Flacăra Iaşului, mai 1970 (Anul 26, nr. 7348-7372)

1970-05-26 / nr. 7367

­ L X X ANGL XXIl, Nr. 7367 HARfl 26 MAI me i PACINI 3 G­RANI Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Duminică, 15 întreprinderi industriale ieşene au dat patriei producţii suplimentare de 4,4 milioane lei Pentru numeroase colective de muncă din între­prinderile Industriale din Judeţul Iaşi, ziua de dumini­că, 24 mai 1970, a fost o zi de muncă. 11.000 de mun­citori şi cadre tehnice din 15 Întreprinderi industriale, printre care Combinatul textil, Combinatul de exploa­tare şi Industrializare a lemnului, Uzina mecanică Paş­cani, Uzina de reparaţii auto etc. au lucrat In mod voluntar, fără retribuţie, in ziua lor liberă, pentru a-şi aduce şi pe această cale contribuţia la eforturile între­gii ţări in vederea diminuării pierderilor de producţie din Întreprinderile calamitate. In aceste unităţi, dumi­nică s-a realizat o producţie de circa 4,4 milioane de lei, din care întreprinderilor ce compun Combinatul textil le revin 1.345.000 de lei în lupta pentru Învingerea sălbăticiei apelor JUDEŢUL IAŞI, CA ŞI ÎNTREAGA ŢARĂ, UN FRONT AL PRODUCŢIEI ŞI AL REFACERII In aceste zile, spre zonele sinistrate se îndreaptă numeroase eşaloane care transportă obiecte donate, dintr-un înalt spirit de solidaritate umană, de oamenii muncii pentru frații lor asupra cărora s-a abătut ca­tastrofa. In fotografie : Primul transport cu obiecte donate de cetățenii din municipiul Iasi în momentul plecării. Contribuţia celor mai tineri textilişti Sintem­ la Ţesătoria de m­­­tase „Victoria", cea mai tinărâ unitate a Combinatului textil Iaşi. Instalaţiile de urzit şi nă­­vădit din secţia preparaţie, ce­le cîteva sute de războaie din ţesătorie, maşinile de albit, a­­pretat, vopsit etc. din secţia finisaj, toate celelalte maşini sunt in plina activitate.^ — Lucrăm cu cite două schim­buri - C şi A - în prepara­­ţie şi ţesătorie şi cu trei schim­buri în secţia finisaj, ne spu­ne tov. Vasile Manolache, se­cretarul comitetului de partid, prezent în mijlocul colectivului. Menţionez că la chemarea or­ganizaţiilor de partid, U.T.C. şi sindicală, de a se lucra astăzi, s-a răspuns cu mult entuziasm, dovada fiind nu numai prezen­ţa de sută la sută, ci şi ritmul intens în care se lucrează.­­ Activitatea de producţie a fost bine organizată de ieri - ne informează la rîndu-i mais­trul principal Sergiu Sitaru. S-a discutat cu oamenii, s-au re­zolvat problemele privind apro­vizionarea locurilor de muncă, s-au luat măsuri în vederea bunei funcţionări a maşinilor şi instalaţiilor. Aş dori să men­ţionez că, pe lingă zonele I, V, VII şi X, cunoscute ca frun­taşe, azi merg foarte bine şi alte zone. Evidenţiez hărnicia ţesătoarelor Pansela Alexandru, Maria Creţu, Maria Spiridon, Jeniţa Huminiuc, a ajutorilor de maiştri Ştefan Tom­a şi Va­sile Rotaru. In ambianţa trepidantă a ţesătoriei, tinăra firăreasă Ma­ria Hoţoleanu ne declară: „Azi lucrăm pentru diminuarea pier­derilor suferite de ţara noastră. Noi, uteciştii din schimbul C, vom veni să lucrăm suplimen­tar ori de cite ori va fi ne­voie. Este o datorie a noastră, a celor pe care vitregiile na­turii i-au ocolit". Pe Elena Rompu, controloare C.T.C., o găsim in faţa ram­pei de control, numai ochi la pînza ce se derulează prin faţa sa. „Calitatea produselor este bună, dovadă că tovarăşii mei de muncă nu pierd din vedere nici această latură a produc­ţiei. E o dovadă că fiecare muncitor înţelege momentul greu prin care trece ţara, ştie că el poate fi depăşit prin munca unită a tuturor".­­ Am văzut starea in care au ajuns, în urma inundaţiilor, ţesăturile de mătase sosite in fabrica noastră spre a fi re­condiţionate, ne-a spus mun­citorul C-tin Albu. Erau ţesă­turi surprinse de apele miloase la Fabrica de confecţii „Mure­şul" - Tg. Mureş, ţesături pen­tru care s-a muncit, pentru producerea cărora s-au cheltuit bani. Noi ne-am angajat să le refacem prin muncă patrio­tică. Suntem­ bucuroşi că avem posibilitatea unei contribuţii con­crete la efortul întregii ţări de reparare a ceea ce a fost a­­fectat de apă. Am fost informaţi că in cursul săptămînii trecute colec­tivul secţiei finisaj a recondi­ţionat 35.000 m.p. de ţesături de mătase. Au fost spălate, uscate şi chiar revopsite, recă­­pătîndu-şi aspectul şi calitatea. „Această cantitate a părăsit deja fabrica noastră, îndreptîn­­du-se spre Tg. Mureş, ne-a in­format ing. Mircea Scarlat, şeful secţiei finisaj. In prezent suntem in aşteptarea unui alt lot de ţesături ce necesită re­­condiţionări­­ de la „Mondia­la" Satu Mare". Realizările Ţesătoriei de mă­tase „Victoria" in ziua de du­minică sunt concludente: în ţe­sătorie s-au produs 5.000 m.p. de ţesături, iar în secţia finisaj au fost prelucrate produse în valoare de aproximativ un mi­lion de lei. Gh. MIHALACHE în pagina a 2-a Manifestare plenară a spiritului de solidaritate umană a populaţiei din judeţul Iaşi Braţe oţelate împotriva apelor revărsate 11 copii se întorc din pribegie Pe drumul Bosiel, străjuit de o parte şi de alta de ape ame­ninţătoare, furioase, apele Pru­tului şi ale Jijiei, înainta cu greu o căruţă. O căruţă în­cărcată cu 11 copii între 2 şi 4 ani. Unii dormeau. Din ur­mă cîteva femei îndemnau vaci şi viţei. Altele duceau în braţe sugari. — Ne Întoarcem acasă, la Bran, ne-a spus printre la­crimi Maria Colibă. Acasă e un fel de a spune. Casele au fost inundate cu apă. Casele au fost distruse din temelii. Am însoţit o bucată de drum acest convoi trist şi tăcut. A­­jungem la Bosia. Oamenii îi o­­presc pe aceşti călători. Ii întreabă de sănătate. II întrea­bă dacă nu sunt obosiţi. Dacă au nevoie de pline, de apă. Clopotele au început să sune. Dangătul lor scoate de prin case toţi oamenii. Nimeni nu rosteşte o vorbă. Toţi se Îndreaptă în fugă spre dig acolo unde apele Prutului, dez­lănţuite, rod fără cruţare din nu­mi­­tul pus stavilă în calea lor. Soldatul fruntaş Ion Ispas, ca atîţi alţi militari ai armatei noastre, şi­­ mecanizatorul Gheorghe Horobeţ sunt la post. Agregatele lor ridică cu pu­tere şi înalţă noi oprelişti în faţa furiei Prutului. Un minut, două. O oră, două, trei... Pericolul a trecut. Fe­ţele oamenilor, ale lui Constan­tin Moraru, Gheorghe Tudor, Ion Iosub, Constantin Movilă, Gheorghe Stoleru, Neculai Io­­sub ca şi ale altora, zeci, sute, sunt brăzdate de sudoare. Bra­ţele lor cad uneori istovite de-a lungul trupurilor. Vasile P. Deliu dă bici cai­lor. Căruţa cu cei 11 copii îşi urmează drumul mai departe. Copiii s-au trezit, îşi strigă mamele. Maria Colibă îi min­gile pe toţi. O femeie care pen­tru cîteva ore a devenit mama a îl copil. O ţărancă, ca toa­te ţărancele noastre, cu suflet plin de dragoste, de blîndeţe. Case sub apă, pămînt care fuge Coada-Stîncii. Apele Jijiei clocotesc înfiorător. Jijia pus­tieşte totul In cale. Saveta Munteanu, Toader I. Bodguţă, Vasile Crisman privesc în tă­cere, de la distanţă, catastro­fa ce s-a abătut asupra gospo­dăriilor lor. Oameni şi copii fără adăpost. Mame şi copii plecaţi în pribegie, acolo unde furia apelor dezlănţuite n-a a­­juns încă. Pămîntul clocoteşte, pămîn­­tul se surpă, pămîntul fuge. Un adevărat cataclism. Drama Chipereştilor continuă şi aici. Opt familii şi-au părăsit lo­cuinţele care încep să se sur­pe. Din nou dangătele clopotelor cheamă. Din nou oameni, cu lopeţi şi cazmale, aleargă spre dig. Intre Marhonda şi Bereşti, pămîntul este înălţat. Bătut cu maiul. Bătut puternic. Pietrifi­cat. Nici o fisură pe unde să se scurgă apa. Odihnă nu e­­xistă. Totul e muncă. Muncă încordată şi obositoare. Braţe ofelite, brațe vînjoase se îm­potrivesc stihiilor naturii. Na­tura trebuie învinsă. Apele tre­buie răpuse. lmbUnzire. Mi­nai* în albia lor. Ostaşii, bravii noştri ostaşi Bărbaţi vlnjoşi în haină mi­litară. Ore In şir, zeci de ore Zi şi noapte luptă cu apel aici, la Bosia, unde au fos inundate peste 2.200 de hecta­re. 400 de hectare sunt cu grii Griul care trebuia să asigur plinea oamenilor. Griu care, e cum aflat sub apă, nu va mă da rod. Militari care şi-au părăsi cazarma ca să ajute popor părinţii, fraţii, surorile, priete­nii. Au uitat de somn, au uite de hrană. Ştiu doar atit, cu­viaţele Comandantului Luptem al Forţelor Armate ale Repu­blicii Socialiste România - tovarăşul NICOLAE CEAUŞES­CU, li cheamă să acţioneze , pe mai departe cu aceeai demnitate şi abnegaţie pentr înfrîngerea greutăţilor cauzat de inundaţii. In numele tuturor bosienilor Constantin Ştefureac, primari comunei, aduce prinosul d mulţumire sergentului Traia Cina, soldaţilor fruntaşi lor Ispas şi Constantin Iancu, os­taşilor Gh. Piria şi Alexandr Cozma. Aceleaşi mulţumiri, por­nite din inimă, mecanizatorile de la I.M.A. Holboca. Andrei BRATU In cliseur­i copiii se reîntorc acasă. ■ 1 ■ In pagina a 4-a ■ - ■ S ■ CAMBODGIA Lupte violente între forţele populare de rezistenţă­­ şi trupele intervenţioniste ■ Cu prilejul Zilei eliberării Africii ■ ■ ■ ■ ■ ■ B B B B Membrii cooperativelor aaaaaMHBBHaaaMMBHHMnHBHHBMaHHaBaaaagaaaMgMaaaBaaaMaaaaaaHaMaaanniH agricole de producţie Prezenţi pe ogoare, în bătălia pentru recolte bogate In satele judeţului nostru, confruntarea cu această tragică lună mai, care a făcut atîta rău patriei şi locui­torilor ei, cunoaşte aspecte multiple. In timp ce la Bosia, Go­­lăeşti, Ţuţora, Gor­­ban, Prisăcani, Gro­­zeşti, oamenii stau şi acum pe baricade în luptă crîncenă cu apele învol­­mburate ale rîurilor, în cele­lalte părţi, mai aproa­pe sau mai depar­te de tragedia con­cetăţenilor lor, ţăra­nii, sub conducerea organizaţiilor de par­tid, mobilizlndu-şi toate potentele, luptă cu timpul defavora­bil, pentru a executa totuşi la termen lucră­rile de care depinde soarta recoltei de pe ogoarele neinundate. Am fost cîteva zile în şir, la Cepleniţa, martor al acestei mute, înverşunate confruntări cu natura. In această comună, sulta de ploi mari şi reci a prins cîmpul, ca şi In multe alte părţi, incomplet în­­săminţat. Cit a durat puhoiul de sus, oa­menii au stat să se limpezească cerul. Dar aşteptarea nu s-a împlinit cu prea mari bucurii căci soarele dispărea re­pede în nori, spul­­berînd speranţa bra­ţelor vînjoase care aşteptau ca sutele să reia lucrul Început. S-au ivit Insă cîteva ferestre de timp fru­mos şi deodată, ca la un semnal nevă­zut, pe dealul Cio­banului, Bila, pe valea Pietroşica şi Coasta Urechii, peste 600 de oameni au invadat pur si sim­plu cîmpul, înfrăţiţi intr-un tot monolitic, mecanizatori şi coo­peratori au reluat, munca întreruptă de atîta timp, însămîn­­ţînd şi prăşind de-a valma, in cîteva zile numai, mari su­prafeţe de culturi. — Cum merge munca, bade Sufragiu, la brigada pe care o conduci ? — E puţin cam greu să lucrezi în „­ferestre*, dar nu-i nimic, trec şi greută­ţile astea. Oamenii nu se reml, am putea spune că slnt chiar foarte îndîrjiţi. Lu­crează şi pe ploaie, cu sacul In chip de prelată pe cap, cum au făcut alde Nico­lae Morăriţa, Catinca Pavel, Anica Chircu, Gheorghe Pavel şi alţii. Duminică a plouat din nou la Cepleniţa şi iar s-a întrerupt munca. Pe cîmp sunt însă însămânţate a­­cum mai mult de 300 de hectare de porumb, iar fără buruieni cresc în voie prăşite cu miga­lă peste 350 de hec­tare porumb şi floa­­rea-soarelui ce au fost semănate înain­tea ploilor. Alături de Cepleni­­ţa, la Scobinţi, ingi­nerul Gheorghe Cos­­tache, preşedintele cooperativei, împre­ună cu membrii con­siliului de conducere, şi-a mutat centrul ac­tivităţii pe tarlalele de la Robu, Cătu­­noaia, Iazul Crisi, Su­­manaru şi Fîntina lui Braier. E cam mare distanta pînă la a­­ceste locuri, deplasa­rea celor 900—1.000 de membri coopera­tori care participă zilnic la lucru ridică probleme, dar pentru această vreme de grea încercare nici un e­­fort nu poate fi pre­cupeţit. Camioanele şi tractorul rutier al cooperativei trans­portă la cîmp, fără în­cetare, oameni şi u­­nelte, iar 85 de coo­peratori în frunte cu Vasile Lavric, Ale­xandru Todiraş, Va­sile Hatmaţiuc, Pe­­trache Stoica şi alţii, ca să nu mai bată In fiecare zi cale de 15—20 kilometri plnă la cooperativă, înop­­tează cu atelajele în cîmp. Rezultatul:­in cîte­­va zile de muncă, nu­mai, 423 de hectare de porumb însăminţat, 460 de hectare de floarea-soarelui prăşi­tă, 26 hectare de vie stropită împotriva manei şi 580 hectare fasole, însămînţat şi intercalat, printre po­rumb. Acum, la Cepleniţa şi Scobinţi ca şi în celelalte comune ale judeţului nostru ţă­ranii cooperatori, con­ştienţi de marea lor îndatorire patriotică şi cetăţenească, stau de veghe la capetele ogoarelor pentru a prinde orice ceas, orice moment bun de lucru, prin care să asigure o recoltă cît mai bogată. P. COSTIN mila de iţei l­­­ui ie­­­a Mi­ internaţionala Incercind să vorbim despre contactele ştiinţifice cu străi­nătatea ale facultăţii noastre, nu putem să nu le încadrăm în bogata tradiţie a legături­lor externe ale celei mai vechi universităţi din ţară. Intr-o epocă în care impor­tanţa unei informări ştiinţifi­ce cît mai complete şi cît mai actuale a devenit atît de mare, în care volumul literaturii şti­inţifice creşte — am putea spune — în progresie geome­trică, necesitatea unor con­tacte multilaterale cu străină­tatea este mai mult decit e­­videntă. Observaţia este de­sigur valabilă pentru oricare ramură de cercetare ştiinţifică, dar probabil că nu există o alta pentru care aceste con­tacte, la nivel 'm­ondial, să fie atît de imperios necesare ca pentru ştiinţele matematice. Din acest punct de vedere, poate nu greşim afirmînd că matematica are un caracter u­­niversal în mai mare măsură decit oricare altă ştiinţă, că ea este mai mult decit altele dependentă de o informaţie ştiinţifică cît mai bogată şi mai actuală. Modalităţile de a procura această informaţie, ca şi cele de a răspîndi rezultatele crea­ţiei matematice autohtone, îm­bracă diverse aspecte. Dintre acestea, schimbul de publicaţii periodice este cel mai larg u­­tilizat, oferind principala sur­să de informare pentru mem­brii facultăţii noastre, şi nu numai pentru ei. In acest sens nu putem pierde prilejul de a reaminti valoarea deosebi­tă a bibliotecii Seminarului matematic „Al. Myller", re­marcabilă în special prin co­lecţiile sale de reviste de specialitate, dintre care multe complete. In schimbul aces­tor reviste, Seminarul mate­matic expediază cu regularita­te „Analele ştiinţifice ale U­­niversităţii „Al. I. Cuza" — seria matematică — la peste 260 de instituţii din nu mai puţin de 41 de ţări. Şi iarăşi nu putem să nu amintim că, prin valoarea articolelor pu­blicate, articole elaborate în majoritate de cadrele facul­tăţii, această revistă se bucură de un frumos prestigiu atît în ţară, cît şi peste hotare. Dar evident, numai publi­caţiile nu sunt suficiente pen­tru un schimb de informaţii viu, bogat­, multilateral. Un rol, deosebit 51 au contactele personale, participarea la ma­nifestări ştiinţifice cu caracter internaţional, vizitele unor dis­tinşi specialişti din diverse ţări, însoţite de prezentarea unor conferinţe urmărite cu mult interes de cadrele didac­tice şi studenta facultăţii noastre. Vom semnala numai cîteva dintre aceste vizite din ultima vreme ale unor cu­noscuţi matematicieni de pes­te hotare: prof. R. Ku­hnau, de la Universitatea din Halle, prof. H. Cartan (Paris), prof. Al. Dinghas (Berlin), prof. J. Abadie (Paris), prof. R. A. Ranchin de la Universitatea din Glasgow, care a prezentat recent două conferinţe, şi prof. V. P. Marcenko (Odesa) cu con­ferinţa „Unele probleme de control optimal şi stabilitate". Nu mai puţin frecvente şi apreciate sunt comunicările şi conferinţele prezentate de ca­dre ale facultăţii noastre pes­te hotare. In sfirşit, ne vom referi la încă o formă pe care o îm­bracă legăturile noastre cu străinătatea — poate nu cea mai puţin importantă. Este vorba de trimiterea unor ca­dre ale facultăţii în străină­tate pentru perioade mai lungi de timp, în scop de specia­lizare, schimb de experienţă, la cursuri de vară, pentru sta­giu de doctorantura sau ca profesori vizitatori. Contactele de acest fel prezintă avanta­jul că — extinzîndu-se pe o perioadă mai lungă — oferă celui în cauză posibilitatea unei cunoaşteri mai aprofun­date şi mai largi a preocupă­rilor unei anumite şcoli ma­tematice, unei anumite insti­tuţii de învăţămînt sau cer­cetare. Se obţine în acelaşi timp o consistenţă şi o actua­litate extremă a informaţiilor dobîndite, informaţii care ar putea fi primite doar trun­chiat, cu întîrziere, prin inter­mediul publicaţiilor sau confe­rinţelor. Pe de altă parte, ma­tematica ieşeană are astfel po­sibilitatea să-şi prezinte mai complet preocupările şi reali­zările. In ultimii ani numeroşi membri ai facultăţii au fost plecaţi in străinătate pentru perioade mai lungi. Insă spa­ţiul limitat ne obliga să men­ţionăm numai pe cei care în prezent se află peste hotare. Prof. dr. Dan Petrovanu, de la Catedra de ecuaţii diferen­ţiale şi integrale, se află în actualul an universitar ca pro­fesor vizitator la Universi­ty of Michigan, Ann Arbor, S.U.A. Prof. dr. Irinel Drăgan, şeful Catedrei de probabili­tăţi şi economie matematică, activează, de asemenea, ca profesor vizitator, la Center of Operations Research and Econometrics, Louvain, Bel­gia. Lector dr. Viorel Barbu, de la Catedra de ecuaţii di­ferenţiale şi integrale, bene­ficiază de o bursă acordată de Consiglio Nazionale delle Ri­­cerce pentru specializare la Instituto Nazionale per le Applicazioni del Calcolo, Ro­ma. Este de menţionat faptul că la acest concurs de burse la care tov. V. Barbu s-a clasat pe locul al patrulea, au participat 25 de tineri ma­tematicieni din numeroase ţări cu o valoroasă tradiţie de cercetare în domeniul mate­maticii (S.U.A., Franţa, Sue­dia, Belgia ş.a.). Lector Con­stantin Ilici de la Catedra de probabilităţi şi economie ma­tematică se află pentru spe­cializare la National Physics Laboratory, Division of Nu­merical Analysis and Applied Mathematics, Teddington, An­glia. Nu putem trece cu vederea faptul că mai mulţi studenţi de la facultatea noastră, în urma concursurilor de selec­ție, au dobîndit burse în străi­nătate pentru­­ a-și continua studiile. Studentul Popa Eugen studiază în prezent­ la Paris, iar Stefanovici Mircea se află la Universitatea din Moscova. Asist. Alexandru GĂRÂWŞ®.

Next