Dimineaţa, iunie 1934 (Anul 30, nr. 9851-9879)

1934-06-10 / nr. 9860

Anul 30 No. 9860 ■■■■■■!■ I......................... ■---------------------------­ Cereţi la toate librăriile: OAMENI de LASCAR SEBASTIAN Portretele literare ale celor mai de seamă scriitori şi artişti europeni. Ed- „Adeverul“ Preţul Lei 60 D­uminica 10 Iunie 1934 LAMA de RAS PERFECŢIONATĂ CZierescHTXN Fondată in 1904 •ie CONST. MILLE Bucureşti, Str. Const. Mille (Sărindar) 5—7—9 ! TELEFON: Direcţia şi Redacţia 3.84.30 ; Provincia 3.84.31; Străinătatea 3.84.33; Adiţia 3.63.50. Repr. GL N. H. BALTHAZAR Bucureşti, Str. Şelari 7 Cum au decurs serbările Restaurări Suveranul primeşte în faţa Palatului defilarea celor nouă mi de primari A fost nimerită participarea pri­marilor din ţară, la serbarea de emi. Au subliniat cu prezenţa lor, sensul popular al festivităţii, şi — în altă ordine — au luat contact cu Capi­tala, eveniment ce constitue un le­gământ, o comuniune socială, poate mai importantă decât lozinca poli­tică ce i-a adunat laolaltă. Pentru reprezentanţii ţărani, ai comunelor din atâtea provincii şi regiuni depărtate, prilejul e rarisim. Asupra imaginaţiei lor, Bucureştiul n’are priză; nu se conturează ca o noţiune concretă, bunăoară ca o uzină, de unde pornesc energiile spre periferie, sau ca un for unde se elaborează acţiuni pentru folosul tuturor, unde se dau directive. Capi­tala ţării nu e o realitate, ci un mit, o legendă. Abia eri, corespondentul nostru din Oradea, ne-a confirmat-o vizi­tând un sat de munte din Bihor, izolat, ai cării locuitori n’au văzut niciodată prefect sau alt notabil, habar n’au cine guvernează, își în­­chipue că metropola e un fel de târg cu smei, zâne, vrăjitoare, unde se fabrică născocirile drăcești, — avioane, telegraf — singurele ele­mente pe care îşi întemeiază bieţii surghiuniţi, fantezia. Şi sub acest raport ab­ia convocă­rii­­ primarilor e nimerită. Deşi au strigat „trăiască partidul liberal“­, în definitiv o izbucnire de mulţumi­re pentru darul ce li s’a făcut. I-am văzut ori dimineaţă, defilând „al­fabetic“ pe calea Victoriei, strânşi din cele patru cardinale ale ţă­rii, Basarabia fraternizând cu Ba­natul, Dobrogea cu Ardealul. Zăpuşala nu i-a impedicat să cal­ce voioşi, să explodeze m­ urale în trecere pe la palat, de unde ii pri­veau din balcon Suveranul şi Voe­­vodul, prin piaţa cu columne azurii­­ţi largi draperii de aceiaş culoare,— decor nimerit de evocare — amin­tind văzduhul, de unde a coborît a­­cum patru ani, regele Carol II. Au defilat toate pălăriile de pae ale regiunilor — ca nişte steme de sezon, — de la cea ţuguiată cu bo­ruri largi, cum poartă ţăranii tran­silvăneni, până la pălăria gris sau smolită, a basarabenilor. Erau şi turbanele Dobrogei, şi — dacă nu ne înşelăm — niscaiva cuşme, ver­nite din munţi, unde zăpada mai stătue. . . Numai din chipul cum se degra­dau costumele se putea avea tabloul etnografic al unui judeţ. Fracul cu decoraţie al primarului din oraşul reşedinţă, devenea simplă haină neagră în orăşelul mai răsărit, apoi semi-târgoveaţă , surtuc şi iţari, a­­poi complect rurală, terminându-se cu ultimul model al garderobei ţă­răneşti, cojocul. Acesta din urmă, bine­înţeles, ţinut subsuoară. Alt­minteri, drumul de la Capul Podului până la Arenele Romane, n’ar fi fost o paradă alertă, ci un calvar. I-am văzut pe aceşti musafiri ui­­tându-se admirativ la monumentele străzii centrale, frapaţi­ de dimen­siunile palatului telefoanelor, de surprizele arhitectonice şi comer­ciale ale Capitalei. E pentru dânşii, o bună lecţie — nu numai civica — dar şi... urbanistică. Bucureştiul, astfel, iese din legen­dă şi mit. Pătrunde în vagăunele munţilor în satele cu cămile ale Dobrogei. Iată-i îndreptându-se spre Are­nele Romane, să asculte cuvintele Suveranului, pe care mulţi il văd pentru întâia oară. Un public numeros privea cor­dial, mărşăluirea judeţelor şi sate­lor. In aleele parcului, pomii uriaşi umbresc puţin frunţile năduşite. Printre ei, Expoziţia se întrezăreşte de o frumuseţe sistematizată, necu­noscută lor. Şi tare ar vrea s’o zbu­ghească niţel, dar nu pot, şi li-e fri­că să nu se rătăcească. Atât cât au văzut şi totuşi a fost — cum am spus — o lecţie pentru ei de teribil orăşenism. In Art­­e şi la intrarea în Parc, multe găleţi noui, pline de apă, sting setea primarilor, se desprind dili ,coloană şi sorb la repezeală o cană, două. Dar e inutil: soarele toarnă fără cruţare, foc, peste capetele lor. Sunt însă deprinşi, aceşti plugari, tăbă­ciţi de arşiţă. Soarele Capitalei e la fel cu soarele ţarinei. fx. Papazoglu, Partenie, Antonescu, Ri­­zeanu, Comănescu, Cornicioiu, Pa­­plica, Schmidt, Marţian, Palada, dr. Constantinescu, Heinerich­, Rădule­scu Vintilă, Macovescu, dr. Saidac, Ignat, Cartianu, Ionescu Ştefan, Manolache, Todirescu, Negreanu, dr. Ioa Ana, Dorobanţu, dr. Marinescu N., Grigorescu, col. Orăşaiu­, maior Pa­­paianopol de la comenduirea pieţei şi căpitan Scarlat Roşianu adjutan­tul inspectorului general al jandar­meriei. A mai asistat şi o numeroasă de­legaţie din partea Uniunii ofiţerilor de rezervă, in frunte cu d. general Sinescu, fost inspector general a­­ Cavaleriei. In stradă, in faţa bisericii, se afla înşiruită o companie de onoare cu muzică şi drapel din regimentul de gardă No. 6 „Mihai­ Viteazul“. SERVICIUL RELIGIOS Serviciul religios a fost oficiat de patriarhul dr. Miron Cristea, asis­tat de arhimandritul Cordun Ga­­laction, preot­ econom Gibescu şi un sobor de preoţi,­­ răspunsurile fi­ind date de corul bisericii Domniţa Bălaşa sub conducerea maestrului Istrătescu. DEFILAREA TRUPELOR După terminarea serviciului divin întreaga asistenţă a trecut in faţa bisericii, unde d. prim ministru Gh. Tătărescu, urmat de d. general Uică comandantul corpului n armată, a trecut in revistă compania de o­­noare. După aceasta, d. Gh.­ Tătărescu, prim ministru şi ministru ad-interim al apărării­ naţionale a fost­. urmă-­ toarea cuvântare: OSTAŞI. In această zi de aniversare in care sufletul unui neam întreg s’a îmbrăcat in haină de sărbătoare, să ne înălţăm gândurile către Acela care este simbolul viu al biruinţelor ie­­ri şi al nădejdilor de mâine, ru­gând pe Cel Atotputernic să-I dă­ruiască domnie îndelungată, rodni­că şi încărcată de glorie! Să trăiască Majestatea Sa Regele Carol al II-lea! Să trăiască Măria Sa Mihai Voe­­vod de Alba Iulia cu întreaga noa­stră Dinastie! Ura! A urmat defilarea companiei de moare, după care solemnitatea a luat sfârşit. Membrii guvernului şi înalţii dem­nitari civili şi militari s’au dus apoi la palatul regal, unde au semnat in registre. d-nii generali inspectori de armată Condeescu, Ştefănescu-Amza, Sam­sonovich Gorski, Uică, comandantul corpului II armată, Manu, Todires­­cu, Papazoglu comandantul pieţii, Sturza, Antonescu şeful marelui stat major, generali Glads, secretar ge­neral la ministerul armatei şi Con­­standache, Tilică directorul gen. al Siguranţei, Grigorescu director de cabinet al primului ministru, maior Bosie adjutantul primului ministru, col. Oroveanu, col. Pomponiu prim comisar regal. In partea dreaptă a lojii regale au luat loc ofiţerii generali din gar­nizoana Bucureşti. In partea stângă demnitarii, printre cari remarcăm pe d-nii Viforeanu procuror general la­­Curtea de Casaţie, Dorel Dumi­trescu, guvernatorul Băncii Naţio­La un moment dat se aude un şuerat prelung. Primarii din Ardeal şi Banat, cari înconjurau lojile re­gale şi cele ale demnitarilor îşi a­­nunţă unul altuia: „Vine împăra­tul!”. Intr’adevăr la ora 12 şi jumătate şi-au făcut apariţia Regele şi Voevo­­dul Mihai care au fost primiţi de membrii guvernului şi inspectorii generali de armată făcând front. Suveranul a venit însoţit de d-nii general Ilasievici mareşalul palatu­lui, col. Borftniceanu şi lt. Evolcea­­nu. La apariţia Suveranului şi a Voe­­vodului Mihai, entuziasmul poporu­lui din Atene ia proporţii uimitoare când muzica militară intonează im­nul regal. DISCURSUL D-LUI DONESCU, PRI­MARUL GENERAL AL CAPITALEI Măria Ta, Sunt patru ani de când cerul ţă­rii s’a luminat cu o nădejde. Sunt patru ani de când vânturile anar­hiei s’au potolit, de când furtuna ce ne ameninţa a fost risipită. Fiu crescut din sufletul acestei ţări, ai apucat cu bărbăţie coamele plugului românesc şi ai tăiat braz­dă adâncă dorului de viaţă mai bună, de o desvoltare mai puter­nică. La popasul acestei grele domnii, dar tot atât de înţeleaptă, aducem mulţumire Măriei Tale pentru neos­tenita strădanie, de a croi Româ­niei drumul voit de năzuinţele ei. Noi contimporanii nu putem des­prinde in Întregime personalitatea Măriei Tale; nu putem cuprinde cu ochii prezentului, tot rodul acestor patru ani de cuminte domnie ce se profilează atâta, în adâncurile vii­torului. Suntem insă datori faţă de poste­ritate să spunem, că înflorirea ce se pregăteşte României se datoreşte bunului ei păstor, veghei lui de fie­care clipă, adâncei Înţelegeri ce a ştiut să dea tuturor nevoilor po­porului, tuturor necazurilor lui, tutu­ror frământărilor lui sufleteşti. Iluştrii săi predecesori, au făurit României, visul de secole a moşilor sale, Pitulescu directorul general al, Poştelor, Mereuţă directorul general al căilor ferate, Gorciu secretar ge­neral la domenii, Codin ştefănescu procuror general, Procop Dumitrescu prim procuror, Petrovici decanul ba­roului, chestor Faximade, col. Ga­briel Marinescu prefectul poliţiei Ca­pitalei, Ghiaţă prefectul judeţului, Slăvescu directorul Băncii Româ­neşti, ş. a. La ora 12 şi-a făcut apariţia d. Gh. Tătărescu preşedintele consi­liului de miniştri care a fost primit cu îndelungate urale, cărora d-sa a răspuns cu următoarele cuvinte: „Un, singur,, strigăt trebue să iz­bucnească diin sufletele noastre: Să trăiască Majestatea Sa Regele Ca­rol al II-lea”. Urale nesfârşite au acoperit cu­vintele şefului guvernului­ şi strămoşilor. Măriei Tale iţi este hărăzit să ducă ţara aceasta, puru­rea întregită pe culmile înaltei ci­vilizaţii, Gloria veacurilor trecute, să fie lumina epocei prezente. Din fragedă tinereţe ai înţeles chemarea Ta viitoare. Şi ai pregătit cu elanul Tău, cu frumuseţea spiri­tului Tău, ci era prezentului. Câtă energie nu mai trebue însă să risi­peşti, ca să aşezi poporul acesta mi­nunat, acolo unde înaltul Tău gând, vrea. Sub Augusta ocrotire şi prin im­boldul permanent al Măriei Tale, România işi făureşte strălucirea ei viitoare. Cum Ţi-am putea noi mulţumi mai bine, pentru toată această stră­danie? Cum Ţi-am putea mărturisi mai mult, toată simţirea noastră curată pentru Tine, pentru sforţa­rea Ta de fiecare zi, intru întărirea României? Cu osanale şi imnuri de slavă? Nu­ ştim cât le socoteşti de deşarte şi cât de puţin le preţueşti. J.N U pwtCUl să-yl „JÎK'LjiJ i" curată mulţumire, decât luând fapta Ta ca exemplu al vieţii noa­stre. Să dăruim fiecare tot ce-avem mai bun din sufletul nostru, din cugetul nostru, ţarei acesteia aşa precum Tu faci. Să risipim toată puterea noastră de muncă pentru atingerea ţelului înalt pe care clipă cu clipă Tu nu încetezi să-l urmă­reşti. Suntem aici reprezentanţii tutu­ror comunelor româneşti. Iţi jurăm in acest moment solemn când tot sufletul ţării vibrează pentru Tine, că vom duce românilor de pretutin­deni gândul Tău mare de înălţare românească. Iţi jurăm Măria Ta, că nu vom adormi forţele noastre, mereu uni­te, până când visul Tău, visul ţării întregi, nu va fi împlinit. Să trăeşti intru mulţi ani, Măria Ta. Discursul primarului general fost deseori întrerupt de uralele a­­sistenţei. il voiu găsi neprecupeţit in cumin­ţenia şi dragostea poporului. (Ova­iuni şi urale puternice). Sunt doua vechi zicători ale po­porului nostru, care au rămas , vor trebui să rămână pururi în mintea noastră: „Apa trece, dar pietrele rămân ’ şi „România nu piere“. întreg trecutul nostru nu arată aceasta şi viitorul trebue s- o probeze, căci energia, sufletul credinţa şi puterea acestui popo trebue să fie veşnice. Mergeţi fiecare în colţul vostr de ţară şi duceţi salutul Meu, gân­dul Meu de dragoste, hotărire Mea nestrămutată de muncă şi ce­rerea, pe care o fac tuturor, de fi lângă Mine în această munc; căci toate greutăţile nu se pot îi­vinge decât printr’o muncă spoi­nică, care este munca făcută dragoste şi cu credinţă. Mergeţi cu bine şi spuneţi tuti­ror românilor că în sufletul Me bate înainte de toate un suflet ro­mânesc şi că toată dragostea o îi chin poporului Meu. (Ovaţiuni şi­­­rale prelungite). Discursul Suveranului a fost aco­perit de aplauze, iar muzicile m­ai rare au intonat din nou imn regal. Festivitatea de la Arenele Romai ia sfârş­i, la ora 1 când toţi men­brii guvernului şi înalţii demnita­ri statului s-au îndreptat spre pa­latul­­ regal din calea Victoriei, un­de a avut loc un dejun. DEJUNUL DELA PALATUL REG* La ora 1 şi jum. a avut loc dejun la palatul regal din calea Vi­toriei, la care au luat parte: Sul­ranii, Voevodul Mihai, principi Elisabeta, principele Nicolae, mem­brii guvernului, demnitarii statu in frunte cu dr. Miron Cristea, triarhul României, şi Curtea. La şampanie au toastat Suverai şi d. alt. M */'" consiliului. După dejunul dela palatul reg a avut loc la Arenele romane o tr­nifestaţie sportivă şi sta inauga expoziţia de educaţie fizică. La ora 5 s’a desfăşurat un p gram bogat de aviaţie pe aeropor­tăneasa, iar seara au avut loc tragerile cu torţe. Capitala fii feeric iluminată. Theodor Iorg* Vine împăratul! Regele și Voevod­ul Mi­hai primind defilarea Serviciul religios dela biserica Domniţa Bălaşa Cu ocazia aniversării a patru ani dela Restauraţie, s’a oficiat ori, la ora 10 dimineaţa, un tedeum la bi­serica Domniţa Bălaşa. ASISTENŢA Au asistat d-nii Gh. Tătărescu, preşedintele consiliului şi ministru ad-interim al apărării naţionale ; pro... dr. C. Angelescu, Victor An­­tonescu, Richard Franasovici, Vasi­le Sasu, Victor Slăvescu, Al. Lape­­datu, I. Nistor, general Paul Anghe­­lescu, ing. N. Teodorescu, dr. I. Cos­­tinescu şi C. Xeni; N. N. Săvoat­u, preşedintele Camerei; Leonte Mol­­dovanu, preşedintele senatului, sub­secretarii de stat Al Mavrodi, Miti­­ţă Constantin­escu, Sa­vel Rădulescu, Manolescu­ Strunga, Victor Iaman­­di și Radu Irimescu, dr. Gane și Ci­cero Gorciu, secretari generali de minister. Din partea palatului au asistat d-nii general Balif, administratorul domeniilor Coroanei; Mocioni, mae­­­­strul vânătorilor; general Sturdza, comandantul gărzii regale; coman­dor Fundăţeanu şi locot.­col. Urdă­­reanu, adjutanţi regali; col. Dros­­su, prefectul palatului; maior Mi­­hăilescu, ofiţer de ordonanţă, etc. Apoi d-nii I. Răducanu, rectorul Academiei de înalte studii comerci­ale; I. Ghiaţă, prefectul jud. Ilfov; ing. Cezar Mereuţă, directorul ge­neral al c. f. r.; ing. I. Pitulescu, di­rectorul general al poştelor; Codin ştefănescu, procuror general; Pro­­cop Dumitrescu, prim procuror; Stârcea, primul preşedinte al trib. Ilfov; Mişu Enescu, directorul ge­neral al Casei centrale a asigurări­lor sociale; I. Frânculescu, chesto­rul sectorului ii Albastru; Al. Pa­­ximade, chestorul circulaţiei, etc. D-nii generali Condeescu, Samso­novich Ştefănescu-Amza, Uică, Mo­­ruzi, Gorski, Pârâianu, Manu, Hen­­ţescu, Petrescu Gellu, dr. Butoianu. La ora 10 jumătate primarii au început să defileze prin faţa pala­tului. In fruntea lor era d. Donescu, primarul general al Capitalei, în­soţit­ de d-nii Matak şi Berceanu, a­­jutori de primar general, apoi con­silierii municipali ai Capitalei, in frunte cu primarii de sectoare, d-nii Anastasescu, Atanasiu, Orlea­­nu şi Săbăreanu. Rând pe rând au defilat primarii tuturor oraşelor din ţară urmaţi de primarii comunelor rurale din jude­ţele respective, toţi îmbrăcaţi in straie pitoreşti. Au defilat 12.000 de edili prin faţa Suveranului care Împreună cu Voe­­vodul Mihai salutau din balconul palatului defilarea entuziastă a gos­podarilor veniţi din toate unghiurile ţării. Defilarea a durat până la ora 12 fără un sfert, coloanele indreptân­­du-se spre Arenele Romane. După defilare, o massă compactă de cetăţeni ai Capitalei s’a adunat in faţa palatului ovaţionând Înde­lung pe Suveran. La Arenele Romane Arenele Romane din Parcul Ca-­­rol au fost neincăpătoare pentru numărul imens de participanţi ve-­­­niţi să asculte cuvântul regal.­­ In timp ce primarii şi consilierii erau orânduiţi de conducătorii lor, în loja regală special amenajată îşi­­ făceau apariţia membrii guvernului şi inspectorii generali de armată. Au sosit mai întâi d-nii Victor Slăvescu ministrul finanţelor şi Do­rel Dumitrescu, guvernatorul Băn­cii Naţionale cari întreţineau pe d. Stepman, directorul Băncii Angliei şi consilierul d-lui Montaşi. Normau guvernatorul Băncii Angliei. Apoi au sosit d-nii Sassu, Inculeţ, Săveanu, Moldovanu, preşedinţii Corpurilor Legiuitoare, Nistor, gene­ral Paul Angelescu, ministrul arma­mentului şi muniţiilor. Mavrodi, Mi­tiţă Constantinescu, Manolescu- Strunga, Franasovici, dr. Costinescu,­­ dr. Angelescu, Teodorescu, Sergiu .­­ Dimitriu,­ Savel Rădulescu. |­­a loja fetală au mai luat loc Defilarea primarilor la lutul primarilor la ueni *«* Răspunsul Suveranului Domnule Primar al Municipiului şi voi reprezentanţi ai întregii ţări, Pentru Mine este o nesfârşită bucurie sufletească să vă văd aci, adunat­ cu toţii în jurul Meu. In sufletele voastre, în inimile voastre, simt bătând lângă Mine inima întregului Meu popor şi, în aceste zile de necontenită luptă, puterea Mea nu pot s’o culeg decât chiar din sufletul şi inima poporului Meu. (Urale puternice). Au trecut patru ani de când Ce­­rul şi voinţa poporului M’au pus în acest loc de răspundere. Fără preget şi fără odihnă am lucrat pentru binele vostru şi sunt hotărât, cu cea mai desăvârşită e­­nergie — oricum­ ar fi piedicile ce le-aşi putea întâmpina — să duc la bun sfârşit această muncă, care este o credinţă, este un caz de con­ştiinţă. Dar, pentru a putea înde­plini cu deplin folos această muncă, are neapărat nevoe de sprijinul tu­turor şi acest sprijin sunt convins că La Lugoj LUGOJ, 8. — Ziua restauraţi fost sărbătorită de lugojeni cu deosebit fast. La orele 10 dim. a avut loc in­tedrala română un te-deum ofi de un sobor de preoţi în frunţi d. Ali Mihăescu, protopopul tra lui. Au luat parte toate autoriti şi armata sub conducerea d-lui neral de brigadă Gref Ioan. La 11 a avut loc defilarea trupei piaţa din centrul oraşului. Apoi a avut loc o recepţie in latul prefecturii. Seara oraşul, mos pavoazat, a fost străbătut trupe din toate unităţile, care făcut o frumoasă retragere cu­­ Primarii Capitalei in frunte cu primarul general d. AL Poinescu» defil­m- La dăunaţii de războ Asociaţia dăunaţilor de război sărbătorit ziua de 8 Iunie la şei ei din str. Smârdan. Preotul pa Florescu dela biserica Sf. Nice Şelari a oficiat un serviciu divil D. Alex. Al Popilian Cerburer profesor, a rostit o cuvântare oc­onalâ. S’a expediat apoi o telegramă magială Suveranului.

Next