Flacăra Iaşului, octombrie 1953 (Anul 9, nr. 2213-2238)
1953-10-01 / nr. 2213
pgg 2 ______ _______—— _______________| LACARA IASULUI pentru îmbunătăirea fruncii de educație fizică şi sport în cadrul învățământului superior din Iaşi să scoată în evidenţă realizările şi să Poporul muncitor din patria noastră, condus de partid, munceşte cu elan pentru construirea socialismului, pentru făurirea unei vieţi libere şi fericite. Lupta pentru realizarea sarcinilor de plan a asigurat un avânt uriaş al producţiei, ducând la creşterea continuă a nivelului material şi cultural al oamenilor muncii. Grija partidului şi guvernului pentru pregătirea unor cadre cu o înaltă pregătire ştiinţifica a dus la dezvoltarea necontenită a învăţământului superior, atât din punct de vedere calitativ, cât şi din punct de vedere al numărului tot mai mare de studenţi— fii ai oamenilor muncii—care învaţă în Universităţi şi Institute. Numai în oraşul Iaşi învaţă anul acesta, 10.000 de studenţi, care vor deveni cadre temeinic pregătite, necesare tuturor domeniilor de activitate. O problemă importantă în procesul de învăţământ o constitue educaţia fizică şi sportul, care pregăteşte şi întăreşte, din punct de vedere fizic şi moral. In hotărîrea Biroului Politic al Comitetului Central al P.M.R. din 26 iunie 1919 se sublinia că educaţia fizică nu a ocupat încă loc necesar în procesul pedagogic, trasându-se ca sarcină Ministerului învăţământului Public şi Ministerului învăţământului Superior îmbunătăţirea stării de lucruri în domeniul culturii fizice şi sportului. Hotărîrea partidului a dus la o cotitură radicală în dezvoltarea mişcării sportive în ţara noastră, care având la bază bogata experienţă a Uniunii Sovietice a reuşit să antreneze milioane de oameni ai muncii şi în acelaş timp să oţină mari realizări pe drumul măestriei sportive. Şi în cadrul învăţământului superior din oraşul nostru s-au obţinut însemnate succese în această privinţă. A fost mult îmbunătăţită calitatea orelor de educaţie fizică, frecvenţa studenţilor la aceste ore şi activitatea în cadrul complexului G.M.A. Pot fi evidenţiate Institutul Industriei Uşoare, Facultatea Muncitorească şi alte institute care au îndeplinit şi depăşit planul pe anul 1953 privind numărul purtătorilor insignei G.M.A. Catedrele de educaţie fizică au dat un mare aport concursurilor şi competiţiilor sportive (gimnastică, atletism, hadbal, volei etc.), echipele studenţeşti reuşind să ocupe de multe GH. CISMARIU Şeful Sectorului muncii culturale de massă şi sport al Comitetului Regional de Partid Iaşi ori locuri de frunte. Sportul naţional oină este mult practicat în rândul studenţilor, peste 40 de echipe disputându-şi întâietatea in cadrul acestui sport la concursurile universitare. In multe institute ca : Institutul Politehnic, Institutul de Ştiinţe Economice şi Planificare, Institutul Agonomic şi altele, studentele au fost antrenate în mare număr în mişcarea de cultură fizică şi sport, Institutul Politehnic şi Institutul Agronomic au dat primii purtători din oraşul Iaşi ai insignei G.M.A. gr. II datorită muncii temeinic dusă în acest scop. Au fost construite numeroase terenuri şi baze sportive bine amenajate, iar Comitetul de Cultură Fizică şi Sport al oraşului Iaşi a pus la dispoziţia studenţilor săli şi baze sportive dintre cele mai bune. Cu toate aceste realizări, se constată însă şi unele lipsuri serioase în problema educaţiei fizice şi sportului, în cadrul învăţământului superior din Iaşi. Astfel, sunt cazuri de subapreciere a culturii fizice şi sportului din partea rectorilor, decanilor, organizaţiilor sindicale şi U.T.M., cum ar fi la Institutul Medico-Farmaceutic şi Universitate. Linele cadre ale catedrelor de educaţie fizică din învăţământul superior, ca de exemplu tov. L. Voicu, dela Institutul Medico-Farmaceutic, C. Pedimonte de la I.I.U. sau Modreanu Iulius, de la Institutul Agronomic, nu se preocupă îndeajuns de îmbunătăţirea predării lecţiilor, au o slabă activitate metodică şi, au organizat defectuos legătura între partea practică a orelor cu pregătirea în colectiv a studenţilor, pentru participarea la concursuri şi competiţii. La Institutul Medico-Farmaceutic şi Universitate, ridicarea nivelului tehnic la diferite sporturi, ca şi participarea studentelor, este neglijată. De multe ori activitatea sportivă se desfăşoară ruptă de organizaţiile sindicale şi de U.T.M. din cadrul Institutelor şi aceasta duce la mobilizări slabe în unele acţiuni, la o insuficientă muncă educativă în rândul sportivilor. Lipsa unor conferinţe cu caracter sportiv, a întâlnirilor cu vârfurile sportive etc. a contribuit la slaba pregătire a studenţilor din unele Institute. Agitaţia vizuală (gazetele sportive, panourile şi fruntaşii în sport şi învăţătură, lozincile etc.) este slab folosită în unele facultăţi şi nu reuşeşte combată suficient lipsurile. Consiliul orăşenesc al asociaţiei „Ştiinţa“ are o serie de lipsuri grave în activitatea sa, lipsuri care se răsfrâng până în colectivele şi cercurile sportive, frânând avântul pe care-l ia mişcarea sportivă studenţească. Consiliul orăşenesc „Ştiinţa1“ printre altele, nu a reuşit să folosească din plin spijinul catedrelor de educaţie fizică, nu s-a preocupat în mod suficient de munca educativă în rândul sportivilor, cazurile de indisciplină din cadrul concursurilor fiind o exemplificare a acestui lucru. In vederea îmbunătăţirii muncii de cultură fizică şi sport toţi factorii de răspundere treime să facă o analiză temeinică a activităţii lor, să scoată la iveală cauzele ce au determinat unele lipsuri şi să muncească în aşa fel încât aceste lipsuri să fie neîntârziat lichidate. Catedrele de educaţie fizică au datoria să îmbunătăţească calitatea procesului didactic, a pregătirii purtătorilor insignei G.M.A. şi a sportivilor calificaţi. Colectivele acestor catedre trebue să lichideze toate lipsurile manifestate în activitatea lor. « Deasemeni, consiliul orăşenesc al asociaţiei „Ştiinţa“ trebue să ţină o strânsă legătură cu cadrele didactice ale catedrelor de cultură fizică şi sport, trebue să îndrumeze temeinic munca cercurilor şi colectivelor care au dat dovadă de lipsuri în activitatea lor. Organizaţiile de sindicat şi U.T.M. au sarcina de a se ocupa îndeaproape de această latură importantă a pregătirii tinerilor studioşi, de a sprijini cercurile şi colectivele sportive în muncă contribuind direct la educarea sportivilor . Dezvoltând succesele obţinute până în prezent şi lichidând cu hotărîre lipsurile existente, să folosim din plin mijloacele puse la dispoziţie de regimul de democraţie populară, luptând pentru îmbunătăţirea muncii de cultură fizică şi sport în învăţământul superior din Iaşi, pentru a da ţării cadre bine pregătite, gata oricând pentru muncă și apărarea Patriei. ------------------------CD---------------------- CONCERT La concertul de Vineri seara îşi va face debutul în cadrul concertelor simfonice corul Filarmonicii de Stat „Moldova“, înfiinţat prin grja Comitetului de Artă, corul va contribui la programarea pieselor vocal simfonice de care concertele Filarmonicii au dus lipsă. Vineri seara se vor executa „Dansurile poloveţiene“ din opera „Cneazul Igor“ de Borodin. Marele compozitor rus reuşeşte să prezinte cu o mare forţă creatoare atmosfera din tabăra Poloveţienilor. Melodiile care exprimă dorul de ţară al roabelor, alternează cu strigăte şi dansuri în cinstea Hanului Konceak, căpetenia Poloveţienilor. Corul va fi condus de dirijorul George Pascu. In programul de Vineri se va mai executa Simfonia IV-a de Robert Schumann, lucrare plină de prospeţime, în care elanul tineresc alternează cu visarea romantică. De asemenea se va executa Rapsodia SIMFONIC Română Nr. 1 a compozitorului Marţian Negrea, profesor la Conservatorul de Stat „Ciprian Porumbescu“ din Bucureşti. Rapsodia maestrului Negrea este o lucrare in care autorul, prelucrând temele populare, reliefează semnificaţiile adânci ale melodiei populare româneşti. Autorul nu urmăreşte numai o prezentare pitorească a frânturilor de cântec popular,, ci le scoate în evidenţă conţinutul lor, viaţa pe care o oglindesc. Concertul va fi dirijat de Achim Stoia, director şi dirijor al Filarmonicii de Stat,Moldova“. Solist al concertului va fi pianistul Corneliu Gheorghiu, care va interpreta în primă audiţie „Concertino în stil clasic“ de compozitorul român Dinu Lipatti. Este de remarcat că Filarmonica de Stat „Moldova“ s-a preocupat să programeze piesele valoroase a doi compozitori români alături de celelalte lucrări. Bibliografie Cititorii din ţara noastră au avut prilejul să cunoască în traduceri, in utimii ani, câteva din operele literaturii chineze. Anul acesta, în ţara noastră au apărut o serie de noi lucrări literare ale scriitorilor chinezi. In Editura de Stat pentru literatură şi artă a fost tipărit într'un tiraj de peste 18.000 exemplare romanul lui Ciu Li Bo intitulat „Uraganul“ lucrare distinsă cu premiul Stalin pentru literatură pe anul 1951. In aceeași editură a apărut romanul „Deceniul furtunos“ de scriitorul chinez Huan Ai. Tot în acest an Editura Tineretului a publicat sub titlul „Satul natal“ o culegere de povestiri ale scriitorului realist Lu Sin. In Editura Tineretului au mai apărut deasemeni câteva cărţi ale scriitorilor sovietici care vorbesc despre minunatele realizări înfăptuite în ultimii ani in Republica Populară Chineză. ______________ __________ Nr. 2213 LA CEA DE A A-a ANIVERSARE A PROCLAMĂRII R. P. CHINEZE Noi întreprinderi industriale Aportul femeilor la viaţa economică şi socială din China de Nord-Est Guvernul popular acordă o deosebită atenţie pregătirii şi promovării femeilor în posturi de conducere,in toate domeniile vieţii economice şi sociale. Peste 130 de femei din China de Nord-Est ocupă posturi de directori ai departamentelor guvernelor populare, de provincie sau orăşeneşti. In ultimul timp, peste 170 de femei de la întreprinderile industriale din Mucden au fost promovate în posturi de directori de fabrici şi uzine, şefi de secţie, brigadieri, organizatori sindicali în organizaţiile de bază. 115 femei lucrează în industria textilă din China de Nord-Est ca tehnicieni şi ingineri. In organizaţiile comerciale de stat din Dalnîi şi Port-Arthur,numărul femeilor care ocupă posturi de conducere a crescut în 1953 de 11 ori faţă de 1949. Numărul total al femeilor făcând parte din cadrele de conducere reprezintă aici 25 la suta. Uin mare număr de femei-cadre conducătoare se numără în regiunile agricole ale Chinei de Nord-Est — 42 de femei ocupă funcţia de preşedinţi ai autorităţilor populare săteşti, 18 sunt secretari ai organizaţiilor de partid de la sate, iar 409 sunt membre ale birourilor organizaţiilor, de partid. In clişeu : Aspect din secţia de tors a manufacturii de bumbac „Heng Yuan” din Tientsin. Construcţii de locuinţe şi şcoli la Şanhai La Şanhai s-au terminat recent lucrările de construire a câtorva aşezări de locuinţe muncitoreşti, unde au fost clădite case însumând 20.000 de apartamente. Multe din aceste aşezări sunt de pe acum locuite de familiile fruntaşilor în producţie ai întreprinderilor din Şanhai. Ziarul „Laodunjibao” relatează că în aceste aşezări au şi fost construite sau sunt in curs de a fi terminate lucrările de construcţie a trei şcoli medii şi 14 şcoli elementare. La începutul anului şcolar toate aceste şcoli îşi vor deschide larg porţile. Peste 3.000 de copii ai muncitorilor şi funcţionarilor vor urma cursurile noilor şcoli medii, iar la şcolile elementare vor învăţa peste 9.000 de elevi. -----CD---------------------------------------------------------- Promovarea muncitorilor în posturi de conducere In anii puterii populare, clasa muncitoare chineză a dat din rândurile sale nenumăraţi inovatori şi raţionalizatori de frunte, care perfecţionează neîncetat tehnica producţiei, sporesc productivitatea muncii şi îmbunătăţesc calitatea produselor. Partidul Comunist Chinez şi Guvernul popular promovează cu curaj în posturi de conducere numeroşi muncitori care s-au evidenţiat in producţie. Un rua de număr de muncitori calificaţi care au dobândit o bogată experienţă în producţie, înlocuiesc cu succes în producţie pe tehnicieni şi ingineri care devin tot mai insuficienţi pe măsură ce se desvoltă industria ţării. Despre unul din aceşti muncitori —■ Tsin Iun-ţin — relatează ziarul „Gunjorgbao“. Tsin Iun-ţin a lucrat mai bine de 30 de ani la minele din Fusun. In timpul puterii populare, Tsin Iunţin a condus o brigadă de mineri care a devenit una dintre cele mai bune din întreaga ţară. Tsin Iunţin şi-a ridicat uinelul său tehnic şi cultural şi de curând a fost promovat în postul de inginer al sectorului minier de la Fusun. ----------------------CD------------------------ Succesele In anii care au trecut de la eliberarea Chinei de sub dominaţia gomindanistă, întreaga lume a fost martoră a uriaşelor realizări ale marelui popor chinez, care a păşit pe calea construirii unei patrii puternice şi fericite. ■industria Chinei populare, eliberată de anarhia producţiei capitaliste, se dezvolta într-un ritm excepţional de rapid. In cursul anului trecut, producţia principalelor articole industriale a sporit în comparaţie cu 1951 în următoarele proporţii: oţel cu 41 la sută, fontă cu 32 la sută, cărbune cu 18 la sută, petrol cu 25 la sută, cupru electrolitic cu 28 la sută etc. Sectorul de stat în industrie s-a consolidat şi şi-a asumat un rol predominant. încă la sfârşitul anului trecut sectorului de stat îi reveneau 80 la sută din producţia industriei grele şi aproximativ 50 la sută din producţia industriei uşoare. Folosind pe scară largă ajutorul neprecupeţit şi generos al Uniunii Sovietice, în ultimii ani industria Chinei a pus la punct producţia unei serii de noi tipuri de maşini şi utilaj, care înainte trebuiau să fie importate din alte ţări: utilaj pentru mine, tranformatori, strunguri şi freze universale, compresoare mobile cu aer, maşini de tors şi de ţesut, aparate de precizie etc. Anul de N. IVANOV, trecut, în întreprinderile din China au fost construite primele locomotive, automobile, tractoare şi maşini de forat. Datorită înfăptuirii reformei agrare au avut loc schimbări uriaşe in agricultura Chinei. In perioada dintre 1950-1952, valoarea producţiei agricole a crescut aproximativ cu 50 la sută atingând nivelul dinainte de război şi depăşindu-l chiar în unele ramuri. Anul trecut recolta de cereale a depăşit cu 9 la sută nivelul maxim atins înainte de victoria revolutei populare. Intr'o măsură şi mai mare a crescut producţia de bumbac, tutun şi alte plante industriale. In satul chinez ia o amploare tot mai mare mişcarea cooperatistă, încă la sfârşitul anului, cooperativele de aprovizionare şi desfacere numărau peste 140 de milioane de membri. Ei au asigurat furnizarea a aproape 60 la sută din întreaga producţie agricolă achiziţionată de stat. In Republica Populară Chineză se execută mari lucrări de irigare şi de ameliorare. In prezent, suprafaţa supusă inundaţiilor s-a micşorat de peste cinci ori, iar suprafaţa de pământ irigată s-a exins cu 3 milioane ha. In afară de aceasta a fost înlăturat pericolul secetei pe un teritoriu de peste 11 milioane hectare. Avântul producţiei industriale şi agricole creează condiţiile pentru ridicarea sistematică a bunei stări materiale şi a nivelului cultural al oamenilor muncii din R. P. Chineză. In întreprinderile şi instituţiile ţării s-a introdus ziua de lucru de opt ore; oamenii muncii se bucură de concedii plătite; a fost introdus sistemul contractelor colective şi al asigurărilor sociale, au fost introduse măsuri pentru protecţia muncii femeilor şi minorilor. Se îmbunătăţesc sistematic condiţiile de trai ale muncitorilor şi funcţionarilor, salariul lor real creşte. De mare însemnătate pentru dezvoltarea economiei naţionale şi creşterea bunei stări a oamenilor muncii este colaborarea economică a Republicii Populare Chineze cu Uniunea Sovietică şi ţările de democraţie populară. In prezent, mai mult de jumătate din comerţul exterior al ţării revine schimburilor comerciale cu U.R.S.S. Cu ajutorul frăţesc al Uniunii Sovietice poporul chinez înaintează cu încredere pe drumul unei vieţi libere şi fericite. '(Rezumat din „ Tru’d“)' economice ale poporului chinez Pe marginea activității Direcţiei Regionale C. F. R. Iaşi Consfătuirea pe ţară a ceferiştilor, din luna Februarie a.c„ ale cărei lucrări au oglindit în spirit critic şi autocritic greutăţile, lipsurile şi deficienţele care mai dăinue încă in muncă la transportul feroviar şi care au fost concretizate de către tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej în expunerea pe care a făcut-o la închiderea consfătuirii, a constituit un nepreţuit îndreptar care a fost pus la baza tuturor planurilor operative de muncă ale Ministerului Căilor Ferate şi ale unităţilor lui executive. Conducerea Direcţiei Regionale CFR Iaşi, însuşindu-şi învăţăturile acestei consfătuiri a procedat la o analiză amănunţită a muncii în toate sectoarele de activitate, depistând astfel greutăţile şi lipsurile existente, a întocmit un plan propriu de muncă, îmbrăţişând toate sectoarele de activitate.’ Totodată au fost luate o serie de măsuri tehnnico-organizatorice menite să asigure executarea sarcinilor de plan, pentru a contribui astfe la dezvoltarea economiei, noastre naţionale. In vedrea îndeplinirii întocmai a sarcinilor fixate prin planul ele muncă, pentru fiecare problemă au fost fixate termene precise precum și câte un responsabil care să îndrume și sa controleze munca. Rezumatele nu au întârziat să se arate. Astfel, producţia globală exprimată în ,,tone nete km. echivalate" a ajuns la o păşire de 25,29% în luna August. Socotind realizările cumulate de la începutul anului şi până la 31 August 1953 inclusiv, Dir. Reg. CFR laşi a lucrat la acea dată in contul zilei de 7 Octombrie 1953, în ceea ce priveşte producţia globală. Aceleaşi rezultate bune au fost obţinute şi la indicii tehnico-economici care exprimă calitatea muncii depuse şi care au fost mult îmbunătăţiţi, mai ales cei de importanţă deosebită. De exemplu : rulajul vagonului, staţionarea, consumul specific şi serviciile auxiliare. Semnificativ este faptul că acţiunea de îmbunătăţire a acestor indici a mers progresiv, lună cu lună, aceasta fiind o indicaţie că măsurile tehnico-organizatorice luate de către conducerea Dir. Reg. CFR Iaşi, precumşi conducerile Serviciilor Regionale respective au fost eficace, ele bucurându-se de sprijinul unanim al masselor de muncitori ceferişti. Au fost totuşi şi indici de calitate, care nu au putut fi realizaţi, dar care totuşi au fost îmbunătăţiţi faţă de cei realizaţi în luna Februarie 1953. Astfel , viteza comercială nu a putut fi realizată decât într'un procent de 95,62% la trenurile de marfă. Aceasta totuşi s-a îmbunătăţit mult faţă de perioada lunii Februarie, când a fost de 79,55% ; viteza comercială la trenurile de călători a putut fi depăşită doar cu 1,14%, aceasta datorită restricţiilor de viteză introduse în număr mare din cauza lucrărilor ce se execută la întreţinerea căii. Lin factor care a contribuit în cea mai mare măsură la obţinerea acestor rezultate frumoase este aplicarea şi extinderea metodelor sovietice de lucru. In momentul de faţă un număr de 633 salariaţi aplică aceste metode, din care cele mai importante sunt: Crasnov-Cojuhari, Cataev. — Procesul tehnologic unic: Marsrut, Lunin, Papavin, C. Baranovscaia; gospodăria chibzuită pe locomotivă, Udalov, Neteodov, Cuzneţov, Cotlear, Voroşin, mişcarea cincisutistă etc. Mişcarea stahanovistă, forma superioară a întrecerii socialiste, care la Dir. Reg. CFR Iaşi a luat o desvoltare mare, a contribuit şi ea întro largă măsură la obţinerea rezultatelor arătate mai sus. Până în prezent în raza de activitate a Dir. Reg. CFR Iaşi avem un număr de 270 stahanovişti, din aproape toate unităţile mai mari. Direcţia Regională CFR Iaşi se mândreşte cu oameni ca : Maxim Ion, şef de manevră în staţia Iaşi, Ichim Gheorghe, şef de manevră în staţia Socola Ştefăitiu Valeriu, impiegat de mişcare — staţia Paşcani, Dimitriu Ion, mecanic de locomotivă — depoul Iaşi, Butnăraşu Vasile, fochist locomotivă, Lamar Petru, lăcătuş aparate speciale, Bulbuc Vasile, maistru şef. — Tc. Vaslui, Claus Ioan, maistru — Atelierele Regionale şi mulţi alţii, cunoscuţi şi apreciaţi pentru frumoasele realizări dobândite în producţie. Pe raza Direcţiei Regionale CFR Iaşi avem — şi numai în ultimul timp — un număr de 54 inovatori, care au scos la iveală 77 inovaţii. Astfel sunt : Cernişov Grigore, tâmplar mecanic la Atelierele Regionale Iaşi, cu 4 inovaţii; Alamov Ilie, şeful Serviciului Tehnic ŞEF Iaşi cu 2 inovaţii; Barac Petru, Amironesei Petru, Tataru Ilie şi Mocanu Constantin, cu 7 perfecţionări tehnice; Bulbuc Vasile, maistru şef Tc., cu 5 inovaţii ; Iacob Dumitriu, strungar Atelierele Regionale CFR Iaşi, cu 3 inovaţii; Popa Gheorghe şi Vrabie Constantin din Serviciul Vagoane, cu 3 inovaţii, in vederea stimulării lor, conducerea Direcţiei Regionale CFR Iaşi, după acceptarea şi punerea în practică a inovaţiilor i-a premiat cu sume de bani potrivit importanţei inovaţiei. Totodată s-a făcut şi popularizarea lor precum şi extinderea inovaţiilor acestora. Totuşi, dacă rezultatele îmbucurătoare obţinute arată că munca la Direcţia Regională CFR Iaşi se îmbunătăţeşte pe zi ce trece, au fost şi o serie de greutăţi şi lipsuri care nu au putut fi încă lichidate. Astfel în ramurile principale mai există lipsuri. In ramura M/C planurile de exploatare la unele unităţi nu cuprind toate elementele necesare, planurile de lucru pentru trenurile locale de marfă nu sunt întocmite la timp, eşalonarea planului de transport la unele staţii nu se face uniform, se produc dese schimbări de destinaţie a transporturilor faţă de plan, nu se aplică sporul de 10% la vagoanele destinate mărfurilor speciale, in aplicarea tarifelor se menţin ■ deficienţe, din lipsă de instruire, neglijenţa personalului si lipsa unui control mai nimiros. Deasemeni întrecerea socialistă nu are peste tot un conţinut viu, în unele locuri ea având un caracter formal, fiind organizată şi condusă din birou. In ramura tracţiunii nu se revizueşte la timp şi cu atenţie utilajul de la pompe, iar localurile sunt prost întreţinute, respectarea procesului tehnologic făcându-se doar într-un procent de 80—90%. Cantităţi de materiale neferoase stau încă neutilizate, iar o serie de piese, ce ar mai putea fi încă folosite sunt aruncate. Condiţiile de recepţionare a locomotivelor după spălare sau reviziile periodice nu se respectă în toate cazurile. Conducerea Direcţiei Regionale CFR Iaşi prin organele sale de control şi instruire duce o susţinută muncă în vederea lichidării a cât mai multe din lipsurile constatate. In vederea îmbunătăţirii condiţiilor de trai ale muncitorilor Direcţiei Regionale CFR Iaşi, s’au terminat şi s’au dat în folosinţă cele 2 blocuri CCS începute în anul 1952, s'a început lucrarea şi s’a executat 15% din nou bloc CCS la Iaşi, s'au executat lucrări în valoare de 50.850 lei pentru repararea locuinţelor muncitoreşti dela pavilioanele CFR Ilie Pintilie“, s'au reparat şi s'au dat în folosinţă 19 apartamente, alte 32 fiind în lucru Acestea se execută din fondul directorial. Deasemeni se află în curs de executare reparaţia de la moara Bălaia care se amenajează pentru un cămin necesar elevilor de la grupul şcolar CFR Iaşi, întrucât faţă de sporirea mereu crescândă a elevilor, căminele şi dormitoarele existente sunt cu totul insuficiente. In ceea ce priveşte noua salarizare pusă în aplicare de la 1 Mai 1953, ca urmare a Hotărîrii Consiliului de Miniştri şi a C.C. al P.M.R. din Martie alul acesta, au fost lichidate o serie de lipsuri arătate în expunerea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej, făcută la Consfătuirea pe ţară a ceferiştilor, lipsuri manifestate în legătură cu stabilirea justă a salariilor unor funcţiuni potrivit condiţiilor de muncă şi gradului de răspundere. Deasemeni, se fixează denumiri generale de funcţiuni care nu exprimau just munca depusă şi se manifestase o tendinţă puternică de nivelare a salariilor. Prin aplicarea noului sistem de salarizare la Direcţia Regională CFR Iaşi, s-a reuşit a se lichida aceste lipsuri realizându-se o îmbunătăţire substanţială a salariului mai ales la personalul ce lucrează direct în producţie. Astfel în ramură Mişcării majoritatea şefilor de tren din staţia Iaşi ca dealtfel şi de la celelalte staţii, au obţinut salarii sporite între 30 şi 40% , la fel şefii de manevră precum şi acarii , în ramura întreţinerii căii, a sporit salariul muncitorilor cu aproape 50%, al şefilor de echipă cu 30% ; în ramura tracţiunii, mecanicii au câştigat cu cca. 40% mai mult, iar fochiştii cu 30%. Sporuri de salarii cu variaţii între 25—40% s au înregistrat şi în celelalte ramuri de producţie. Aplicarea noilor salarii a constitui un puternic stimulent pentru salariaţii Direcţiei Regionale CFR Iaşi, în mun