi eu acelaş lucru, şi iată tot ce ştiu pentru moment. Să cunoască în chip pozitiv locul unde se ducea Hilda în fiecare noapte, era negreşit ceva, dar nu era destuL Domnul de Saille şi valetul ocoliră zidul în care se deschidea portiţa şi după ce înconjurară o grădină care părea imensă, se pomeniră in strada Filles-du-Calvaire. Acolo, între două coloane măreţe de piatră, se vedea un grilaj, care forma intrarea principală a locuinţii. Dar până la înălţimea de mai bine de zece picioare fuseseră bătute scânduri de stejar între barele grilajului, în scopul evident de a împiedica pe curioşi să vadă în interiorul grădinii şi în casă. Un lanţ de fier foarte ruginit punea în mişcare un,clopot de dimensiuni impunătoare, care prevenea locatarii de sosirea vreunui vizitator. Casa sau palatul de care este vorba căreia nici nu i se vedea acoperişul, — era complect izolată, căci în strada Filles-du-Calvaire, la epoca aceea, erau foarte puţine construcţii. Mijlocul de a te informa de la vecini era deci inexistent. (Va urmai . I mV iOj îîcî oM V 1III IOT ara ula i? ni w 1 1 Răsăritul soarelui 6,12 Cum a fost Spectacole Situația atmosferică în Europa, orele 8 dim, Depresiana din Islanda s-a deplasat spre Est iar cea din Italia a rămas staţionară. Maximul barometric din Vestul Continentului a înaintat spre centrul Europei, iar în Rusia s’a format tip asemenea un maximum foarte accentuat. Temperaturile au scăzut aproape în tot continental afară de Scandinavia, Anglia şi centrul Europei, unde au crescut, azi la 8 fiind cuprinse între 4 gr. în Nordul Rusiei şi 25 gr. în Grecia. Precipitatiuni au căzut în’ NW. EV. centrul continentului şi puţine în Rusia. In România, orele 8 dinii Timpul a fost variabil în cea mai mare parte a ţării cu excepţia SW, unde a fost senin pe alocuri; prin N. au căzut puţine precipitaţiuni Presiunea a crescut cu 2.5 mm şi era cuprinsă azi dimineaţă la 8 între 765 mm. la Cernăuţi şi 760 mm. la Craiova, iar temperaturile între 9 gr. la Cernăuţi şi 20 gr. la Constanţa. Cele maxime de ori au atins valori cuprins între 30 gr. la Bucureşti şi 14 gr. la Cernăuţi, iar cele minime de azi noapte între 9 gr. la Cernăuţi şi 19 gr. la Constanţa. La Bucureşti-F Haret orele 8 dim. Presiunea atmosferică 763.5 mm. temperatura 16.1 gr. Umiditatea 92 Ştirea dată, ori, de un ziar, după care ministerul de externe român ar fi primit din partea guvernului german o notă prin care cere începerea tratativelor pentru scoaterea de sub sechestru a averilor supușilor germani este complect neîntemeiată. JENAT flIC 33 Calea Victorie! 38 Anunță distinsa sa clientelă că i-au fost modele de: 1QGHII, T1IUXUQS IWÂNTODBlSiPĂLARM Greaţiunile celor mai de seamă case parisiene ESPOSITHUNEA va avea loc: LUNI 5 OCTOMBRIE MARŢI 6 OCTOMBRIE ŞI MERCURI 7 OCTOMBRIE de la 46 p. m. D-l Constantin M. Stănescu, director în ministerul de industrie şi comerţ, care a avut durerea să-şi piardă soţia, mulţumeşte pe această cale tuturor acelora ce au avut bunătatea să-i adreseze un cuvânt de atenţie In această crudă încercare. Oferim? Dr. M. Goldstein, docent de boale nervoase, îşi reia consultaţiile 4-6. Str. Lucaci 18. Casa Coirtance C. A. Bosetti 3. Va arăta colecţia de toamnă Luni 9 Oct. şi zilele următoare la sută. Cerul acoperit şi vântul suflă de la ENE cu 7 mps. Temperaturile maxime de ori la apărător 30.3 gr. la soare pe sol 35.5 gr. Minima de azi noapte 15.8 gr. Timpul probabil dela 29-30, orele 13. In N. ţării timpul se va îndrepta şi în S. va fi variabil. Temperaturile vor scădea, iar vânturi potrivite vor bate din: sectorul N. Transparenţa aerului in N, bună şi în mediocră. TEATRUL NAŢIONAL—Faust. TEATRUL REGINA MARIA. — Amedeu Stânjenel. TEATRUL POPULAR, Erasmus Montanus. TEATRUL MIC. — Nu’mi înşel bărbatul. TEATRUL ALHAMBRA — Nou şi atractiv program. TEATRUL MAJESTIC FEMINA (Pasagiul Comedia). — Program de atracţiuni. CINEMA PATHEI.IPSCANI— „Circe Seducătoarea“ de Blasco Ibanez. .CINEMA FRASCATI.—Băetaşul din Flandra cu Jackie Coogan. CINEMA MARIOARA VOICULESCU „Doctorul Mabuse“, ambele serii. TEATRUL EFORIA. — „Sora Albă“ cu Lillyan Gish. La conferinţa ce va avea loc in ziua de 45 Octombrie la Paris, se va stabili noul orariu al trenului Simplon. Acest tren va sosi la Bucureşti la orele 8.25 dimineaţa in loc de zi plecând apoi din Capitală, la orele 9.20 seara în loc de orele 7. Odată cu aceste schimbări este vorba să se reînfiinţeze şi o ramură de legătură a Simplonului pentru Osteridă de la Milano. După terminarea acestei conferinţe va avea loc alta la Haga unde se vor fixa orariile trenurilor internaţionale. imtim . La qQCasUÎ embrintil mt pa domnii I. Miclescu, subdirectând mişcării. Fl. Otulescu subdirectorul. c. f. r. şi Asador inspector. D. Flavian va reprezenta compania vagoanelor cu paturi. Teatrul SHHTDA1. „IramS şi Comedie11 cu ansablul trupei din Vilna Joi 1 Octombrie ora 9 14 seara Deschiderea stagiunei cu piesa Neofitul de A. Estese Meteie la cassa Teatrului Pierdut în seara zilei de 28 ort. în tramvaiul No. 17 un pacheţel cu acte pe numele Nicolescu Pamfil şi Eugenia Munteanu născută Nicolescu. Găsitorul este rugat al aduce în strada Pandele Dinu No. 13 Bucureşti, unde va primi o bună recompensă. Noua expoziţie de Iluzorie de dame Au Trousseau fcl&aant se va deschide in curând. ROMAN, 29. — In seara sărbătorilor evreiești pe când lumea era adunată pela sinagogi, la 3 sinagogi din oraş s’au spart geamurile cu pietre. Autorii n’au putut fi prinşi. Cazul se cercetează. MAISON GABY 8 Str. Episcopiei Anunţă onor sale clientele că expune Modele de toamnă Rochi, Mantouri Cu începere de Luni 5 Octombrie ora 4 p. m. şi în zilele următoare. In zilele de 6, 7 şi 8 Octombrie se va ţine la Oradia Mare congresul inginerilor de poduri şi şosele din România. CINEMA GLORIA. « Oarba, din Paris, dramă în 10 acta uupă romanul lui Xavier de Montpin. TEATRU NOU. — Trupa Titi Dumitrescu va juca: „Scandalul de la teatrul Nou?” şi „Din gură ’n gură’! CINEMA ROMA (Griviţa).—..Joueuse d’orgue, Oarba din Paris“. CINEMA JUPITER. — Deschiderea stagiunei cu „Stigmatul“. Orchestra va acompania filmul. CINEMA „EDISON“ Grădina şi Salon. — Stăpâna Lumei 12 acte. Fraţii Karamazof 7 acte şi trupa de artişti. GRADINA MARCONI. — Cocoşatul de la Notre Dame de Paris, şi SALA. — Aventurile lui Tarzan şi trupa Titi Mihăilescu. GRADINA JIGNIŢA. — „Fetiţa Dulce“ cu Dina König. La 7 Octombrie ora 11 dim. Se va deschide, la Geneva, in sala cea mare a consiliului din Hotel de Viile conferinţa internaţională a Crucei Roşii. România a fost invitată a lua parte la această importantă conferinţă Se vor discuta toate chestiunile în legătură cu serviciul de cruce roşie în timp de război şi în timp de pace. ttGISELLE“ Robes Nanteaux Sir. Ales. Lahovari 5 anunţă distinsa sa clientelă că Joi 1 Octombrie Umeri 2 Octombrie Sâmbăta 3 Octombr. Orele 36 d. a. va expune o bogată colecţie de rochi de vizită. Mantouri şî loshî de seară, modele originale de la cele mai renumite case parisene. D-lor controlori fiscali Munteanu Mihail, Racoviţă Vasile, Borş Dumitru, Zota Gh., Ilau Gh., toţi din judeţul Tutova, li s’a conferit crucea „Serviciul credincios“ clasa I« Magazinul anunţă onorata sa clientelă că pe ziua de Vineri 2 Octombrie va deschide un mare Salon de confecţiuni în str. Paris No. 16, etaj (deasupra Mag. Peschy.) Mantouri, Rochii de seară şi de vizită. Modele originale de la cele mai mari case din Paris. Se execută cu preţuri excepţional de convenabile. D-nii doctori Gh. Băiulescu şi N. Turcanovici, inspectori generali administrativi, vor fi puşi în retragere din oficiu la 1 Octombrie pentru limită de vârstă, dispoziţie a direcţiunei. r„ trans] După o generare a c. f. r., transporturile de ouă destinate consumului intern, se vor considera ca marfă de sezon tot anul. Deasemenea articolele şi maşinile pentru mori se consideră de sezon până la 1 Octombrie 1925. Aceste transporturi se vor Înscris şi satisface la grupa II. In „Monitorul Oficial" din 29 Septembrie au apărut deciziile ministerului de Industrie şi comerţ prin care se confirmă alegerile membrilor la Camerele de industrie şi comerţ din Bucureşti, Galaţi şi Silistra, precum consiliile de administraţie ale acelor Camere din Galaţi şi Silistra. ieri Joui 1 Octombrie 1929 OrtOSOXS Cuv, Grigore episc. SatOltC: leronim Protestant 5 leronim EDrae. Tişrî Apusul soarelui 6:00 PENTRU B-nii AVOCAŢi şi RASISTRAŢI A APARfJT HO. 11 DIN PÄNDECTELE == = SAPTiMlNALE REVISTA se juresprudenţa In genul lui „Dalloz Hebdomadaire Sub direcţia d-lui C. HARIANGIU Consilier la Curtea de Casaţie Lucrările pentru construirea mausoleului de la Mirceşti, în care vor fi depuse rămăşiţele lui V. Alexandri şi ale soţiei lui, Paulina, nu vor putea fi terminate până în toamna aceasta. Inaugurarea acestui mausoleu se va face în primăvara anului viitor cu care ocazie se vor da mari serbări cu caracter naţional. D. I. Constatin a redeschis maagazinul „Windsor“ în noul local din calea Victoriei No. 58 (sub Hotel Continental). D. N. Ghica-Budeşti, arhitectul ministerului cultelor şi artelor, a plecat pentru trei săptămâni la Paris, în interes de serviciu. Doamna Ghinea, Vasile Boerescu 13, va prezenta colecţia de iarnă în zilele de 1, 2 şi 3 Octombrie a. c. D. Nicolae Rogman, inspector şcolar şcolar, a fost numit prefect al Judeţului Bihor. MAX Man MaiER & Tailleurs Ultimele creaţiuni din Paris Str. Sf. Gheorghe Nou No. 10 Odată cu expoziţia zootechnicii de la Timişoara, din zilele de 3, 4 şi 5 Octombrie, „Asociaţia generală a medicilor veterinari din România“ va ţine, tot acolo, adunare generală extraordinară. Iată ordinea de zi a acestei adunări : votarea regulamentului Asociaţiei, legea de organizare a corpului veterinar, rolul medicilor veterinari în Camerele agricole, chestiunea doctoratului, chestiunea căminului și chestiunea autonomiei serviciului sanitar veterinar militar, I. K.