Dimineaţa, iunie 1934 (Anul 30, nr. 9851-9879)
1934-06-10 / nr. 9860
Anul 30 No. 9860 ■■■■■■!■ I......................... ■--------------------------- Cereţi la toate librăriile: OAMENI de LASCAR SEBASTIAN Portretele literare ale celor mai de seamă scriitori şi artişti europeni. Ed- „Adeverul“ Preţul Lei 60 Duminica 10 Iunie 1934 LAMA de RAS PERFECŢIONATĂ CZierescHTXN Fondată in 1904 •ie CONST. MILLE Bucureşti, Str. Const. Mille (Sărindar) 5—7—9 ! TELEFON: Direcţia şi Redacţia 3.84.30 ; Provincia 3.84.31; Străinătatea 3.84.33; Adiţia 3.63.50. Repr. GL N. H. BALTHAZAR Bucureşti, Str. Şelari 7 Cum au decurs serbările Restaurări Suveranul primeşte în faţa Palatului defilarea celor nouă mi de primari A fost nimerită participarea primarilor din ţară, la serbarea de emi. Au subliniat cu prezenţa lor, sensul popular al festivităţii, şi — în altă ordine — au luat contact cu Capitala, eveniment ce constitue un legământ, o comuniune socială, poate mai importantă decât lozinca politică ce i-a adunat laolaltă. Pentru reprezentanţii ţărani, ai comunelor din atâtea provincii şi regiuni depărtate, prilejul e rarisim. Asupra imaginaţiei lor, Bucureştiul n’are priză; nu se conturează ca o noţiune concretă, bunăoară ca o uzină, de unde pornesc energiile spre periferie, sau ca un for unde se elaborează acţiuni pentru folosul tuturor, unde se dau directive. Capitala ţării nu e o realitate, ci un mit, o legendă. Abia eri, corespondentul nostru din Oradea, ne-a confirmat-o vizitând un sat de munte din Bihor, izolat, ai cării locuitori n’au văzut niciodată prefect sau alt notabil, habar n’au cine guvernează, își închipue că metropola e un fel de târg cu smei, zâne, vrăjitoare, unde se fabrică născocirile drăcești, — avioane, telegraf — singurele elemente pe care îşi întemeiază bieţii surghiuniţi, fantezia. Şi sub acest raport abia convocării primarilor e nimerită. Deşi au strigat „trăiască partidul liberal“, în definitiv o izbucnire de mulţumire pentru darul ce li s’a făcut. I-am văzut ori dimineaţă, defilând „alfabetic“ pe calea Victoriei, strânşi din cele patru cardinale ale ţării, Basarabia fraternizând cu Banatul, Dobrogea cu Ardealul. Zăpuşala nu i-a impedicat să calce voioşi, să explodeze m urale în trecere pe la palat, de unde ii priveau din balcon Suveranul şi Voevodul, prin piaţa cu columne azuriiţi largi draperii de aceiaş culoare,— decor nimerit de evocare — amintind văzduhul, de unde a coborît acum patru ani, regele Carol II. Au defilat toate pălăriile de pae ale regiunilor — ca nişte steme de sezon, — de la cea ţuguiată cu boruri largi, cum poartă ţăranii transilvăneni, până la pălăria gris sau smolită, a basarabenilor. Erau şi turbanele Dobrogei, şi — dacă nu ne înşelăm — niscaiva cuşme, vernite din munţi, unde zăpada mai stătue. . . Numai din chipul cum se degradau costumele se putea avea tabloul etnografic al unui judeţ. Fracul cu decoraţie al primarului din oraşul reşedinţă, devenea simplă haină neagră în orăşelul mai răsărit, apoi semi-târgoveaţă , surtuc şi iţari, apoi complect rurală, terminându-se cu ultimul model al garderobei ţărăneşti, cojocul. Acesta din urmă, bineînţeles, ţinut subsuoară. Altminteri, drumul de la Capul Podului până la Arenele Romane, n’ar fi fost o paradă alertă, ci un calvar. I-am văzut pe aceşti musafiri uitându-se admirativ la monumentele străzii centrale, frapaţi de dimensiunile palatului telefoanelor, de surprizele arhitectonice şi comerciale ale Capitalei. E pentru dânşii, o bună lecţie — nu numai civica — dar şi... urbanistică. Bucureştiul, astfel, iese din legendă şi mit. Pătrunde în vagăunele munţilor în satele cu cămile ale Dobrogei. Iată-i îndreptându-se spre Arenele Romane, să asculte cuvintele Suveranului, pe care mulţi il văd pentru întâia oară. Un public numeros privea cordial, mărşăluirea judeţelor şi satelor. In aleele parcului, pomii uriaşi umbresc puţin frunţile năduşite. Printre ei, Expoziţia se întrezăreşte de o frumuseţe sistematizată, necunoscută lor. Şi tare ar vrea s’o zbughească niţel, dar nu pot, şi li-e frică să nu se rătăcească. Atât cât au văzut şi totuşi a fost — cum am spus — o lecţie pentru ei de teribil orăşenism. In Arte şi la intrarea în Parc, multe găleţi noui, pline de apă, sting setea primarilor, se desprind dili ,coloană şi sorb la repezeală o cană, două. Dar e inutil: soarele toarnă fără cruţare, foc, peste capetele lor. Sunt însă deprinşi, aceşti plugari, tăbăciţi de arşiţă. Soarele Capitalei e la fel cu soarele ţarinei. fx. Papazoglu, Partenie, Antonescu, Rizeanu, Comănescu, Cornicioiu, Paplica, Schmidt, Marţian, Palada, dr. Constantinescu, Heinerich, Rădulescu Vintilă, Macovescu, dr. Saidac, Ignat, Cartianu, Ionescu Ştefan, Manolache, Todirescu, Negreanu, dr. Ioa Ana, Dorobanţu, dr. Marinescu N., Grigorescu, col. Orăşaiu, maior Papaianopol de la comenduirea pieţei şi căpitan Scarlat Roşianu adjutantul inspectorului general al jandarmeriei. A mai asistat şi o numeroasă delegaţie din partea Uniunii ofiţerilor de rezervă, in frunte cu d. general Sinescu, fost inspector general a Cavaleriei. In stradă, in faţa bisericii, se afla înşiruită o companie de onoare cu muzică şi drapel din regimentul de gardă No. 6 „Mihai Viteazul“. SERVICIUL RELIGIOS Serviciul religios a fost oficiat de patriarhul dr. Miron Cristea, asistat de arhimandritul Cordun Galaction, preot econom Gibescu şi un sobor de preoţi, răspunsurile fiind date de corul bisericii Domniţa Bălaşa sub conducerea maestrului Istrătescu. DEFILAREA TRUPELOR După terminarea serviciului divin întreaga asistenţă a trecut in faţa bisericii, unde d. prim ministru Gh. Tătărescu, urmat de d. general Uică comandantul corpului n armată, a trecut in revistă compania de onoare. După aceasta, d. Gh. Tătărescu, prim ministru şi ministru ad-interim al apărării naţionale a fost. urmă- toarea cuvântare: OSTAŞI. In această zi de aniversare in care sufletul unui neam întreg s’a îmbrăcat in haină de sărbătoare, să ne înălţăm gândurile către Acela care este simbolul viu al biruinţelor ieri şi al nădejdilor de mâine, rugând pe Cel Atotputernic să-I dăruiască domnie îndelungată, rodnică şi încărcată de glorie! Să trăiască Majestatea Sa Regele Carol al II-lea! Să trăiască Măria Sa Mihai Voevod de Alba Iulia cu întreaga noastră Dinastie! Ura! A urmat defilarea companiei de moare, după care solemnitatea a luat sfârşit. Membrii guvernului şi înalţii demnitari civili şi militari s’au dus apoi la palatul regal, unde au semnat in registre. d-nii generali inspectori de armată Condeescu, Ştefănescu-Amza, Samsonovich Gorski, Uică, comandantul corpului II armată, Manu, Todirescu, Papazoglu comandantul pieţii, Sturza, Antonescu şeful marelui stat major, generali Glads, secretar general la ministerul armatei şi Constandache, Tilică directorul gen. al Siguranţei, Grigorescu director de cabinet al primului ministru, maior Bosie adjutantul primului ministru, col. Oroveanu, col. Pomponiu prim comisar regal. In partea dreaptă a lojii regale au luat loc ofiţerii generali din garnizoana Bucureşti. In partea stângă demnitarii, printre cari remarcăm pe d-nii Viforeanu procuror general laCurtea de Casaţie, Dorel Dumitrescu, guvernatorul Băncii NaţioLa un moment dat se aude un şuerat prelung. Primarii din Ardeal şi Banat, cari înconjurau lojile regale şi cele ale demnitarilor îşi anunţă unul altuia: „Vine împăratul!”. Intr’adevăr la ora 12 şi jumătate şi-au făcut apariţia Regele şi Voevodul Mihai care au fost primiţi de membrii guvernului şi inspectorii generali de armată făcând front. Suveranul a venit însoţit de d-nii general Ilasievici mareşalul palatului, col. Borftniceanu şi lt. Evolceanu. La apariţia Suveranului şi a Voevodului Mihai, entuziasmul poporului din Atene ia proporţii uimitoare când muzica militară intonează imnul regal. DISCURSUL D-LUI DONESCU, PRIMARUL GENERAL AL CAPITALEI Măria Ta, Sunt patru ani de când cerul ţării s’a luminat cu o nădejde. Sunt patru ani de când vânturile anarhiei s’au potolit, de când furtuna ce ne ameninţa a fost risipită. Fiu crescut din sufletul acestei ţări, ai apucat cu bărbăţie coamele plugului românesc şi ai tăiat brazdă adâncă dorului de viaţă mai bună, de o desvoltare mai puternică. La popasul acestei grele domnii, dar tot atât de înţeleaptă, aducem mulţumire Măriei Tale pentru neostenita strădanie, de a croi României drumul voit de năzuinţele ei. Noi contimporanii nu putem desprinde in Întregime personalitatea Măriei Tale; nu putem cuprinde cu ochii prezentului, tot rodul acestor patru ani de cuminte domnie ce se profilează atâta, în adâncurile viitorului. Suntem insă datori faţă de posteritate să spunem, că înflorirea ce se pregăteşte României se datoreşte bunului ei păstor, veghei lui de fiecare clipă, adâncei Înţelegeri ce a ştiut să dea tuturor nevoilor poporului, tuturor necazurilor lui, tuturor frământărilor lui sufleteşti. Iluştrii săi predecesori, au făurit României, visul de secole a moşilor sale, Pitulescu directorul general al, Poştelor, Mereuţă directorul general al căilor ferate, Gorciu secretar general la domenii, Codin ştefănescu procuror general, Procop Dumitrescu prim procuror, Petrovici decanul baroului, chestor Faximade, col. Gabriel Marinescu prefectul poliţiei Capitalei, Ghiaţă prefectul judeţului, Slăvescu directorul Băncii Româneşti, ş. a. La ora 12 şi-a făcut apariţia d. Gh. Tătărescu preşedintele consiliului de miniştri care a fost primit cu îndelungate urale, cărora d-sa a răspuns cu următoarele cuvinte: „Un, singur,, strigăt trebue să izbucnească diin sufletele noastre: Să trăiască Majestatea Sa Regele Carol al II-lea”. Urale nesfârşite au acoperit cuvintele şefului guvernului şi strămoşilor. Măriei Tale iţi este hărăzit să ducă ţara aceasta, pururea întregită pe culmile înaltei civilizaţii, Gloria veacurilor trecute, să fie lumina epocei prezente. Din fragedă tinereţe ai înţeles chemarea Ta viitoare. Şi ai pregătit cu elanul Tău, cu frumuseţea spiritului Tău, ci era prezentului. Câtă energie nu mai trebue însă să risipeşti, ca să aşezi poporul acesta minunat, acolo unde înaltul Tău gând, vrea. Sub Augusta ocrotire şi prin imboldul permanent al Măriei Tale, România işi făureşte strălucirea ei viitoare. Cum Ţi-am putea noi mulţumi mai bine, pentru toată această strădanie? Cum Ţi-am putea mărturisi mai mult, toată simţirea noastră curată pentru Tine, pentru sforţarea Ta de fiecare zi, intru întărirea României? Cu osanale şi imnuri de slavă? Nu ştim cât le socoteşti de deşarte şi cât de puţin le preţueşti. J.N U pwtCUl să-yl „JÎK'LjiJ i" curată mulţumire, decât luând fapta Ta ca exemplu al vieţii noastre. Să dăruim fiecare tot ce-avem mai bun din sufletul nostru, din cugetul nostru, ţarei acesteia aşa precum Tu faci. Să risipim toată puterea noastră de muncă pentru atingerea ţelului înalt pe care clipă cu clipă Tu nu încetezi să-l urmăreşti. Suntem aici reprezentanţii tuturor comunelor româneşti. Iţi jurăm in acest moment solemn când tot sufletul ţării vibrează pentru Tine, că vom duce românilor de pretutindeni gândul Tău mare de înălţare românească. Iţi jurăm Măria Ta, că nu vom adormi forţele noastre, mereu unite, până când visul Tău, visul ţării întregi, nu va fi împlinit. Să trăeşti intru mulţi ani, Măria Ta. Discursul primarului general fost deseori întrerupt de uralele asistenţei. il voiu găsi neprecupeţit in cuminţenia şi dragostea poporului. (Ovaiuni şi urale puternice). Sunt doua vechi zicători ale poporului nostru, care au rămas , vor trebui să rămână pururi în mintea noastră: „Apa trece, dar pietrele rămân ’ şi „România nu piere“. întreg trecutul nostru nu arată aceasta şi viitorul trebue s- o probeze, căci energia, sufletul credinţa şi puterea acestui popo trebue să fie veşnice. Mergeţi fiecare în colţul vostr de ţară şi duceţi salutul Meu, gândul Meu de dragoste, hotărire Mea nestrămutată de muncă şi cererea, pe care o fac tuturor, de fi lângă Mine în această munc; căci toate greutăţile nu se pot îivinge decât printr’o muncă spoinică, care este munca făcută dragoste şi cu credinţă. Mergeţi cu bine şi spuneţi tutiror românilor că în sufletul Me bate înainte de toate un suflet românesc şi că toată dragostea o îi chin poporului Meu. (Ovaţiuni şirale prelungite). Discursul Suveranului a fost acoperit de aplauze, iar muzicile mai rare au intonat din nou imn regal. Festivitatea de la Arenele Romai ia sfârşi, la ora 1 când toţi menbrii guvernului şi înalţii demnitari statului s-au îndreptat spre palatul regal din calea Victoriei, unde a avut loc un dejun. DEJUNUL DELA PALATUL REG* La ora 1 şi jum. a avut loc dejun la palatul regal din calea Vitoriei, la care au luat parte: Sulranii, Voevodul Mihai, principi Elisabeta, principele Nicolae, membrii guvernului, demnitarii statu in frunte cu dr. Miron Cristea, triarhul României, şi Curtea. La şampanie au toastat Suverai şi d. alt. M */'" consiliului. După dejunul dela palatul reg a avut loc la Arenele romane o trnifestaţie sportivă şi sta inauga expoziţia de educaţie fizică. La ora 5 s’a desfăşurat un p gram bogat de aviaţie pe aeroportăneasa, iar seara au avut loc tragerile cu torţe. Capitala fii feeric iluminată. Theodor Iorg* Vine împăratul! Regele și Voevodul Mihai primind defilarea Serviciul religios dela biserica Domniţa Bălaşa Cu ocazia aniversării a patru ani dela Restauraţie, s’a oficiat ori, la ora 10 dimineaţa, un tedeum la biserica Domniţa Bălaşa. ASISTENŢA Au asistat d-nii Gh. Tătărescu, preşedintele consiliului şi ministru ad-interim al apărării naţionale ; pro... dr. C. Angelescu, Victor Antonescu, Richard Franasovici, Vasile Sasu, Victor Slăvescu, Al. Lapedatu, I. Nistor, general Paul Anghelescu, ing. N. Teodorescu, dr. I. Costinescu şi C. Xeni; N. N. Săvoatu, preşedintele Camerei; Leonte Moldovanu, preşedintele senatului, subsecretarii de stat Al Mavrodi, Mitiţă Constantinescu, Savel Rădulescu, Manolescu Strunga, Victor Iamandi și Radu Irimescu, dr. Gane și Cicero Gorciu, secretari generali de minister. Din partea palatului au asistat d-nii general Balif, administratorul domeniilor Coroanei; Mocioni, maestrul vânătorilor; general Sturdza, comandantul gărzii regale; comandor Fundăţeanu şi locot.col. Urdăreanu, adjutanţi regali; col. Drossu, prefectul palatului; maior Mihăilescu, ofiţer de ordonanţă, etc. Apoi d-nii I. Răducanu, rectorul Academiei de înalte studii comerciale; I. Ghiaţă, prefectul jud. Ilfov; ing. Cezar Mereuţă, directorul general al c. f. r.; ing. I. Pitulescu, directorul general al poştelor; Codin ştefănescu, procuror general; Procop Dumitrescu, prim procuror; Stârcea, primul preşedinte al trib. Ilfov; Mişu Enescu, directorul general al Casei centrale a asigurărilor sociale; I. Frânculescu, chestorul sectorului ii Albastru; Al. Paximade, chestorul circulaţiei, etc. D-nii generali Condeescu, Samsonovich Ştefănescu-Amza, Uică, Moruzi, Gorski, Pârâianu, Manu, Henţescu, Petrescu Gellu, dr. Butoianu. La ora 10 jumătate primarii au început să defileze prin faţa palatului. In fruntea lor era d. Donescu, primarul general al Capitalei, însoţit de d-nii Matak şi Berceanu, ajutori de primar general, apoi consilierii municipali ai Capitalei, in frunte cu primarii de sectoare, d-nii Anastasescu, Atanasiu, Orleanu şi Săbăreanu. Rând pe rând au defilat primarii tuturor oraşelor din ţară urmaţi de primarii comunelor rurale din judeţele respective, toţi îmbrăcaţi in straie pitoreşti. Au defilat 12.000 de edili prin faţa Suveranului care Împreună cu Voevodul Mihai salutau din balconul palatului defilarea entuziastă a gospodarilor veniţi din toate unghiurile ţării. Defilarea a durat până la ora 12 fără un sfert, coloanele indreptându-se spre Arenele Romane. După defilare, o massă compactă de cetăţeni ai Capitalei s’a adunat in faţa palatului ovaţionând Îndelung pe Suveran. La Arenele Romane Arenele Romane din Parcul Ca-rol au fost neincăpătoare pentru numărul imens de participanţi ve-niţi să asculte cuvântul regal. In timp ce primarii şi consilierii erau orânduiţi de conducătorii lor, în loja regală special amenajată îşi făceau apariţia membrii guvernului şi inspectorii generali de armată. Au sosit mai întâi d-nii Victor Slăvescu ministrul finanţelor şi Dorel Dumitrescu, guvernatorul Băncii Naţionale cari întreţineau pe d. Stepman, directorul Băncii Angliei şi consilierul d-lui Montaşi. Normau guvernatorul Băncii Angliei. Apoi au sosit d-nii Sassu, Inculeţ, Săveanu, Moldovanu, preşedinţii Corpurilor Legiuitoare, Nistor, general Paul Angelescu, ministrul armamentului şi muniţiilor. Mavrodi, Mitiţă Constantinescu, Manolescu- Strunga, Franasovici, dr. Costinescu, dr. Angelescu, Teodorescu, Sergiu . Dimitriu, Savel Rădulescu. |a loja fetală au mai luat loc Defilarea primarilor la lutul primarilor la ueni *«* Răspunsul Suveranului Domnule Primar al Municipiului şi voi reprezentanţi ai întregii ţări, Pentru Mine este o nesfârşită bucurie sufletească să vă văd aci, adunat cu toţii în jurul Meu. In sufletele voastre, în inimile voastre, simt bătând lângă Mine inima întregului Meu popor şi, în aceste zile de necontenită luptă, puterea Mea nu pot s’o culeg decât chiar din sufletul şi inima poporului Meu. (Urale puternice). Au trecut patru ani de când Cerul şi voinţa poporului M’au pus în acest loc de răspundere. Fără preget şi fără odihnă am lucrat pentru binele vostru şi sunt hotărât, cu cea mai desăvârşită energie — oricum ar fi piedicile ce le-aşi putea întâmpina — să duc la bun sfârşit această muncă, care este o credinţă, este un caz de conştiinţă. Dar, pentru a putea îndeplini cu deplin folos această muncă, are neapărat nevoe de sprijinul tuturor şi acest sprijin sunt convins că La Lugoj LUGOJ, 8. — Ziua restauraţi fost sărbătorită de lugojeni cu deosebit fast. La orele 10 dim. a avut loc intedrala română un te-deum ofi de un sobor de preoţi în frunţi d. Ali Mihăescu, protopopul tra lui. Au luat parte toate autoriti şi armata sub conducerea d-lui neral de brigadă Gref Ioan. La 11 a avut loc defilarea trupei piaţa din centrul oraşului. Apoi a avut loc o recepţie in latul prefecturii. Seara oraşul, mos pavoazat, a fost străbătut trupe din toate unităţile, care făcut o frumoasă retragere cu Primarii Capitalei in frunte cu primarul general d. AL Poinescu» defilm- La dăunaţii de războ Asociaţia dăunaţilor de război sărbătorit ziua de 8 Iunie la şei ei din str. Smârdan. Preotul pa Florescu dela biserica Sf. Nice Şelari a oficiat un serviciu divil D. Alex. Al Popilian Cerburer profesor, a rostit o cuvântare oconalâ. S’a expediat apoi o telegramă magială Suveranului.