Dimineaţa, martie 1932 (Anul 28, nr. 9045-9075)
1932-03-01 / nr. 9045
Pagina 2-a RADIO Programul pentru Lunî BUCUREŞTI, 394 m. — Ora 13: Mudra Czemeski: Mozart: Sonata In revocăde orchestră (plăci de gramofon). 13.45: Informaţiuni, bursa de cereale, bursa de efecte, cota apelor Dunării şi semnal oraf. „ . . 14: Muzică vocală (plăci de gramdon g- Orch. Radio: Beethoven: Marş turcesc din „Ruinele Athenei“; Wagner: Preludiu din „Lohsngrin“; Ziehrer: Cetăţenii Vienei, vals; Bach: Ana extrasă din suita în re; Debussy: Schiţa simfonică; Schubert: Trei marşuri militare; Frank: Paris Angelicus, intermezzo religios; Tschaikowsky: Nocturnă. k ■ * 19: Informaţiuni, meteorul şi semnal orar. •1910: Orch. Radio; Brediceanu: Hora şi arcanul; Catalan: Dansul ondinelor din „Loreley“; Manfred: Carmencita, serenadă; Dostal: Fantezie din opereta „Victoria şi al ei Husar“. UNIVERSITATEA RADIO 20:10. prof. V. Stanciu: Aurul românesc:;-" ’ ■" 20.20: Oct. Rațiu: Metode de plantarea a pomilor roditori. PROGRAM DE SEARA 20.40: Muzică, românească (plăci de gramofon).. 21: D.Sm. Giomâc: Quartetul op. 127 de Beethoven. 21.10: D-nii Al. Theodorescu, violina I. L. Feldmann, violina IX; Th. Popovici, viplă-I şi jos. Thaler, violoncel. Beethoven; Quartet, op. 127. 21.40: Transmisie, de coruri populare armene dela Atheneu. 22.10: D. Perpessicius: Cărţi noi. 22.25: D-na Nitzescu Philippide şi major.D. Macy: Toccata in la minor. 22.45: Informaţiuni. HEILSBERG. — 16.45: Ghicitori pentru copii; 17.15: Concert, muzică distractivă ;20: Curs de stenografie; 20.30: Conf. literară; 21: Oră distrac-U MTIHI-ACXER. — 18: Concert. ;19.40: Conf.; 20.35: Conf. muzicală; 21.05: Concert distrativ; 22: Piesă radiofonică Nathan. ROMA. — 19: Jurnalul pentru copiii; 18 30: Concert; 21.15: Plăci de gramofon; 22: Concert; 23.10: Muzică ușoară. BEROMÜNSTER. — 16.30: Plăci de gramofon; 17: Concert; 19.30: Plăci de gramofon; 19.50: Conf.; 21: Concert cu muzică populară; 21.50: Lectură 22.05: Concert. ■ PRAGA. — 17.10: Concert de orch.; 18 10: Curs de limba rusească; 18.445: Conf. militară; 18 55: Plăci de'gramofon; 2005: Variété pentru och.; 21.05:Concert; 22.30: Quartet de coarde Haydn; 23.20: Pláci ele gramofon. ' VîENA. —. 17.20: Dialog racUotonîc.; 17.45: Concert de după amiază; 19.20: Conf.; 20: „Cavalerul Rozelor“ comedie de Richard Strauss; 23.45: Concert .BUDAPESTA. — 17: Ora femeii; 18: Conf.; 13.30: Concert. de orch .; 19.10: Curs. de limba germană; 10 30: Arii executate de Bela Cenczel; 120: Conf.; 20.40: Concert. VARȘOVIA. — 16 50: Plăci de gramofon; 17.40: Plăci de gramofon; 18.35: Muzică ușoara; 2.40: „Dama de pică“, op de Tschaikowsky; 24.40: Plăci de gramofon. Farfudi la stat. Carol In noaptea de Vineri spre Sâmbătă,s’a săvârşit un furt în strada Carol No. 4 la atelierul de bijuterii al d-lui Marcu Abramovici. Hoţii s’au introdus în atelier cu chei potrivite şi cu ajutorul unei maşini, au încercat să spargă cassa de fier.. . . Nu au reuşit şi atunci au renunţat la, planul, lor.. S’au mulţumit să fure numeroase monede de aur, după care au dispărut. Furtul a fost descoperit ori dimineaţă când d. Abramovici a venit la atelier şi a anunţat imediat, poliţia. .. ’ . • ■' S’au început cercetări. Nenorocire O nenorocire — provenită dintr’o glumă deplasată—s’a întâmplat ori după amiază la şcoala superioară de comerţ din b-dul Domniţei No. 37, in următoarele împrejurări: Elevul Dumitrescu Petre, în etate de’ 16 ani, din anul, I, gradul II, domiciliat în şoseaua Pantelimon 77, sta rezemat de un perete. ."Un coleg voind să facă o glumă, l-a pus piedică, fapt în urma căruia Dumitrescu Petre a căzut jos, lotuite păgubaşilor. 2Rs<2es?®as?e desîtiaseiclove Tânărul Şerban Bolbea, în etate de 20 ani, încasator la un autobuz de pasageri de pe linia 6, pe când se afla eri la locuinţa sa din str. Galileea 35, a încercat să se sinucidă — în urma certei avute cu fratele său— luând 40 de grame de apărare. In stare gravă a fost transportat de către internul Grigore Prie cu o ambulanţă a „Salvărei" la spitalul Filantropia unde a fost internat. Furtul de la „Monitorul Oficial” Poliţia Capitalei a început privindu-se atât de grav încât a rămas cercetări în legătură cu dispariţia ,în nesimţire, unei ordonanţe de la „Monitorul Qfi-j Cu o ambulanţă a „Salvării" a fost dat"... " - - apoi dus şi internat la spitalul Col-In utimele zile a fost căutată zaţei. f. darnic o ordonanţă emisă de „Monitorul Oficial“ in valoare de 300 mii lei, însă nu i s’a putut da de urmă. A fost sesizată atunci Siguranţa Capitalei, care a început imediat cercetările. Au fost arestaţi trei camerişti, cari, au dus ordonanţa dintr’un birou.intr’altul, pentru îndeplinirea tuturor forrdaiităților, însă la un moment dat ,i s’ă pierdut urina și n’a mai putut fi descoperită nică.eri. Nu s’a putut stabili încă dacă ha 'oii încAsată.'. . - / dată; iți acest stadiu se aflS^cercetărire. / - O nouă victim^ a ghietli In. timp, te .mergea pe str. Lips, capi, prin dreptul casei cu No. 22, d-ra avocat Felicia Paraschivescu de 25 ani, domiciliată in b-dul Independenţei No. 12, a alunecat pe ghiaţă şi căzând jos şi-a fracturat piciorul drept. Internul Gheorghiu de la „Salvare" a transportat-o cu o ambulanţă la spitalul Colţei, internând-o acolo, lastoxicată cu medicamede Servitoarea Tereza Fodor, de 26 ani, din strada Elena Polizu No. 23, fiind gravidă în a treia lună şi voind să avorteze, a recurs la serviciile unei moaşe din str. Petrescu X No. 17. Numai că în urma procedeului utilizatde moaşe s’a simţit îndată rău deoarece se intoxicase cu medicamentele prescrise de aceasta. . . ... . In stare gravă a fost internată de „Salvare“ la spitalul Brâncovenesc. Hoţi a arestaţi In urma cercetărilor făcute de d. comisar N. Arghir din Siguranţa nowski şi Călin Dumitru din strada Veseliei 18. Ei au săvârşit 26 furturi, insă parte din lucruri au fost găsite şi vesti- Dela Asociaţia pensionarilor «e-N-. ''1'; r.... ■. - ■ ■—.—,—. ...... ... Aseară consiliul de administraţie D. preedinte Schina asigură conul Asociaţiei pensionarilor civili din siliul şi pe toţi pensionarii din ţară România, s’a intrunit în şedinţă că va închina toată puterea de mun extraordinară. Prezidează d. depu- . că în dubla sa calitate de parlamentar Nicolae Schina, proclamat pre-; tar şi preşedinte al asociaţiei. Chiar cmrîîVS + Â nn+ixT’ ol o tîAni o f ini • țv» liiumo wvîwi"«!«' viw. A 44 ,,44’ şedinţe activ al asociaţiei în Urm.a demisiunii' d-lui G. A. Drăghici.. D.' Hie B. .Gosmidescu prezintă d-lui preşedinte Schina pe toţi membrii consiliului de administraţie, asigurându-i de concursaror necondiţionat. D. Drăjniceanu vice-preşediinte, face un expozeu asupra intervenţiunilor şi audienţelor asociaţiei la forurile respective," începând' dela 6 ianuarie, 'data apariţiei ,faimosului jurnal al, consiliului, de miniştri ' şi până astăzi. Demonstrează cum prin acest jurnal, s’a călcat legea bugetară şi s’a nesocotit Mesagiu! regal. "" Se plânge, că, deşi mai toţi parlamentarii, indiferent de partidele politice, au promis că" vor luă în parlament apărarea pensionarilor,glasurile lor au fost izolate şi stinse. Vorbeşte de promisiunile guvernului asupra revenirii jurnalului cu pricina, prin elaborarea şi votarea unei legi de unificare şi armonizare a pensiilor, cel mai târziu până la 15 Martie est. Roagă pe d. Schina să ia asupra sa în parlament apărarea drepturilor pensionarilor, cari astăzi, in majoritatea cazurilor, sunt muritori de foame. • • Au, imai luat cuvântul d-nii Adan. Pârvu Butţ3P^RGxecescu alţii, la primele zile ale săptămânii ,viitoare va anunţa o interpelare în privinţa nedreptăţilor făcute. In aită ordine de idei, asigură consiliul că va lucra alături de el pentru organizarea pensionarilor pe judeţe. Şedinţa a luat sfârşit la orele 8 seara. Viitoarea şedinţă e Marți , Martie la'ora'5 seara. Brutarii cer scumpirea O delegaţie a brutarilor din Capitală a prezentateri dimineaţă d-lui*g. Budeanu, secretarul general al ministerului de industrie şi comerţ, un memoriu prin care arata că în condiţiile de azi nu mai găsesc convenienţă la fabricaţia pâinei şi a atare, cer că li se admită urcarea preţului ei. Memorial brutarilor a fost primit, fără a li se putea da vreun răspuns, întrucât chestiunea preţului pâinei, dacă trebueşte luată în examinare, îrn niciun caz, aceasta nu trebue să ducă la scumpirea pâinei, ci la iefri- Mre». • Tw o fi* MNEATA Organizarea fabricilor de uleiuri vegetale Am anunţat la timp că ministerul de industrie, în vederea unei desvoltări normale a industriei de uleiuri vegetale, a luat iniţiativa organizării fabricilor de uleiuri intr-o asociaţie profesională. Ei- dimineaţă, reprezentanţii acestor fabrici au fost convocaţi la minister, unde s’au continuat lucrările în vederea scopului urmărit.. Greutatea în stabilirea organizaţiei proectate stă în faptul că, ,trebuesc găsite mijloacele pentru armonizaree, intereselor mieilor poducători de uleiuri cu ale marile fabricanţi şi în acelaşi timp, luate măsuri preventive ca organizaţia să nu se transforme la un moment dat intr’un trust dăunător consumatorilor. Osia primăria Capitalei nu vor fi valabile decât după prealabila aprobare a municipiului. ★ ...•/ pentru a li se păstra culoarea şi gustul, sunt injectate cu materii dăunătoare sănătăţii. Ministerul de finanţe a dat un ordin vămilor, prin care le face cunoscut că, faţă de avizul ministerului sănătăţii, ordinul de prohibire se abrogă. In consecinţă, pe viitor, se va admite importul merelor din Californie, fără nici-o restricțiune, supunându-se numai controlului prevăzut de art. 9 diin regulamentul pentru controlul alimentelor "și băutu- Un comunicat al Loteriei de Stat Ministerul muncii, sănătății și ocrotirilor sociale, (regia publică comercială a loteriei de stat) ne trimete următorul comunicat: Consiliul de administraţie alregiei publice comerciale a loteriei de stat, cu aprobarea d-lui ministru al muncii, sănătăţii şi ocrotirilor sociale, văzând campania, cu totul nefondată, care, poate fără rea intenţie din partea celor ce o întreprind, este totuşi menită să aducă o profundă perturbare acestei instituţiuni, pe reuşita căreia se sprijină integral programul de organizare a luptei pentru combaterea tuberculozei întreprinsă de ministerul, sănătăţii, aduce odată pentru tot. Capitalei au fost arestaţi Ion Caradeauna la cunoştinţa publică urmă-1 „ • r\.. __ j... ■... i flndnpiri .. mnniifo cn CÎfltHtoarele desluşiri menite să stabilească convingerea celor de bună credință: 1) Loteria este exploatată in regie directă, cea ce exclude în mod formal și în fapt orice concesiune sub orice formă. 2) Rolul soc. Calculator este numai tehnic. Prestarea serviciilor numitei Societăţi, limitată la un an, se face în baza ofertei acceptată de consiliul de administraţie şi pe baza planului de organizare a loteriei, cam ambele stau la dispoziţia oricui pentru a fi examinate la sediul regiei din bucureşti, str. N. Bălcescu No. 34. 3) Beneficiul societăţii calculator este de 2,30%— 3% asupra preţului iazurilor efectiv vândute. Nici o altă remunerație sau participare de nici o pătură și sub nici o formă nu i se mai cuvine. In schimbul acestui procent, Societatea Calculator suportă absolut toate spezele, la care este obligată prin contract și cari sunt trecute sub tăcere de cei ce duc campania contra Regiei. Intre alte obligaţiuni, societatea pune la dispoziţia Regiei 16 tehnicieni, parte străini, parte instruiţi în străinătate, al căror salariu este în exclusiva sarcină a societăţii. Inconsecinţă „Suplimentele de beneficii” mergând de la 130—200.000.000, afirmate de unele ziare, sunt de domeniul fanteziei, cu atât mai mult cu cât o instituțiune de stat, nu poate avea beneficii flotante în afară de prevederile sale bugetare, pe care să le împartă fără nici un control, contra textului scris al unui contract, unui prestator de servicii. 4) Planul loteriei și al tragerilor prevede, conform legii, două loterii pe an a câte 5 clase. Deci nu pot avea loc mai mult de 10 trageri anual (cum s’a afirmat prin ziare). Termenele di trageri fixate pentru prima. I teci» mut! fî** IU ta S3—2Ai Aprilie, Clasa Il-a la 24—25 Mai, Clasa III-a la 21—22 Iunie, Clasa IV-a la 13—14 Iulie şi Clasa V-a dela 10 August la 16 Septembrie 1932. 5) Condiţiunile fixate pentru colectori sunt inspirate de grija de a pune statui la adăpostul, oricărui risc şi ele sunt astfel chibzuite încât răspund şi interesului legitim, al colectorilor, dovadă însemnatul număr de angajamente ferme încheiate până acum de Regie cu diferiţi colectori, precum poate constata oricine la sediul Regiei. . 6) Calculul beneficiului colectorilor apărut în linele Ziare este de domeniul fanteziei, deoarece, printre, altele, repartizează pe 6 luni procentul de 12 la sută ce li se cuvine, în loc să-l calculeze pe o singură lună sau mai bine zis pentru o singură clasă. Astfel că beneficiul colectorilor pentru importanta muncă ce trebue s’o presteze este mult mai ridicat. CONSILIUL DE ADIŢIE Preşedinte prof. dr. Al. Slătineanu. Membrii: ing. G. Balş, G. Dobrovici, ing. V. Bruckner, I. Soneriu, I. Rosetti-Bălănescu. 1432 Conferinţele Ateneului „N. Iorga“ Luni, 29 Februarie a. c., ora 5 d. a., va avea loc in sala Teatrului Liber, strada Sf. Dumitru No. 2 (în spatele Poştei Centrale), a şaptea conferinţă din ciclul organizat de Ateneul „N. Iorga”. D. Dem. Dobrescu, primarul general al municipiului Bucureşti, va vorbi despre „Criza şi consecinţele ei’’. ... Vor mai da binevoitorul concurs: d-na Sabina Nicolescu, harpă; d. Mihail Vulpescu, profesor, la Academia regală de muzică , şi artă dramatică din Bucureşti, canto; d. G. Ştefanovici, tenor, de la Opera Română, canto; quartetul de coarde Sarvasî. La pian, d. G. Kulibin." Biletele la sediul Ateneului „N. Iorga”, strada Doamnei No. 3, etaj III, şi, înainte de conferinţă, la casa teatrului. Luni, 7 Martie 1932, d. Enric Oţetânşanu, directorul Institutului meteorologic, va vorbi despre: „Generaţia războiului în faţa crizei de azi”. Citîți: LECTURĂ ANCHETELE NOASTRE O bibliotecă modernă.-Cum funcţionează.-Aglomeraţia de cititori CERNĂUŢI. — De o lună de zile municipale, fiinţează în localitate biblioteca mu- Intre revistele cerute şi primite licipală „N. Iorga”, care-şi data- figurează — în afară de cele liteeşte existenţa iniţiativei primului- rare şi ştiinţifice — diferite publministru, cât şi lăudabilei munci acaţiuni periodice, interesând negucâtorva membri din comisia interimară, între cari amintim pe referentul cultural, d. prof. univ. Pârvulescu. Neputându-se găsi un local potrivit, s’au afectat pentru această bibliotecă patru încăperi din parterul edificiului primăriei, cu intrarea din piaţa Unirii, pe poarta principală a edificiului. Din aceste patru încăperi, s’a amenajat spărgând. Dem. Dobrescu, primarul general al Capitalei, a dat delegaţie fii- du-se pereţii, o singură’sală. Astfel, mei Murdoch Macdonald & Parts’a realizat cea mai mare sală de ceners din Londra să trateze cu firme- tire din Cernăuţi,le engleze de construcţiuni, care vor . Organizarea blibliotecii a fost însă vie la Bucureşti şi să facă con- credinţată d-lui conferenţiar linişti acţii urbanistice. versitar N. Bănăţeanu, care a luat toate angajările ce urmează a fi drept model bibliotecile occidentainciudate de arătata firmă engleza ierţii deosebi cele din Franţa. storimea, meseriile şi diferite alte branşe. Biblioteca municipală poate deci pune la dispoziţia cititorilor cât mai variate buletine de specialitate. AGLOMERAŢIA CITITORILOR Ca sistem de funcţionare şi control, biblioteca a adoptat pe cel francez. Cât de necesară era biblioteca aceasta într’un oraş mare ca Cernăuţii, o dovedeşte aglomeraţia zilnică a cititorilor în faţa porţii bibliotecii, la ora de deschidere. Mici şi mari, elevi, studenţi şi meseriaşi, bărbaţi şi femei, toţi îşi dispută dreptul de a intra mai repede. O statistică începută în ziua deschiderii bibliotecii arată că cititorii preferă cărţile şi revistele româneşti. In al doilea rând, vin cele germane. Aceeaş statistică ne arată că numărul cititorilor din primele zile a sporit după 2 săptămâni cu 300 la sută. Tot din această statistică se constată că, din lipsă de loc, sunt refuzaţi zilnic jumătate din cei ce doresc să citească. Spre a li se da posibilitatea tuturor să găsească un loc la mesele comode, unde fiecare cititor are la dispoziţie un spaţiu larg, biblioteca intenţionează să adopte inovaţia din Germania, adică să fie deschisă şi noaptea până la orele 11. Tot aşa, va fi ţinută deschisă şi în zilele de sărbătoare şi în cele de Duminici. Aceasta fiindcă nu există deocamdată posibilitatea de a se mări localul, aşa cum ar fi necesar, judecând după aglomeraţia zilnică a cititorilor. Consiliul comunal se gândeşte totuş la o lărgire a bibliotecii, prin adaptarea altor încăperi. MODUL DE FUNCŢIONARE Personalul bibliotecii, deşi restrâns faţă de marele număr al cititorilor, nu poate fi mărit, fiindcă ar necesita detaşarea de funcţionari D. Dem. Dobrescu, a comunicat Cum lucrările s’au făcut în regie proprie, iar mobilierul în atelierele comunale, cheltuielile au fost foarte modeste. Cu toate aceste cheltuieli ministerului de Instrucţie cum că minimale, s’a căutat ca sala de ceintenţionează să construiască un tire să fie cochetă şi ademenitoare, mare cămin studenţesc. Ministerul a rugat pe primarul Capitalei să ia contact cu rectoratul universităţii în această privinţă. * Bugetul general al municipiului, ACHIZIŢIA DE CĂRŢI Directorul bibliotecii, d. N. Bănăţeanu, in timp ce se făceau adaptările şi lucrările în bibliotecara cau- —~ ww ,,, tai sa-şi asigure un stoc prim de Capitalei şi în care intră şi bugetele I c®ri", întrucât nu se dispunea de primăriilor de sector pe anul 1932.Prea multe mijloace pentru achizieste de 1.082.084.120 lei, ţionarea lor din comerţ. _ —,T - -qr— " ■■ Sprijinul cel mai larg l-a găsit la ,, , , d. N. Iorga, care i-a asigurat un nu- a revenit asupra oprimia însemnat de donaţiuni dela: r r ' Casa şcoalelor, Academia romana. Institutul sud-est european, apoi de import a merelor de California la diferite edituri, dublate dela bibliotecile Universitare, dela şcolile Se ştie că în timpul din urmă, im- (din Cernăuţi, etc. Cu un mic fond, portul merelor de Califorhia a fost s’au cumpărat apoi cărţile apărute oprit pe motivul că aceste mere,im timpul din urmă în limbile română, germană şi franceză. Adresându-se diferitelor reviste din ţară şi străinătate, biblioteca a obţinut trimiteri gratuite de la 60 reviste româneşti, franceze, germane, engleze şi ucrainene. Un larg Sprijin l-a dat editura „Artegerul , care trimite gratuit disponibili ai primăriei. Viţa Româneasca, „AdevSrul li. In prezent, personalul se computerem”. , ,fieaValea Ilustrată", precum şi volumele ce apar in biblioteca „Lectura” şi în biblioteca „Dimineuţă". Rămâne regretabil faptul că unele filor uzuale care se impune tuturor reviste importante româneşti autrealimentelor importate, cât la dosar apelul acestei biblioteci ne din 4 persoane: directorul bibliotecii, ajutorul şi alţi doi funcţionari. Nou numit e numai directorul, care, e specialist, şi care are însărcinarea din partea d-lui prof. N .Iorga, de a organiza biblioteca. Ceilalţi trei sunt funcţionari detaşaţi de la primărie. In ce priveşte interiorul bibliotecii, aceasta are o masă lungă la care se citeşte. Sala e despărţită prin un grilaj de rafturile elegante şi moderne, cu sculptură naţionala. Pe doi pereţi principali, opuşi, se află bassorelieful încadrat în marmoră al regelui şi al d-lui prof. N. Iorga, iar diferite tablouri şi portrete de domnitori români, ilustrează istoria noastră. Luminarea se face prin candelabre fixate pe masă, iar parchetul săli, acoperit cu linoleum, înăbuşă orice sgomot. Sala de citire e modernă, occidentală şi ademenitoare. Intr’o astfel de sală, cititorii devin şi mai occidentali. Serviciul e prompt, mai prompt chiar decât în bibliotecile mari din Occident. Cititorul nu aşteaptă în medie mai mult de 5 minute, spre a primi cartea dorită. De aceea, nu-i de mirare, că zilnic atâţia amatori caută să pătrundă înăuntru şi că atâţia trebue să se resemneze, neputând găsi locuri libere. De prisos să mai adăugăm că biblioteca nu percepe de la cititori absolut nici o taxă, nici măcar pentru serviciul de garderobă. împrumutul de cărţi acasă nu se practică încă pe o scară întinsă, deoarece biblioteca nu e destul de bogata în cărţi. Cititorul, plătind o cauţiune de 100 lei — valabilă pentru întreg anul—are dreptul să ţină acasă o carte, timp de o săptămână Iniţiativa de a se înfiinţa această bibliotecă municipală s’a dovedit că era imperios necesară pentru Cernăuţi, oraş ruare, occidental şi al doilea din ţară. Este deci de datoria autorităţilor, cât şi a particularilor, să acorde tot srijinul acestei instituţii utile, răspunzând apelurilor pentru donaţiuni de cărţi şi reviste. EM. KOS. PENTRU UN FOST FUNCŢIONAR NENOROCIT • Un fost funcţionar, şomer de multă vreme şi ajuns în mare mizerie cu soţia şi copii, apelează la inimile caritabile să-l ajute în nenorocirea se Dormirul în cameră neîncălzită, s-a şi îmbolnăvit în ultimul timp, sporind astfel nenorocirea lui şi a familiei. Dacă la aceasta se mai adaugă şi continue ameninţare de a fi evacuat din casă de proprietarul său este lesne de Înţeles tragedia acestui fost funcţionar, odinioară om activ şi bine situat, pe care o soartă vitregă l-a adus in starea de plâns de acum. Cei miloşi, şi in stare să-i ajute vor face o faptă bună trimiţând obolul lor pentru „Eugeniu” la administraţia ziarelor noastre. ■■ «r» «i «miTM Anchetele noastre in Basarabia Activitatea bibliotecii municipale Cum este gospodărit judeţul Ismail din Cernăuţi Activitate gospodărească şi naţională desfăşurată in sudul Basarabiei de d. col. adj. Grigore Berindei, prefectul judeţului Ismail Ismailul, atât de frumos şi bogat, rea drumurilor, podurilor, şcolilor, în daruri naturale, cu un trecut istoric remarcabil, este totuş un judeţ care — prin poziţia lui geografic-strategică — sufere de multe şi mari neajunsuri. Aşezat de-a lungul Dunării, pe toată întinderea de la Brut şi până la Mare, el oferă un peisaj admirabil de Deltă şi culminează în farmecul pe care o desvăluie la capătul ţării, mica noastră Veneţie rurală — Vâlcovul — renuD. COL. ADJ. GRIGORE BERINDEI prefectul judeţului Ismail roitin icre negre şi sturion. Dunărea capricioasă îşi revarsă câteodată furia ei peste întinderile stepei şi din când în când ameninţă satele şi oraşele cu inundaţii şi ruină, aşa cum s’a petrecut anul trecut şi cum nu este exclus să se petreacă in viitor. Aici mâna omenească nu poate face nimic contra elementelor deslănţuite. Oamenii cari locuiesc în Deltă, de-a lungul Dunării, prin ostroave şi limbi de pământ culţivariile, au fost mai prevăzători, şi-au construit case pe ridicături de pământ întărite cu piatră şi singurul lor mijloc de comunicare cu lumea oraşelor şi a satelor, este minunata lotcă, aceea care ţine loc şide căruţă şi de adăpost şi de orice. Ismailul şi-a îngrămădit dealungul Dunării, porturile cele mai însemnate din sudul Basarabiei: Renii, Chilia Nouă, Ismailul şi Vâlcovul. E judeţul cu cele mai multe porturi, cu cea mai însemnată bogăţie — cereale şi peşte — dar cu un comerţ cu mult sub raportul acestor bogăţii. Singur Chilia Nouă mai Înviorează viaţa comercială a judeţului. Celelalte agonizează. ACTIVITATEA D-LUI COL. ADJ. G. BERINDEI In fruntea administraţiei acestui j udc se află de câtăva vreme un energic şi bun gospodar, d. col. adj. G. Berindei, prefectul judeţului, fost aghiotant regal, care şi in alte domenii s’a dovedit a fi un om de aciune şi de idei mari. E deajuns să amintim că d-sa este acela care a înfiinţat cercetăşia la noi. Acest singur exemplu este — credem — destul de elocvent, văzând rezultatele la cari a ajuns cercetăşia în ţara noastră şi mai ales gândindune la sacrificiile pe care această instituţie, patronată în timpul războiului de actualul rege, le-a adus pentru realizarea idealului naţional. D. col. adj. G. Berindei este şi astăzi preşedintele comitetului asociaţiei cercetaşilor României, din războiul 1916—1919. Venit în fruntea acestui judeţ în toamna trecută, d-sa a căutat să-şi pună toată dragostea şi activitatea în prosperarea judeţului ce i s-a încredinţat spre conducere. Şi nu e lucru uşor să administrezi un judeţ cu populaţia cea mai împestriţată, lipsit complectamente de căi de comunicaţie şi străbătut de patru mari lacuri, cât alte judeţe. Prima sa grijă a fost să se intereseze de toate nevoile satelor, dând porunci serviciilor respective pentru reface ruinate, primăriilor şi localurilor de jandarmi. In fiecare moment, d-s* se află pe drumuri, colindând de* \ părtatele sate uitate de Dumnezeu* unde lumea — văzând interesul și dragostea ce le-o poartă d. prefect Berindei — l-a primit cu tot entu« a ziasmul. N’a rămas sat neconsultat, unde d-sa să nu fi coborît și să fi luat măsuri pentru îndreptarea tt* nui rău. OPERA CULTURALA SI NAŢIONALA Evident, un judeţ cu o populaţia atât de amestecată, are şi neajun* surile lui de ordin naţional. O pro- pagandă subversivă — comunistă —, destul de mare, care pătrundea lni şcoli şi în tineret, trebuia combătută. Neobosit, d. col. adj. G. Berinidei a mers din localitate, în locali* ./' tate, a organizat conferinţe pentru explicarea primejdiei ce ne ame* ninţă de la răsărit şi a însărcinat pe învăţători şi preoţi să lupte din răsputeri pentru împiedecarea propa- ' gandei subversive. îndemnul d-sale a dat rezultate. In toate satele s’au organizat adevărate campanii culturale, iar d. general Răşcanu, în vi- . zita sa recentă la Ismail, a adus elogii, in numele guvernului, activi- x taţii desfăşurată pe tărâmul curţii*' . ral-naţional şi administrativ, de d* col. adj. G. Berindei. Datorită acţiunii sale, raporturile dintre minoritari şi români sunt cât se poate de cordiale. Atât la Ismail, la Bolgrad, cât şi in celelalte oraşe ale judeţului, d-sa a înfiinţat cluburi civilo-militare pentru apropierea dintre locuitori. Rezultatele au fost mai mari decât se putea aştepta. CAILE DE COMUNICAŢIE Afară de Dunăre, Ismailul nu are altă cale de comunicaţie. Când Dunărea îngheaţă, cum se Întâmplă la tot anul, viaţa judeţului stagnează. Singura legătură cu calea ferată este prin nordul judeţului, la gara Traian-Val, pe unde vine şi cores- , pondenţa şi ziarele pentru toate oraşele amintite, plus Tulcea, Sulina, Isaccea, Chilia Veche, etc. De la Ismail la Bolgrad sunt 50 km. O şosea ca’n palmă, cea mai bună din Basarabia, leagă aceste locali- ■ tăţi. Dar aceasta nu e deajuns. Restul judeţului nu are şosele. D. pro- v fect Berindei a dat dispoziţiisă se „ repare drumurile existente şi a făcut răspunzători “ pe primari' de a- a Ceastă operă. D-sa a mai dispus că"' toate comunele să aibă legături tele- . fonice cu centrul, luând măsuri in această privinţă. A cerut la Bucu- reşti repararea podului de la Jibrceni, care e foarte necesar in cazul unei evacuări a Vâlcovului. In opera administrativă, d-sa este ajutat de d. Ioan Domusci, directorul prefecturii, un abil şi conştiincios funcţionar, care a reuşit să organizeze serviciile externe în mod ireproşabil, prin recomandări de funcţionari cinstiţi şi de carieră, d-sa fiind şi preşedintele comisiunii de numiri şi recomandări de funcţionari. OPERA SOCIALA Pe tărâm, social, d. col. adj. G. Berindei a organizat comitetepentru ajutorarea săracilor, iar prin legăturile întinse ce le are cu centrul, d-sa a obţinut însemnate ajutoare pentru săracii din judeţ. In prezent, este ocupat cu organizarea linei filiale a soc. „Principele Mir,cea”, pentru ocrotirea copiilor găsiţi. In îndeplinirea acestei operei, rugat fiind de d-na Lia Brătianu, d-sa a găsit un colaborator tot aşa de entuziast în d. M. Burt, primarul oraşului. Pentru populaţia judeţului, d. col. adj. G. Berindei are o deosebită dragoste şi în dese rânduri şi-a manifestat-o. Desbrăcat de haina politică, şi-a făcut complect datoria şi şi-a câştigat întinse legături şi polemice simpatii în localitate. Datorită d-sale, corupţia şi abuzul din administraţia judeţului a fost curmat, iar azi In toate administraţiile se munceşte intens şi ca dragoste pentru neamul românesc* I. B. : ' t lpCV :y/' liliiilllliii Şcoli pregătitoare la C. F. R. Condiţiunile de admitere in aceste şcoli Direcţiunea căilor ferate în scopul de pichet nu pot aspira decât absurde a recruta personal de specialitate pentru lucrările de întreţinere a liniilor, a decis să deschidă două şcoli pregătitoare pentru funcţiunea de şefi de echipă de întreţinere, ce vor funcţiona la reşedinţele inspecţiilor de întreţinere din Bucureşti şi Cluj. Cursurile practice şi teoretice încep la 1 Iulie şi se vor termina la 23 Decembrie 1932. Candidaţii particulari admişi in aceste şcoli ar avea întreţinerea gratuită din partea administraţiei C. F. R., iar cei proveniţi din căile ferate, îşi vor primi salariul respectiv din care vor plăti întreţinerea în şcoală. Candidaţii la aceste două şcoli trebue să fie absolvenţi ai cursului primar şi să aibă serviciul militar satisfăcut. Se pot prezenta la concurs şi candidaţi cu studii superioare "„râului primar, cunoscând că funcţiunea Citiţi: venţii a 4 clase secundare sau echivalente şi cari vor fi terminat cusucces şcoala medie de întreţinere din Bucureşti. " :• In şcoala medie de întreţinere din Bucureşti nu se mai admit pe viitor, decât candidaţi ce fac parte din administraţia C. F R. şi care au absolvit cu succes şcoala pregătitoare de întreţinere. Cererile de înscriere însoţite de actele necesare se vor primii până la 10 Martie, iar concursul între candidaţi va avea loc la Bucureşti începând de la 15 Martie. V