Flacăra Iaşului, octombrie 1953 (Anul 9, nr. 2213-2238)

1953-10-01 / nr. 2213

pgg­ 2 ______ _______—— _______________| LACARA IA­S­U­L­UI pentru îmbunătăirea fruncii de ed­ucație fizică şi sport în cadrul învățământului superior din Iaşi să scoată în evidenţă realizările şi să Poporul muncitor din patria noas­tră, condus de partid, munceşte cu elan pentru construirea socialismului, pentru făurirea unei vieţi libere şi fericite. Lupta pentru­ realizarea sar­cinilor de plan a asigurat un avânt uriaş al producţiei, ducând la creş­terea continuă a nivelului material şi cultural al oamenilor muncii. Grija partidului şi guvernului pen­tru pregătirea unor cadre cu o înaltă pregătire ştiinţifica a dus la dezvol­tarea necontenită a învăţământului superior, atât din punct de vedere calitativ, cât şi din punct de vedere al numărului tot mai mare de studenţi— fii ai oamenilor muncii—care învaţă în Universităţi şi Institute. Numai în oraşul Iaşi învaţă anul acesta, 10.000 de studenţi, care vor deveni cadre temeinic pregătite, necesare tuturor domeniilor de activitate. O problemă importantă în procesul de învăţământ o constitue educaţia fizică şi sportul, care pregăteşte şi întăreşte, din punct de vedere fizic şi moral. In hotărîrea Biroului Politic al Co­mitetului Central al P.M.R. din 26 iunie 1919 se sublinia că educaţia fizică nu a ocupat încă loc­ necesar în procesul pedagogic, trasându-se ca sarcină Ministerului învăţământu­lui Public şi Ministerului învăţămân­tului Superior îmbunătăţirea stării de lucruri în domeniul culturii fizice şi sportului. Hotărîrea partidului a dus la o co­titură radicală în dezvoltarea miş­cării sportive în ţara noastră, care având la bază bogata experienţă a Uniunii Sovietice a reuşit să antre­neze milioane de oameni ai muncii şi în acelaş timp să o­­ţină mari realizări pe drumul măestriei spor­tive. Şi în cadrul învăţământului supe­rior din oraşul nostru s-au ob­ţinut în­semnate succese în această privinţă. A fost mult îmbunătăţită calitatea orelor de educaţie fizică, frecvenţa studenţilor la aceste ore şi activitatea în cadrul complexului G.M.A. Pot fi evidenţiate Institutul Industriei U­­şoare, Facultatea Muncitorească şi alte institute care au îndeplinit şi de­­păşit planul pe anul 1953 privind nu­mărul purtătorilor insignei G.M.A. Catedrele de educaţie fizică au dat un mare aport concursurilor şi com­petiţiilor sportive (gimnastică, atle­tism, hadbal, volei etc.), echipele studenţeşti reuşind să ocupe de multe GH. CISMAR­IU Şeful Sectorului muncii culturale de massă şi sport al Comitetului Regional de Partid Iaşi ori locuri de frunte. Sportul naţional oină este mult practicat în rândul studenţilor, peste 40 de echipe dispu­­tându-şi întâietatea in cadrul aces­tui sport la concursurile universi­tare. In multe institute ca : Institutul Politehnic, Institutul de Ştiinţe Econo­mice şi Planificare, Institutul Agono­­mic şi altele, studentele au fost antre­nate în mare număr în mişcarea de cultură fizică şi sport, Institutul Politehnic şi Institutul Agronomic au dat primii purtători din oraşul Iaşi ai insignei G.M.A. gr. II datorită muncii temeinic dusă în acest scop. Au fost construite numeroase te­renuri şi baze sportive bine amena­jate, iar Comitetul de Cultură Fizică şi Sport al oraşului Iaşi a pus la dis­poziţia studenţilor săli şi baze spor­tive dintre cele mai bune. Cu toate aceste realizări, se consta­tă însă şi unele lipsuri serioase în problema educaţiei fizice şi sportului, în cadrul învăţământului superior din Iaşi. Astfel, sunt cazuri de subapre­ciere a culturii fizice şi sportului din partea rectorilor, decanilor, organiza­ţiilor sindicale şi U.T.M., cum ar fi la Institutul Medico-Farmaceutic şi Universitate. Linele cadre ale catedrelor de edu­caţie fizică d­in învăţământul superi­or, ca de exemplu tov. L. Voicu, dela Institutul Medico-Farmaceutic, C. Pedim­onte de la I.I.U. sau Modreanu Iulius, de la Institutul Agronomic, nu se preocupă îndeajuns de îmbunătă­ţirea predării lecţiilor, au o slabă acti­vitate metodică şi, au organizat de­fectuos­ legătura între partea practică a orelor cu pregătirea în colectiv a studenţilor, pentru participarea la concursuri şi competiţii. La Institutul Medico-Farmaceutic şi Universitate, ridicarea nivelului tehnic la diferite sporturi, ca şi participarea studente­lor, este neglijată. De multe ori activitatea sportivă se desfăşoară ruptă de organizaţiile sindicale şi de U.T.M. din cadrul Institutelor şi aceasta duce la mobi­lizări slabe în unele acţiuni, la o in­suficientă muncă educativă în rândul sportivilor. Lipsa unor conferinţe c­u caracter sportiv, a întâlnirilor cu vârfurile sportive etc. a contribuit la slaba pregătire a studenţilor din unele Institute. Agitaţia vizuală (gazetele sportive, panourile şi fruntaşii în sport şi în­văţătură, lozincile etc.) este slab fo­losită în unele facultăţi şi nu reuşeşte combată suficient lipsurile. Consiliul orăşenesc al asociaţiei „Ştiinţa“ are o serie de lipsuri grave în activitatea sa, lipsuri care se răs­frâng până în­ colectivele şi cercurile sportive, frânând avântul pe care-l ia mişcarea sportivă studenţească. Con­siliul orăşenesc „Ştiinţa1“ printre al­tele, nu a reuşit să folosească din plin spijinul catedrelor de educaţie fizică, nu s-a preocupat în mod suficient­ de munca educativă în rândul sportivi­lor, cazurile de indisciplină din ca­drul concursurilor fiind o exemplifi­care a acestui lucru. In vederea îmbunătăţirii muncii de cultură fizică şi sport toţi factorii de răspundere treime să facă o ana­liză temeinică a activităţii lor, să scoată la iveală cauzele ce au deter­minat unele lipsuri şi să muncească în aşa fel încât aceste lipsuri să fie neîntârziat lichidate. Catedrele de educaţie fizică au da­toria să îmbunătăţească calitatea pro­cesului didactic, a pregătirii purtăto­rilor insignei G.M.A. şi a sportivilor calificaţi. Colectivele acestor catedre trebue să lichideze toate lipsurile manifestate în activitatea lor. « Deasemeni, consiliul orăşenesc al asociaţiei „Ştiinţa“ trebue să ţină o strânsă legătură cu cadrele didactice ale catedrelor de cultură fizică şi sport, trebue să îndrumeze temeinic munca cercurilor şi colectivelor care au dat dovadă de lipsuri în activita­tea lor. Organizaţiile de sindicat şi U.T.M. au sarcina de a se ocupa îndeaproape de această latură importantă a pre­gătirii tinerilor studioşi, de a sprijini cercurile şi colectivele sportive în muncă contribuind direct la educarea sportivilor . Dezvoltând succesele obţinute până în prezent şi lichidând cu hotărîre lipsurile existente, să folosim din plin mijloacele puse la dispoziţie de regi­mul de democraţie populară, luptând pentru îmbunătăţirea muncii de cul­tură fizică şi sport în învăţământul superior din Iaşi, pentru a da ţării cadre bine pregătite, gata oricând pentru muncă și apărarea Patriei. ------------------------CD----------------------­ CONCERT La­ concertul de Vineri seara îşi va face debutul în cadrul concertelor simfonice corul Filarmonicii de Stat „Moldova“, înfiinţat prin grja Comitetului de Artă, corul va contribui la programa­rea pieselor vocal simfonice de care concertele Filarmonicii au dus lipsă. Vineri seara se vor executa „Dansu­rile poloveţiene“ din opera „Cneazul Igor“ de Borodin. Marele compozitor rus reuşeşte să­ prezinte cu o mare forţă creatoare atmosfera din tabăra Poloveţienilor. Melodiile care exprimă dorul de ţară al roabelor, alternează cu strigăte şi dansuri în cinstea Hanului Konceak, căpetenia Poloveţienilor. Corul va fi condus de dirijorul George Pascu. In programul de Vineri se va mai executa Simfonia IV-a de Robert Schumann, lucrare plină de prospeţi­me, în care elanul tineresc alternea­ză cu visarea romantică. De asemenea se va executa Rapsodia SIMFONIC Română Nr. 1 a compozitorului Mar­ţian Negrea, profesor la Conservato­rul de Stat „Ciprian Porumbescu“ din Bucureşti. Rapsodia maestrului Ne­grea este o lucrare in care autorul, prelucrând temele populare, reliefează semnificaţiile adânci ale melodiei populare româneşti. Autorul nu urmă­reşte numai o prezentare pitorească a frânturilor de cântec popular,, ci le scoate în evidenţă conţinutul lor, viaţa pe care o oglindesc. Concertul va fi dirijat de Achim Stoia, director şi dirijor al Filarmo­nicii de Stat­­,Moldova“. Solist al concertului va fi pianistul Corneliu Gheorghiu, care va interpre­ta în primă audiţie „Concertino în stil clasic“ de compozitorul român Dinu Lipatti. Este de remarcat că Filarmonica de Stat „Moldova“ s-a preocupat să pro­grameze piesele valoroase a doi com­pozitori români alături de celelalte lu­crări. Bibliografie Cititorii din ţara noastră au avut prilejul să cunoască în traduceri, in utimii ani, câteva din operele litera­turii chineze. Anul acesta, în ţara noastră au a­­părut o serie de noi lucrări literare ale scriitorilor chinezi. In Editura de Stat pentru literatură şi artă a fost tipărit într'un tiraj de peste 18.000 exempla­re romanul lui Ciu Li Bo intitulat „Uraganul“ lucrare distinsă cu pre­miul Stalin pentru literatură pe anul 1951. In aceeași editură a apărut ro­manul „Deceniul furtunos“ de scriito­rul chinez Huan Ai. Tot în acest an Editura Tineretului a publicat sub titlul „Satul natal“ o culegere de povestiri ale scriitorului realist Lu Sin. In Editura Tineretului au mai apărut deasemeni câteva cărţi ale scriitorilor sovietici care vorbesc despre minunatele realizări înfăptuite în ultimii ani in Republica Populară Chineză. ______________ __________ Nr. 2213 LA CEA DE A A-a ANIVERSARE A PROCLAMĂRII R. P. CHINEZE Noi întreprinderi industriale Aportul femeilor la viaţa economică şi socială din China de Nord-Est Guvernul popular acordă o deose­bită atenţie pregătirii şi promovării femeilor în posturi de conducere,­in toate domeniile vieţii economice şi so­ciale. Peste 130 de femei din China de Nord-Est ocupă posturi de directori ai departamentelor guvernelor populare, de provincie sau orăşeneşti. In ultimul timp, peste 170 de femei de la între­prinderile industriale din Mucden au fost promovate în posturi de direc­tori de fabrici şi uzine, şefi de secţie, brigadieri, organizatori sindicali în organizaţiile de bază. 115 femei lu­crează în industria textilă din China de Nord-Est ca tehnicieni şi ingineri. In organizaţiile comerciale de stat din Dalnîi şi Port-Arthur,­­numărul femeilor care ocupă posturi de con­ducere a crescut în 1953 de 11 ori faţă de 1949. Numărul total al fe­meilor făcând parte din cadrele de conducere reprezintă aici 25 la suta. Uin mare număr de femei-cadre con­ducătoare se numără în regiunile a­­gricole ale Chinei de Nord-Est —­ 42 de femei ocupă funcţia de preşe­dinţi ai autorităţilor populare să­teşti, 18 sunt secretari ai organiza­­ţiilor de partid de la sate, iar 409 sunt­­ membre ale birourilor organizaţiilor,­­ de partid. In clişeu : Aspect din secţia de tors a manufacturii de bumbac „Heng Yuan” din Tientsin. Construcţii de locuinţe şi şcoli la Şanhai La Şanhai s-au terminat recent lu­crările de construire a câtorva aşezări de locuinţe muncitoreşti, unde au fost clădite case însumând 20.000 de a­­partamente. Multe din aceste aşezări sunt de pe acum locuite de familiile fruntaşilor în producţie ai întreprin­derilor din Şanhai. Ziarul „Laodunjibao” relatează că în aceste aşezări au şi fost construite sau sunt in curs de a fi terminate lu­crările de construcţie a trei şcoli me­dii şi 14 şcoli elementare. La începu­tul anului şcolar toate aceste şcoli îşi vor deschide larg porţile. Peste 3.000 de copii ai muncitorilor şi funcţiona­rilor vor urma cursurile noilor şcoli medii, iar la şcolile elementare vor învăţa peste 9.000 de elevi. -----CD----------------------------------------------------------­ Promovarea muncitorilor în posturi de conducere In anii puterii populare, clasa mun­citoare chineză a dat din rândurile sale nenumăraţi inovatori şi raţionali­­zatori de frunte, care perfecţionează neîncetat tehnica producţiei, sporesc productivitatea muncii­ şi îmbunătă­ţesc calitatea produselor. Partidul Comunist Chinez şi Guver­nul popular promovează cu curaj în posturi de conducere numeroşi munci­tori care s-au evidenţiat in producţie. Un rua d­e număr de muncitori calificaţi care au dobândit o bogată experienţă în producţie, înlocuiesc cu succes în producţie pe tehnicieni şi ingineri care devin tot mai insuficienţi pe măsură ce se desvoltă industria ţării. Despre unul din aceşti muncitori —■ Tsin Iun-ţin — relatează ziarul „Gun­­jorgbao“. Tsin Iun-ţin a lucrat mai bine de 30 de ani la minele din Fusun. In timpul puterii populare, Tsin Iun­­ţin a condus o brigadă de mineri care a devenit una dintre cele mai bune d­in întreaga ţară. Tsin Iun­ţin şi-a ri­dicat uinelul său tehnic şi cultural şi de curând a fost promovat în postul de inginer al sectorului minier de la Fusun. ----------------------CD------------------------­ Succesele In anii care au trecut de la eliberarea Chinei de sub dominaţia gominda­­nistă, întreaga lume a fost martoră a uriaşelor realizări ale marelui popor chinez, care a păşit pe calea construi­rii unei patrii puternice şi fericite. ■­­industria Chinei populare, eliberată de anarhia producţiei capitaliste, se dezvolta într-un ritm excepţional de rapid. In cursul anului trecut, produc­ţia principalelor articole industriale a sporit în comparaţie cu 1951 în ur­mătoarele proporţii: oţel cu 41 la sută, fontă cu­ 32 la sută, cărbune cu 18 la sută, petrol cu 25 la sută, cupru elec­trolitic cu 28 la sută etc. Sectorul de stat în industrie s-a consolidat şi şi-a asumat un rol pre­dominant. încă la sfârşitul anului trecut sectorului de stat îi reveneau 80 la sută din producţia industriei grele şi aproximativ 50 la sută din producţia industriei uşoare. Folosind pe scară largă ajutorul ne­precupeţit şi generos al Uniunii So­vietice, în ultimii ani industria Chinei a pus la punct producţia unei serii de noi tipuri de maşini şi utilaj, care îna­inte trebuiau să fie importate din alte ţări: utilaj pentru mine, tranformatori, strunguri şi freze universale, compre­­soare mobile cu aer, maşini de tors şi de ţesut, aparate de precizie etc. Anul de N. IVANOV, trecut, în întreprinderile din China au fost construite primele locomotive, au­tomobile, tractoare şi maşini de forat. Datorită înfăptuirii reformei agrare au avut loc schimbări uriaşe in agri­cultura Chinei. In perioada dintre 1950-1952, valoarea producţiei agri­cole a crescut aproximativ cu 50 la sută atingând nivelul dinainte de răz­boi şi depăşindu-l chiar în unele ra­muri. Anul trecut recolta de cereale a depăşit cu 9 la sută nivelul maxim atins înainte de victoria revolutei populare. Intr'o măsură şi mai mare a crescut producţia de bumbac, tutun şi alte plante industriale. In satul chinez ia o amploare tot mai mare mişcarea cooperatistă, încă la sfârşitul anului, cooperativele de aprovizionare şi desfacere numărau peste 140 de milioane de membri. Ei au asigurat furnizarea a aproape 60 la sută din întreaga producţie agri­colă achiziţionată de stat. In Republica Populară Chineză se execută mari lucrări de irigare şi de ameliorare. In prezent, suprafaţa su­pusă inundaţi­­ilor s-a micşorat de peste cinci ori, iar suprafaţa de pă­mânt irigată s-a ex­ins cu 3 milioane ha. In afară de aceasta a fost înlă­turat pericolul secetei pe un teritoriu de peste 11 milioane hectare. Avântul producţiei industriale şi a­­gricole creează condiţiile pentru ridi­carea sistematică a bunei stări mate­riale şi a nivelului cultural al oameni­lor muncii din R. P. Chineză. In în­treprinderile şi instituţiile ţării s-a introdus ziua de lucru de opt ore; oa­menii muncii se bucură de concedii plătite; a fost introdus sistemul con­tractelor colective şi al asigurărilor sociale, au fost introduse măsuri pentru protecţia muncii femeilor şi mi­­norilor. Se îmbunătăţesc sistematic condiţiile de trai ale muncitorilor şi funcţionarilor, salariul lor real creşte. De mare însemnătate pentru dezvol­tarea economiei naţionale şi creşterea bunei stări a oamenilor muncii este colaborarea economică a Republicii Populare Chineze cu Uniunea Sovie­tică şi ţările de democraţie populară. In prezent, mai mult de jumătate din comerţul exterior al ţării revine schimburilor comerciale cu U.R.S.S. Cu ajutorul frăţesc al Uniunii So­vietice poporul chinez înaintează cu în­credere pe drumul unei vieţi libere şi fericite. '(Rezumat din „ Tru’d“)' economice ale poporului chinez Pe marginea activității Direcţiei Regionale C. F. R. Iaşi Consfătuirea pe ţară a ceferiştilor, din luna Februarie a.c„ ale cărei lu­crări au oglindit în spirit critic şi autocritic greutăţile, lipsurile şi de­ficienţele care mai dăinue încă in muncă la transportul feroviar şi care au fost concretizate de către tovarăşul Gh. Gheorghiu-Dej în expunerea pe care a făcut-o la închiderea consfătu­irii, a constituit un nepreţuit îndrep­tar care a fost pus la baza tuturor planurilor operative de muncă ale Mi­nisterului Căilor Ferate şi ale uni­tăţilor lui executive. Conducerea Direcţiei Regionale CFR Iaşi, însuşindu-şi învăţăturile a­­cestei consfătuiri a procedat la o analiză amănunţită a muncii în toate sectoarele de activitate, depistând astfel greutăţile şi lipsurile existente, a întocmit un plan propriu de muncă, îmbrăţişând toate sectoarele de acti­vitate.’ Totodată au fost luate o serie de măsuri tehnnico-organizatorice me­nite să asigure executarea sarcinilor de plan, pentru a contribui astf­e la dezvoltarea economiei, noastre na­ţionale. In ved­rea îndeplinirii întocmai a sarcinilor fixate prin planul ele mun­că, pentru fiecare problemă au f­ost fixate termene precise precum și câte un responsabil care să îndrume și sa controleze munca. Rezumatele nu au întârziat să se arate. Astfel, producţia globală ex­primată în ,,tone nete km. echivalate" a ajuns la o­­ păşire de 25,29% în luna August. Socotind realizările cumulate de la începutul anului şi până la 31 Au­gust 1953 inclusiv, Dir. Reg.­ CFR laşi a lucrat la acea dată in contul zilei de 7 Octombrie 1953, în ceea ce priveşte producţia globală. Aceleaşi rezultate bune au fost obţinute şi la indicii tehnico-econo­­mici care exprimă calitatea muncii depuse şi care au fost mult îmbună­tăţiţi, mai ales cei de importanţă deo­sebită. De exemplu : rulajul vago­nului, staţionarea, consumul speci­fic şi serviciile auxiliare. Semnificativ este faptul că acţiu­nea de îmbunătăţire a acestor indici a mers progresiv, lună cu lună, a­­ceasta fiind o indicaţie că măsurile tehnico-organizatorice luate de către conducerea Dir. Reg. CFR Iaşi, precum­­şi conducerile Serviciilor Re­gionale respective au fost eficace, ele bucurându-se de sprijinul unanim al masselor de muncitori ceferişti. Au fost totuşi şi indici de calitate, care nu au putut fi realizaţi, dar care totuşi au fost îmbunătăţiţi faţă de cei realizaţi în luna Februarie 1953. Astfel , viteza comercială nu a putut fi realizată decât într'un pro­cent de 95,62% la trenurile de marfă. Aceasta totuşi s-a îmbunătăţit mult faţă d­e perioada lunii Februarie, când a fost de 79,55% ; viteza comercială la trenurile de călători a putut fi de­păşită doar cu 1,14%, aceasta dato­rită restricţiilor de viteză introduse în număr mare din cauza lucrărilor ce se execută la întreţinerea căii. Lin factor care a contribuit în cea mai mare măsură la obţinerea acestor rezultate frumoase este aplicarea şi extinderea metodelor sovietice de lu­cru. In momentul de faţă un număr de 633 salariaţi aplică aceste metode, d­in care cele mai importante sunt: Crasnov-Cojuhari, Cataev. — Proce­sul tehnologic unic: Marsrut, Lunin, Papavin, C. Baranovscaia; gospo­dăria chibzuită pe locomotivă, Uda­­lov, Neteodov, Cuzneţov, Cotlear, Vo­­roşin, mişcarea cincisutistă etc. Mişcarea stahanovistă, forma supe­rioară a întrecerii socialiste, care la Dir. Reg. CFR Iaşi a luat o des­­voltare mare, a contribuit şi ea întro largă măsură la obţinerea rezultatelor arătate mai sus. Până în prezent în raza de activi­tate a Dir. Reg. CFR Iaşi avem un număr de 270 stahanovişti, din aproa­pe toate unităţile mai mari. Direcţia Regională CFR Iaşi se mândreşte cu oameni ca : Maxim Ion, şef de ma­nevră în staţia Iaşi, Ichim­ Gheorghe, şef de manevră în staţia Socola Ştefăitiu Valeriu, impiegat de mişcare — staţia Paşcani, Dimitriu Ion, me­canic de locomotivă — depoul Iaşi, Butnăraşu Vasile, fochist locomotivă, Lamar Petru, lăcătuş aparate spe­ciale, Bulbuc Vasile, maistru şef. — Tc. Vaslui, Claus Ioan, maistru — Atelierele Regionale şi mulţi alţii, cu­noscuţi şi apreciaţi pentru frumoasele realizări dobândite în producţie. Pe raza Direcţiei Regionale CFR Iaşi avem —­ şi numai în ultimul timp — un număr de 54 inovatori­, care au scos la iveală 77 inovaţii. Astfel sunt : Cernişov Grigore, tâm­plar mecanic la Atelierele Regionale Iaşi, cu 4 inovaţii; Alamov Il­ie, şeful Serviciului Tehnic ŞEF Iaşi cu 2 inovaţii; Barac Petru, Amironesei Petru, Tataru I­lie şi Mocanu Constan­tin, cu 7 perfecţionări tehnice;­ Bul­buc Vasile, maistru şef Tc., cu 5 ino­vaţii ; Iacob Dumitriu, strungar Ate­lierele Regionale CFR I­aşi, cu 3 inovaţii; Popa Gheorghe şi­ Vrabie Constantin din Serviciul Vagoane, cu 3 inovaţii, in vederea stimulării lor, conduce­rea Direcţiei Regionale CFR Iaşi, după acceptarea şi punerea în prac­tică a inovaţiilor i-a premiat cu sume de bani potrivit importanţei inovaţiei. Totodată s-a făcut şi popularizarea lor precum şi extinderea inovaţiilor acestora. Totuşi, dacă rezultatele îmbucură­toare obţinute arată că munca la Di­recţia Regională CFR Iaşi se îmbu­nătăţeşte pe zi ce trece, au fost şi o serie de greutăţi şi lipsuri care nu au putut fi încă lichidate. Astfel în ramurile principale mai există lipsuri. In ramura M/C pla­nurile de exploatare la unele unităţi nu cuprind toate elementele necesare, planurile de lucru pentru trenurile locale de marfă nu sunt întocmite la timp, eşalonarea planului de transport la unele staţii nu se face uniform, se produc dese schimbări de destinaţie a transporturilor faţă de plan, nu se aplică sporul de 10% la vagoanele destinate mărfurilor speciale, in apli­carea tarifelor se menţin ■ deficienţe, din lipsă de instruire, neglijenţa per­sonalului si lipsa unui control mai nimiros. Deasemeni întrecerea socia­listă nu are peste tot un conţinut viu, în unele locuri ea având un caracter formal, fiind organizată şi condusă din birou. In ramura tracţiunii nu se revizu­­eşte la timp şi cu atenţie utilajul de la pompe, iar localurile sunt prost între­ţinute, respectarea procesului tehno­logic făcându-se doar într-un procent de 80—90%. Cantităţi de materiale neferoase stau încă neutilizate, iar o serie de piese, ce ar mai putea fi încă folosite sunt aruncate. Condiţiile de recepţionare a locomotivelor după spălare sau reviziile periodice nu se respectă în toate cazurile. Conducerea Direcţiei Regionale CFR Iaşi prin organele sale de con­trol şi instruire duce o susţinută muncă în vederea lichidării a cât mai multe din lipsurile constatate. In vederea îmbunătăţirii condiţiilor de trai ale muncitorilor Direcţiei Re­gionale CFR Iaşi, s’au terminat şi s’au dat în folosinţă cele 2 blocuri CCS începute în anul 1952, s'a început lucrarea şi s’a executat 15% din nou­ bloc CCS la Iaşi, s'au executat lu­crări în valoare de 50.850 lei pentru repararea locuinţelor muncitoreşti dela pavilioanele CFR I­lie Pintilie“, s'au reparat şi s'au dat în folosinţă 19 apartamente, alte 32 fiind în lucru Acestea se execută din fondul directo­rial. Deasemeni se află în curs de exe­cutare reparaţia de la moara Bălaia care se amenajează pentru un cămin necesar elevilor de la grupul şcolar CFR Iaşi, întrucât­ faţă de sporirea mereu crescândă a elevilor, căminele şi dormitoarele existente sunt cu totul insuficiente. In ceea ce priveşte noua salarizare pusă în aplicare de la 1 Mai 1953, ca urmare a Hotărîrii Consiliului de Miniştri şi a C.C. al P.M.R. din Mar­tie alul acesta, au fost lichidate o serie de lipsuri arătate în expunerea tovarăşului Gh. Gheorghiu-Dej, fă­cută la Consfătuirea pe ţară a ceferiş­tilor, lipsuri manifestate în legătură cu stabilirea justă a salariilor unor funcţiuni potrivit condiţiilor de muncă şi gradului de răspunde­re. Deasemeni, se fixează denu­miri generale de funcţiuni care nu exprimau just munca depusă şi se manifestase o tendinţă puternică de nivelare a salariilor. Prin aplicarea noului sistem de salarizare la Direcţia Regională CFR Iaşi, s-a reuşit a se lichida aceste lipsuri realizându-se o îmbunătăţire substanţială a salariului mai ales la personalul ce lucrează direct în pro­ducţie. Astfel în ramură Mişcării majorita­tea şefilor de tren din staţia Iaşi ca dealtfel şi de la celelalte staţii, au­ obţinut salarii sporite între 30 şi 40% , la fel şefii de manevră precum şi acarii , în ramura întreţinerii căii, a sporit salariul muncitorilor cu a­­proape 50%, al şefilor de echipă cu 30% ; în ramura tracţiunii, mecanicii au câştigat cu cca. 40% mai mult, iar fochiştii cu 30%. Sporuri de salarii cu variaţii între 25—40% s au înregistrat şi în celelalte ramuri de producţie. Aplicarea noilor salarii a constitui un puternic stimulent pentru salariaţii Direcţiei Regionale CFR Iaşi, în mun

Next