Dimineaţa, martie 1932 (Anul 28, nr. 9045-9075)

1932-03-01 / nr. 9045

Pagina 2-a RADIO Programul pentru Lunî BUCUREŞTI, 394 m. — Ora 13: Mu­­d­ra Czemeski: Mozart: Sonata In re­vocă­­de orchestră­ (plăci de gram­ofon). 13.45: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal oraf. „ . . 14: Muzică vocală (plăci de gramd­­on g- Orch. Radio: Beethoven: Marş turcesc din „Ruinele Athenei“; Wag­ner: Preludiu din „Lohsngrin“; Zieh­rer: Cetăţenii Vienei, vals; Bach: Ana extrasă din suita în re; Debussy: Schiţa simfonică; Schubert: Trei marşuri mi­litare; Frank: Paris Angelicus, inter­mezzo religios; Tschaikowsky: Noc­­turnă. k ■ * 19: Informaţiuni, meteorul şi­­ semnal orar. •­­1910: Orch. Radio; Brediceanu: Hora şi arcanul; Catalan­: Dansul ondinelor din „Loreley“; Manfred: Carmencita, serenadă; Dostal: Fantezie din opereta „Victoria şi al ei Husar“. UNIVERSITATEA RADIO 20:­10. prof. V. Stanciu: Aurul româ­nesc:;-" ’ ■" 20.20: Oct. Rațiu: Metode de plan­tarea a pomilor roditori. PROGRAM DE SEARA 20.40: Muzică, românească (plăci de gramofon­).. 21: D.­Sm. Giomâc: Quartetul op. 127 de Beethoven. 21.10: D-nii Al. Theodorescu, violina I. L. Feldmann, violina IX; Th. Popo­­vici, viplă-I şi jos. Th­aler, violoncel. Bee­thoven; Quartet, op. 127. 21.40: Transmisie, de coruri populare armene dela Atheneu. 22.10: D. Perpessicius: Cărţi noi. 22.25: D-na Nitzescu Philippide şi major.­D. Mac­­y: Toccata in la minor. 22.45­: Informaţiuni. HEILSBERG. — 16.45: Ghicitori pentru copii; 17.15: Concert, muzică distractivă ;20: Curs de stenografie; 20.30: Conf. literară; 21: Oră distrac-U MTIHI-ACXER. — 18­: Concert. ;19.40: Conf.; 20.35: Conf. muzicală; 21.05: Con­cert distrativ; 22: Piesă radiofonică Nathan. ROMA. — 19: Jurnalul pentru copiii; 18 30: Concert; 21.15: Plăci­ de gramo­fon; 22: Concert; 23.10: Muzică ușoară. BEROMÜNSTER. — 16.30: Plăci de gramofon; 17: Concert; 19.30: Plăci de gramofon; 19.50: Conf.; 21: Concert cu muzică populară; 21.50: Lectură 22.05: Concert. ■ PRAG­A. — 17.10: Concert de orch.; 18 10: Curs de limba rusească; 18.445: Conf. militară; 18 55: Plăci de'gramo­fon; 2005:­­ Variété pentr­u och.; 21.05:­­Concert; 22.30: Quartet de coarde Haydn; 23.20:­ Pláci ele gramofon. ' VîENA. —. 17.20: Dialog racUotonîc.; 17.45: Concert de după amiază; 19.20: Conf.; 20: „Cavalerul Rozelor“ come­die de Richard Strauss; 23.45: Concert .BUDAPESTA. — 17: Ora femeii; 18: Conf.; 13.30: Concert. de orch .; 19.10: Curs. de limba­ germană; 10 30: Arii e­­xecutate de Bela Cenczel; 120: Conf.; 20.40: Concert. VARȘOVIA. — 16 50: Plăci de gra­mofon; 17.40: Plăci de gramofon; 18.35: Muzică ușoara; 2.40: „Dama de pică“, op de Tschaikowsky; 24.40: Plăci de gramofon. Farfu­­di la stat. Carol In noaptea de Vineri spre Sâmbă­tă,s’a săvârşit un furt în strada Carol No. 4 la atelierul de bijuterii al d-lui Marcu Abramovici. Hoţii s’au introdus în atelier cu chei potrivite şi cu ajutorul unei maşini, au încercat să spargă cassa de fier.­­. . . Nu au reuşit şi atunci au renunţat la, planul, lor.. S’au mulţumit să fure numeroase monede de aur, după care au dis­părut. Furtul a fost descoperit ori di­mineaţă când d. Abramovici a venit la atelier şi a anunţat imediat, poli­­ţia. .. ’ . • ■' S’au început cercetări.­ ­ Nenorocire O nenorocire — provenită dintr’o glumă deplasată—s’a întâmplat ori după amiază la şcoala superioară de comerţ din b-dul Domniţei No. 37, in următoarele împrejurări: Elevul Dumitrescu Petre, în­ etate de’ 16 ani, din anul, I,­­ gradul II, do­miciliat în şoseaua Pantelimon 7­7, sta rezemat de un perete. ."Un coleg voind să­ facă o glumă, l-a pus piedică, fapt în urma căruia Dumitrescu Petre a căzut jos, lo­­tuite păgubaşilor. 2Rs<2es?®as?e desîtiaseiclove Tânărul Şerban Bolbea, în etate de 20 ani, încasator la un autobuz de pasageri de pe linia 6, pe când se afla eri la locuinţa sa din str. Gali­­leea 35, a încercat să se sinucidă — în urma certei avute cu fratele său— luând 40 de grame de apă­rare. In stare gravă a fost transportat de către internul Grigore Prie cu o ambulanţă a „Salvărei" la spitalul Filantropia unde a fost internat. Furtul de la „Monitorul Oficial” Poliţia Capitalei a început pri­vindu-se atât de grav încât a rămas cercetări în legătură cu­ dispariţia ,în nesimţire, unei ordonanţe de la „Monitorul Qfi-j Cu o ambulanţă a „Salvării" a fost d­at".­­.. " - - apoi dus şi internat la spitalul Col-In utimele zile a fost căutată za­­ţei. f. darnic o ordonanţă emisă de „Mo­­nitorul Oficial“ in valoare de 300 mii lei, însă nu i s’a putut da de urmă. A­ fost sesizată atunci Siguranţa Capitalei, care a început imediat cercetările. Au fost arestaţi trei camerişti, cari, au­ du­s ordonanţa dintr’un bi­­ro­u.intr’altul, pentru îndeplinirea tuturor forrdaiităților, însă la un moment dat ,i s’ă pierdut urina și n’a mai putut fi descoperită nică.eri. Nu s’a putut stabili încă dacă ha 'oii încAsată.'. . - / dată; iți acest stadiu se a­­flS^cercetărire. / - O nouă victim^ a ghietli In. timp, te .mergea pe str. Lips­, capi, prin dreptul casei cu No. 22, d-ra avocat­ Felicia Paraschivescu de 25 ani, domiciliată in b-dul Inde­pendenţei No. 12, a alunecat pe ghiaţă şi căzând jos şi-a fracturat piciorul drept. Internul Gheorghiu de la „Salvare" a transportat-o cu o ambulanţă la spitalul Colţei, internând-o acolo, lastoxicată cu medica­­med­e Servitoarea Tereza Fodor, de 26 ani, din strada Elena Polizu No. 23, fiind gravidă în a treia lună şi vo­ind să avorteze, a recurs la servi­ciile unei moaşe din str. Petrescu X No. 17. Numai că în urma proce­deului utilizat­­de moaşe s’a simţit îndată rău deoarece se intoxicase cu medicamentele prescrise de acea­sta. .­ . ... . In stare gravă a fost internată de „Salvare“ la spitalul Brâncovenesc. Hoţi a arestaţi In­ urma­ cercetărilor făcute de d. comisar N. Arghir din Siguranţa nowski­ şi Călin Dumitru din strada Veseliei 18. Ei au săvârşit 26 furturi, insă par­te din lucruri au fost găsite şi vesti- Dela Asociaţia pensionarilor «e-N-. ''1'; r.... ■. - ■ ■—.—,—. ...... ... Aseară consiliul de administraţie D. preedinte Schina asigură con­­ul Asociaţiei pensionarilor civili din siliul şi pe toţi pensionarii din ţară România, s’a intrunit în şedinţă că va închina toată puterea de mun extraordinară. Prezidează d. depu- . că în dubla sa calitate de parlamen­tar Nicolae­ Schina, proclamat pre-; tar şi preşedinte al asociaţiei. Chiar cmrîîVS + Â nn+ixT’ ol o tîAni o f ini • țv» liiumo wvîwi"«!«' viw. A 4­4 ,,44’ şedinţe activ al asociaţiei în Urm.a demisiunii' d-lui G. A. Drăghici.. D.' Hie B. .Gosmid­escu prezintă d-lui preşedinte Schina pe toţi mem­brii consiliului de administraţie­, a­­sigurându-i de concur­saror necon­diţionat. D. Drăjniceanu vice-preşediinte, fa­ce un expozeu asupra intervenţiu­­nilor şi audienţelor asociaţiei la forurile respective," începând' dela 6 ianuarie, 'data apariţiei ,faimosului jurnal al, consiliului, de miniştri ' şi până­ astăzi. Demonstrează cum prin acest jur­nal, s’a călcat legea bugetară şi s’a nesocotit Mesagiu! regal. "" Se plânge, că, deşi mai toţi parla­mentarii, indiferent­­ de­ partidele politice, au promis că" vor luă în­ par­lament apărarea pensionarilor,­gla­surile lor­ au­ fost izolate şi­ stinse. Vorbeşte de promisiunile guver­nului asupra revenirii jurnalului cu pricina, prin elaborarea şi votarea unei legi de unificare şi armonizare a­ pensiilor, cel mai târziu până la 15 Martie est. Roagă pe d. Schina să ia asupra sa în parlament apărarea drepturi­lor pensionarilor, cari astăzi, in ma­joritatea cazurilor, sunt muritori de foame. • • Au, im­ai luat cuvântul d-nii A­­­dan. Pârvu Butţ3P^RGxecescu alţii, la primele zile­ ale­ săptămânii ,­vii­toare va anunţa o interpelare în privinţa nedreptăţilor făcute. In aită ordine de idei, asigură consiliul că va­­ lucra alături de el pentru organizarea pensionarilor pe judeţe. Şedinţa a luat sfârşit la orele 8 seara. Viitoarea şedinţă e Marți , Martie la'ora'5 seara. Brutarii cer scumpirea O delegaţie a brutarilor din Capi­tală a prezentat­eri dimineaţă d-lui­­*­g. Budeanu, secretarul general al ministerului de industrie şi comerţ, un memoriu prin care arata că în condiţiile de azi nu mai găsesc con­venienţă la fabricaţia pâinei şi a atare, cer că li se admită urcarea preţului ei. Memori­al brutarilor a fost primit, fără a li se putea da vre­un răspuns, întrucât chestiunea preţului pâinei, dacă trebueşte luată în examinare, îrn niciun caz, aceasta nu trebue să ducă la scumpirea pâinei, ci la iefri- Mre». • Tw­ o fi* MNEATA Organizarea fabricilor de uleiuri vegetale Am anunţat la timp că ministerul de industrie, în vederea unei desvol­­tări normale a industriei de uleiuri vegetale, a luat iniţiativa organiză­rii fabricilor de uleiuri intr-o aso­ciaţie profesională. Ei- dimineaţă, reprezentanţii a­­cestor fabrici au fost convocaţi la minister, unde s’au continuat lucră­rile în vederea scopului urmărit.. Greutatea în stabilirea organiza­ţiei proectate stă în faptul că, ,tre­­buesc găsite mijloacele pentru ar­monizaree, intereselor mieilor po­ducători de uleiuri cu ale marile fabricanţi şi în acelaşi timp, luate măsuri preventive ca organizaţia să nu se transforme la un moment dat intr’un trust dăunător consumato­rilor. Osia primăria Capitalei nu vor fi valabile decât după prea­labila aprobare a municipiului. ★ ...•/ pentru a li se păstra culoarea şi gu­stul, sunt injectate cu materii dău­nătoare sănătăţii. Ministerul de finanţe a dat un ordin vămilor, prin care le face cu­noscut că, faţă de avizul ministeru­lui sănătăţii, ordinul de prohibire se abrogă. In consecinţă, pe viitor, se va ad­mite importul merelor din Califor­nie­, fără nici-o restricțiune, supu­­nându-se numai controlului prevă­zut de art. 9 diin regulamentul pen­tru controlul alimentelor "și băutu- Un comunicat al Loteriei de Stat Ministerul muncii, sănătății și o­­crotirilor sociale, (regia publică co­mercială a loteriei de stat) ne tri­­mete următorul comunicat: Consiliul de administraţie al­­re­giei publice comerciale a loteriei de stat, cu aprobarea d-lui ministru al muncii, sănătăţii şi ocrotirilor so­ciale, văzând campania, cu totul ne­fondată, care, poate fără rea inten­ţie din partea celor ce o întreprind, este totuşi menită să aducă o pro­fundă perturbare acestei institu­­ţiuni, pe reuşita căreia se sprijină integral programul de organizare a luptei pentru combaterea tubercu­lozei întreprinsă de ministerul, să­nătăţii, aduce odată pentru tot. Capitalei au fost arestaţi Ion Cara­­deauna la cunoştinţa publică urmă-1 „ • r\.. __ j... ■... i flndnpiri .. mnniifo cn CÎfltH­toarele desluşiri menite să stabi­lească convingerea celor de bună credință: 1) Loteria este exploatată in re­gie directă, cea ce exclude în mod formal și în fapt orice concesiune sub orice formă. 2) Rolul soc. Calculator este nu­mai tehnic. Prestarea serviciilor nu­mitei Societăţi, limitată la un­ an, se face în baza ofertei acceptată de consiliul de administraţie şi pe baza planului de organizare a loteriei, cam­ ambele stau la dispoziţia ori­cui pentru a fi examinate la sediul regiei din bucureşti, str. N. Bălcescu No. 34. 3) Beneficiul societăţii calculator este de 2,30%— 3% asupra preţului iazurilor efectiv vândute. Nici o al­tă remunerație sau participare de nici o pătură și sub nici o formă nu i se mai cuvine. In schimbul acestui procent,­ Societatea Calculator su­portă absolut toate spezele, la care este obligată prin contract și cari sunt trecute sub tăcere de cei ce duc campania contra Regiei. Intre alte obligaţiuni, societatea pune la dis­poziţia­­ Regiei 16 tehnicieni, parte străini, parte­ instruiţi­ în străinăta­te, al căror salariu este în exclusiva sarcină a societăţii. In­­consecinţă „Suplimentele de beneficii” mer­gând de la 130—200.000.000, afir­mate de unele ziare, sunt de dome­niul fanteziei, cu atât mai mult cu cât o instituțiune de stat, nu poate avea beneficii flotante în afară de prevederile sale bugetare, pe care să le împartă fără nici un control, contra textului scris al unui con­tract, unui prestator de servicii. 4) Planul loteriei și al tragerilor prevede, conform legii, două loterii pe an a câte 5 clase. Deci nu pot a­­vea loc mai mult de 10 trageri anual (cum­­ s’a afirmat prin ziare). Ter­menele di trageri fixate pentru pri­ma. I teci» mut! fî** I­U ta S3—2Ai Aprilie, Clasa Il-a la 24—25 Mai, Clasa III-a la 21—22 Iunie, Clasa IV-a la 13—14 Iulie şi Clasa V-a dela 10 August la 16 Septembrie 1932. 5) Condiţiunile fixate pentru co­lectori sunt inspirate de grija de a pune statui la adăpostul, oricărui risc şi ele sunt astfel chibzuite încât răspund şi interesului legitim, al co­lectorilor, dovadă însemnatul nu­măr de angajamente ferme încheiate până acum de Regie cu diferiţi co­lectori, precum poate constata ori­cine la sediul Regiei. . 6) Calculul beneficiului colectori­­lor apărut în linele Ziare este de do­meniul fanteziei, deoarece, printre, altele, repartizează pe 6 luni pro­centul de 12 la sută ce li se cuvine, în loc­­ să-l calculeze pe o singură lună sau mai bine zis pentru o sin­gură clasă. Astfel că beneficiul co­lectorilor pentru importanta muncă ce trebue s’o presteze este mult mai ridicat. CONSILIUL DE ADIŢIE Preşedinte prof. dr. Al. Slătineanu. Membrii: ing. G. Balş, G. Dobro­­vici, ing. V. Bruckner, I. Soneriu, I. Rosetti-Bălănescu. 1432 Conferinţele Ateneului „N. Iorga“ Luni, 29 Februarie a. c., ora 5 d. a., va avea loc in sala Teatrului Li­ber, strada Sf. Dumitru No. 2 (în spatele Poştei Centrale), a şaptea conferinţă din ciclul organizat de Ateneul „N. Iorga”. D. Dem. Dobrescu, primarul ge­neral al municipiului Bucureşti, va vorbi despre „Criza şi consecin­ţele ei’’. ... Vor mai da binevoitorul concurs: d-na Sabina Nicolescu, harpă; d. Mihail­ Vulpescu,­ profesor, la Acade­mia regală de muzică , şi artă dra­matică din Bucureşti, canto; d­. G. Ştefanovici,­ tenor, de la Opera Ro­mână, canto; quartetul de coarde Sarvasî. La­ pian, d. G. Kulibin." Biletele la sediul Ateneului „N. Iorga”, strada Doamnei No. 3, etaj III, şi, înainte de conferinţă, la casa teatrului. Luni, 7 Martie 1932, d. Enric Oţe­­tân­şanu, directorul Institutului me­teorologic, va vorbi despre: „Gene­raţia războiului în faţa crizei de azi”. Citîți: LECTURĂ ANCHETELE NOASTRE O bibliotecă modernă.-Cum funcţionează.-Aglomeraţia de cititori CERNĂUŢI. — De o lună de zile municipale, fiinţează în localitate biblioteca mu- Intre revistele cerute şi primite licipală „N. Iorga”, care-şi data- figurează — în afară de cele lite­­eşte existenţa iniţiativei primului- rare şi ştiinţifice — diferite publm­­­inistru, cât şi lăudabilei munci a­caţiuni periodice, interesând negu­­câtorva membri din comisia interi­mară, între cari amintim pe refe­rentul cultural, d. prof. univ. Pâr­­vulescu. Neputându-se găsi un local po­­­trivit, s’au afectat pentru această bibliotecă patru încăperi din parte­rul edificiului primăriei, cu intra­rea din piaţa Unirii, pe poarta prin­cipală a edificiului. Din aceste pa­tru încăperi, s’a amenajat spărgân­d. Dem. Dobrescu, primarul gene­ral al Capitalei, a dat delegaţie fii- du-se pereţii, o singură’sală. Astfel, mei Murdoch Macdonald & Part­­s’a realizat cea mai mare sală de ce­­ners din Londra să trateze cu firme- tire din Cernăuţi,­le engleze de construcţiuni, care vor . Organizarea blibliotecii a fost în­să vie la Bucureşti şi să facă con-­ credinţată d-lui conferenţiar lini­şti acţii urbanistice.­­ versitar N. Bănăţeanu, care a luat toate angajările ce urmează a fi drept model bibliotecile occidenta­­inciud­ate de arătata firmă engleza ier­ţii deosebi cele din Franţa. storimea, meseriile şi diferite alte branşe. Biblioteca municipală poate deci pune la dispoziţia cititorilor cât mai variate buletine de specialitate. AGLOMERAŢIA CITITORILOR Ca sistem de funcţionare şi con­trol, biblioteca a adoptat pe cel francez. Cât de necesară era biblioteca a­­ceasta într’un oraş mare ca Cernău­ţii, o dovedeşte aglomeraţia zilnică a cititorilor în faţa porţii bibliote­cii, la ora de deschidere. Mici şi mari, elevi, studenţi şi meseriaşi, bărbaţi şi femei, toţi îşi dispută dreptul de­ a intra mai repede. O statistică începută în ziua des­chiderii bibliotecii arată că cititorii preferă cărţile şi revistele româ­neşti. In al doilea rând, vin cele germ­ane. Aceeaş statistică ne arată că numărul cititorilor din primele zile a sporit după 2 săptămâni cu 300 la sută. Tot din această statis­tică se constată că, din lipsă de loc, sunt refuzaţi zilnic jumătate din cei ce doresc să citească. Spre a li se da posibilitatea tutu­ror să găsească un loc la mesele co­mode, unde fiecare cititor are la dispoziţie un spaţiu larg, biblioteca intenţionează să adopte inovaţia din Germania, adică să fie deschisă şi noaptea până la orele 11. Tot aşa, va fi ţinută deschisă şi în zilele de sărbătoare şi în cele de Duminici. Aceasta fiindcă nu există deocam­dată posibilitatea de­ a se mări lo­calul, aşa cum ar fi necesar, jude­când după aglomeraţia zilnică a ci­titorilor. Consiliul comunal se gândeşte to­tuş la o lărgire a bibliotecii, prin a­­daptarea altor încăperi. MODUL DE FUNCŢIONARE Personalul bibliotecii, deşi re­strâns faţă de marele număr al citi­torilor, nu poate fi mărit, fiindcă ar necesita detaşarea de funcţionari D. Dem. Dobrescu, a comunicat Cum lu­crările s’au făcut în regie proprie, iar mobilierul în atelierele comunale, cheltuielile au fost foarte modeste. Cu toate aceste cheltuieli ministerului de Instrucţie cum că minimale, s’a căutat ca sala de ce­­intenţionează să construiască un tire să fie cochetă şi ademenitoare, mare cămin studenţesc. Ministerul a rugat pe primarul Capitalei să ia contact cu rectoratul universităţii în această privinţă. * Bugetul general al municipiului, ACHIZIŢIA DE CĂRŢI Directorul bibliotecii, d. N. Bănă­ţeanu, in timp ce se făceau adaptă­rile şi lucrările în bibliotecar­a cau- —~ ww ,,, tai sa-şi asigure un stoc prim de Capitalei şi în care intră şi bugetele I c®ri", întrucât nu se dispunea de primăriilor de sector pe anul 1932.­­Prea multe mijloace pentru achizi­­este de 1.082.084.120 lei, ţionarea lor din comerţ. _ —,T - -qr— " ■■ Sprijinul cel mai larg l-a găsit la ,, , , d. N. Iorga, care i-a asigurat un nu-­ a revenit asupra oprim­ia însemnat de donaţiuni dela: r r ' Casa şcoalelor, Academia romana. Institutul sud-est european, apoi de import a merelor de California la diferite edituri, dublate dela bi­­bliotecile Universitare, dela şcolile Se ştie că în timpul din urmă, im- (din Cernăuţi, etc. Cu un mic fond, portul merelor de Califorhia a fost s’au cumpărat apoi cărţile apărute oprit pe motivul că aceste mere,im­ timpul din urmă în limbile ro­mână, germană şi franceză. Adresându-se diferitelor reviste din ţară şi străinătate, biblioteca a obţinut trimiteri gratuite de la 60 reviste româneşti, franceze, germa­ne, engleze şi ucrainene. Un larg­ Sprijin l-a dat editura „Artegerul , care trimite gratuit disponibili ai primăriei. Viţa Româneasca­, „AdevSrul li. In prezent, personalul se compu­terem”. , ,fieaValea Ilustrată", pre­cum şi volumele ce apar in biblio­teca „Lectura” şi în biblioteca „Di­­mineuţă". Rămân­e regretabil faptul că unele filor uzuale care se impune tuturor reviste importante româneşti au­tre­­alimentelor importate, cât la dosar apelul acestei biblioteci ne din 4 persoane: directorul bi­bliotecii, ajutorul şi alţi doi func­ţionari. Nou numit e numai direc­torul, care, e specialist, şi care are însărcinarea din partea d-lui prof. N .Iorga, de­ a organiza biblioteca. Ceilalţi trei sunt funcţionari deta­şaţi de la primărie. In ce priveşte interiorul bibliote­cii, aceasta are o masă lungă la care se citeşte. Sala e despărţită prin un grilaj de rafturile elegante şi mo­derne, cu sculptură naţionala. Pe doi pereţi principali, opuşi, se află bassorelieful încadrat în marmoră al regelui şi al d-lui prof. N. Iorga, iar diferite tablouri şi portrete de domnitori români, ilustrează istoria noastră. Luminarea se face prin candelabre fixate pe masă, iar par­chetul săl­i, acoperit cu linoleum, înăbuşă orice sgomot. Sala de citire e modernă, occi­dentală şi ademenitoare. Intr’o ast­fel de sală, cititorii devin şi mai occidentali. Serviciul e prompt, mai prompt chiar decât în bibliotecile mari din Occident. Cititorul nu aşteaptă în medie mai mult de 5 minute, spre a primi cartea dorită. De aceea, nu-i de mirare, că zilnic atâţia amatori caută să pătrundă înăuntru şi că a­­tâţia trebue să se resemneze, nepu­tând găsi locuri libere. De prisos să mai adăugăm că bi­blioteca nu percepe de la cititori ab­solut nici o taxă, nici măcar pentru serviciul de garderobă. împrumutul de cărţi acasă nu se practică încă pe o scară întinsă, de­oarece biblioteca nu e destul de bo­gata în cărţi. Cititorul, plătind o cauţiune de 100 lei — valabilă pen­tru întreg anul—are dreptul să ţină acasă o carte, timp de o săptămână Iniţiativa de­ a se înfiinţa această bibliotecă municipală s’a dovedit că era imperios necesară pentru Cernăuţi, oraş ru­are, occidental şi al doilea din ţară. Este deci de datoria autorităţilor, cât şi a particularilor, să acorde tot s­­rijinul acestei instituţii utile, răs­punzând apelurilor pentru dona­ţiuni de cărţi şi reviste. EM. KOS. PENTRU UN FOST FUNCŢIONAR NENOROCIT • Un fost funcţionar, şomer de multă vreme şi ajuns în mare mizerie cu so­ţia şi copii, apelează la inimile ca­ritabile să-l ajute în nenorocirea se Dorm­irul în cameră neîncălzită, s-a şi îmbolnăvit în ultimul timp, spo­rind astfel nenorocirea lui şi a fa­miliei. Dacă la aceasta se mai adau­gă şi continue ameninţare de a fi evacuat din casă de proprietarul său este lesne de Înţeles tragedia acestui fost funcţionar, odinioară om activ şi bine situat, pe care o soartă vitre­gă l-a adus in­ starea de plâns de acum. Cei miloşi, şi in stare să-i ajute vor face o faptă bună trimiţând obo­lul lor pentru „Eugeniu” la adminis­traţia ziarelor noastre.­ ­ ■■ «r» «i «miTM Anchetele noastre in Basarabia Activitatea bibliotecii municipale Cum este gospodărit judeţul Ismail din Cernăuţi Activitate gospodărească şi naţională desfăşurată in sudul Basarabiei de d. col. adj. Grigore Berindei, prefectul judeţului Ismail Ismailul, atât de frumos şi bogat, rea drumurilor, podurilor, şcolilor, în daruri naturale, cu un trecut is­toric remarcabil, este totuş un ju­deţ care — prin poziţia lui geogra­­fic-strategică — sufere de multe şi mari neajunsuri. Aşezat de-a lungul Dunării, pe toată întinderea de la Brut şi până la Mare, el oferă un peisaj admirabil de Deltă şi culmi­nează în farmecul pe care o desvă­­luie la capătul ţării, mica noastră Veneţie rurală — Vâlcovul — renu­D. COL. ADJ. GRIGORE BERINDEI prefectul judeţului Ismail roit­in icre negre şi sturion. Dună­rea capricioasă îşi revarsă câteoda­tă furia ei peste întinderile stepei şi din când în când ameninţă sa­tele şi oraşele cu inundaţii şi ruină, aşa cum s’a petrecut anul trecut şi cum nu este exclus să se petreacă in viitor. Aici mâna omenească nu poate face nimic contra elemente­lor deslănţuite. Oamenii cari lo­cuiesc în Deltă, de-a lungul Dunării, prin ostroave şi limbi de pământ culţi­variile, au fost mai prevăzători, şi-au construit case pe ridicături de pământ întărite cu piatră şi singu­rul lor mijloc de comunicare cu lu­mea oraşelor şi a satelor, este mi­nunata lotcă, aceea care ţine loc şi­­de căruţă şi de adăpost şi de orice. Ismailul şi-a îngrămădit dealun­­gul Dunării, porturile cele mai în­semnate din sudul Basarabiei: Re­nii, Chilia Nouă, Ismailul şi Vâlco­vul. E judeţul cu cele mai multe por­turi, cu cea mai însemnată bogăţie — cereale şi peşte — dar cu un co­merţ cu mult sub raportul acestor bogăţii. Singur Chilia Nouă mai În­viorează viaţa comercială a judeţu­lui. Celelalte agonizează. ACTIVITATEA D-LUI COL. ADJ. G. BERINDEI In fruntea administraţiei acestui j udc­ se află de câtăva vreme un e­­nergic şi bun gospodar, d. col. adj. G. Berindei, prefectul judeţului, fost aghiotant regal, care şi in alte do­menii s’a dovedit a fi un om de ac­­iune şi de idei mari. E deajuns să amintim că d­-sa este acela care a înfiinţat cercetăşia la noi. Acest singur exemplu este — credem — destul de elocvent, văzând rezulta­tele la cari a ajuns cercetăşia în ţara noastră şi mai ales gândindu­­ne la sacrificiile pe care această in­stituţie, patronată în timpul războ­iului de actualul rege, le-a adus pen­tru realizarea idealului naţional. D. col. adj. G. Berindei este şi astăzi preşedintele comitetului asociaţiei cercetaşilor României, din războiul 1916—1919. Venit în fruntea acestui judeţ în toamna trecută, d-sa a căutat să-şi pună toată dragostea şi activitatea în prosperarea judeţului ce i s-a în­credinţat spre conducere. Şi nu e lucru uşor să administrezi un judeţ cu populaţia cea mai împestriţată, lipsit complectamente de căi de comunicaţie şi străbătut de patru mari lacuri, cât alte judeţe. Prima sa grijă a fost să se intereseze de toate nevoile satelor, dând porunci serviciilor respective pentru reface­ ruinate, primăriilor şi localurilor de jandarmi. In fiecare moment, d-s* se află pe drumuri, colindând de* \ părtatele sate uitate de Dumnezeu* unde lumea — văzând interesul și dragostea ce le-o poartă d. prefect Berindei — l-a primit cu tot entu« a ziasmul. N’a rămas sat neconsultat, unde d-sa să nu fi coborît și să fi­­ luat măsuri pentru îndreptarea tt* nui rău. OPERA CULTURALA SI NAŢIO­NALA Evident, un judeţ cu o populaţia atât de amestecată, are şi neajun* surile lui de ordin naţional. O pro-­ pagandă subversivă — comunistă —, destul de mare, care pătrundea lni şcoli şi în tineret, trebuia combă­tută. Neobosit, d. col. adj. G. Berini­dei a mers din localitate, în locali* ./' tate, a organizat conferinţe pentru explicarea primejdiei ce ne ame* ninţă de la răsărit şi a însărcinat pe învăţători şi preoţi să lupte din răs­puteri pentru împiedecarea propa- ' gandei subversive. îndemnul d-sale a dat rezultate. In toate satele s’au organizat adevărate campanii cultu­rale, iar d. general Răşcanu, în vi- . zita sa recentă la Ismail, a adus e­­logii, in numele guvernului, activi- x taţii desfăşurată pe tărâmul curţii*' . ral-naţional şi administrativ, de d* col. adj. G. Berindei. Datorită acţiunii sale, raporturile dintre minoritari şi români sunt cât se poate de cordiale. Atât la Ismail, la Bolgrad, cât şi in celelalte oraşe ale judeţului, d-sa a înfiinţat clu­buri civilo-militare pentru apropie­rea dintre locuitori. Rezultatele au fost mai mari decât se putea aştepta. CAILE DE COMUNICAŢIE­­ Afară de Dunăre, Ismailu­l nu are altă cale de comunicaţie. Când Du­nărea îngheaţă, cum se Întâmplă la tot anul, viaţa judeţului stagnează. Singura legătură cu calea ferată este prin nordul judeţului, la gara Traian-Val, pe unde vine şi cores- , pondenţa şi ziarele pentru toate o­­­­raşele amintite, plus Tulcea, Suli­­na, Isaccea, Chilia Veche, etc. De la Ismail la Bolgrad sunt 50 k­m. O şosea ca’n palmă, cea mai bună din Basarabia, leagă aceste locali- ■ tăţi. Dar aceasta nu e deajuns. Res­tul judeţului nu are şosele. D. pro- v fect Berindei a dat dispoziţii­­să se­ „ repare drumurile existente şi a fă­cut răspunzători “ pe­­ primari' de a- a Ceastă operă. D-sa a mai dispus că"' toate comunele să aibă legături tele- . fonice cu centrul, luând măsuri in această privinţă. A cerut la Bucu- r­eşti repararea podului de la Jibrc­­eni, care e foarte necesar in cazul unei evacuări a Vâlcovului. In opera administrativă, d-sa este ajutat de d. Ioan Domusci, directo­rul prefecturii, un abil şi conştiin­cios funcţionar, care a reuşit să or­ganizeze serviciile externe în mod ireproşabil, prin recomandări de funcţionari cinstiţi şi de carieră, d-sa fiind şi preşedintele comisiunii de numiri şi recomandări de func­ţionari. OPERA SOCIALA Pe tărâm, social, d. col. adj. G. Berindei a organizat comitete­­pen­­tru ajutorarea săracilor, iar prin le­găturile întinse ce le are cu­ centrul, d-sa a obţinut însemnate ajutoare pentru săracii din judeţ. In pre­zent, este ocupat cu organizarea li­nei filiale a soc. „Principele Mir­,­cea”, pentru ocrotirea copiilor gă­siţi. In îndeplinirea acestei operei, rugat fiind de d-na Lia B­rătianu, d-sa a găsit un colaborator tot aşa de entuziast în d. M. Burt, primarul oraşului. Pentru populaţia judeţului, d. col. adj. G. Berindei are o deosebită­ dra­goste şi în dese rânduri şi-a mani­­festat-o. Desbrăcat de haina poli­tică, şi-a făcut complect datoria şi şi-a câştigat întinse legături şi po­lemice simpatii în localitate. Datorită d-sale, corupţia şi abu­zul din administraţia judeţului­­ a fost curmat, iar azi In­ toate admi­nistraţiile se munceşte intens­­ şi ca­ dragoste pentru neamul românesc* I. B. : ' t lpC­V :y/' liliiilllliii Şcoli pregătitoare la C. F. R. Condiţiunile de admitere in aceste şcoli Direcţiunea căilor ferate în scopul de pichet nu pot aspira decât absur­de a recruta personal de specialitate pentru lucrările de întreţinere a li­niilor, a decis să deschidă două şcoli pregătitoare pentru funcţiunea de şefi de echipă de întreţinere, ce vor funcţiona la reşedinţele inspec­ţiilor de întreţinere din Bucureşti şi Cluj. Cursurile practice şi teoretice în­cep la 1 Iulie şi se vor termina la 23 Decembrie 1932. Candidaţii particulari admişi in aceste şcoli ar avea întreţinerea gratuită din partea administraţiei C. F. R., iar cei proveniţi din căile ferate, îşi vor primi salariul res­pectiv din care vor plăti întreţine­rea în şcoală. Candidaţii la aceste două şcoli trebue să fie absolvenţi ai cursului primar şi să aibă servi­ciul militar satisfăcut. Se pot prezenta la concurs şi can­didaţi cu stud­ii superioare "„râului primar, cunoscând că funcţiunea Citiţi: venţii a 4 clase secundare sau echi­valente şi cari vor fi terminat cu­­succes şcoala medie de întreţinere din Bucureşti. " :• In şcoala medie de întreţinere din Bucureşti nu se mai admit pe viitor, decât candidaţi ce fac parte din ad­ministraţia C. F R. şi care au absol­vit cu succes şcoala pregătitoare de întreţinere. Cererile de înscriere însoţite de actele necesare se vor primii până la 10 Martie, iar concursul între can­didaţi va avea loc la Bu­cureşti în­cepând de la 15 Martie. V

Next