Flacăra Iaşului, mai 1970 (Anul 26, nr. 7348-7372)
1970-05-26 / nr. 7367
L X X ANGL XXIl, Nr. 7367 HARfl 26 MAI me i PACINI 3 GRANI Organ al Comitetului judeţean Iaşi al P.C.R. şi al Consiliului popular judeţean Duminică, 15 întreprinderi industriale ieşene au dat patriei producţii suplimentare de 4,4 milioane lei Pentru numeroase colective de muncă din întreprinderile Industriale din Judeţul Iaşi, ziua de duminică, 24 mai 1970, a fost o zi de muncă. 11.000 de muncitori şi cadre tehnice din 15 Întreprinderi industriale, printre care Combinatul textil, Combinatul de exploatare şi Industrializare a lemnului, Uzina mecanică Paşcani, Uzina de reparaţii auto etc. au lucrat In mod voluntar, fără retribuţie, in ziua lor liberă, pentru a-şi aduce şi pe această cale contribuţia la eforturile întregii ţări in vederea diminuării pierderilor de producţie din Întreprinderile calamitate. In aceste unităţi, duminică s-a realizat o producţie de circa 4,4 milioane de lei, din care întreprinderilor ce compun Combinatul textil le revin 1.345.000 de lei în lupta pentru Învingerea sălbăticiei apelor JUDEŢUL IAŞI, CA ŞI ÎNTREAGA ŢARĂ, UN FRONT AL PRODUCŢIEI ŞI AL REFACERII In aceste zile, spre zonele sinistrate se îndreaptă numeroase eşaloane care transportă obiecte donate, dintr-un înalt spirit de solidaritate umană, de oamenii muncii pentru frații lor asupra cărora s-a abătut catastrofa. In fotografie : Primul transport cu obiecte donate de cetățenii din municipiul Iasi în momentul plecării. Contribuţia celor mai tineri textilişti Sintem la Ţesătoria de mtase „Victoria", cea mai tinărâ unitate a Combinatului textil Iaşi. Instalaţiile de urzit şi năvădit din secţia preparaţie, cele cîteva sute de războaie din ţesătorie, maşinile de albit, apretat, vopsit etc. din secţia finisaj, toate celelalte maşini sunt in plina activitate.^ — Lucrăm cu cite două schimburi - C şi A - în preparaţie şi ţesătorie şi cu trei schimburi în secţia finisaj, ne spune tov. Vasile Manolache, secretarul comitetului de partid, prezent în mijlocul colectivului. Menţionez că la chemarea organizaţiilor de partid, U.T.C. şi sindicală, de a se lucra astăzi, s-a răspuns cu mult entuziasm, dovada fiind nu numai prezenţa de sută la sută, ci şi ritmul intens în care se lucrează. Activitatea de producţie a fost bine organizată de ieri - ne informează la rîndu-i maistrul principal Sergiu Sitaru. S-a discutat cu oamenii, s-au rezolvat problemele privind aprovizionarea locurilor de muncă, s-au luat măsuri în vederea bunei funcţionări a maşinilor şi instalaţiilor. Aş dori să menţionez că, pe lingă zonele I, V, VII şi X, cunoscute ca fruntaşe, azi merg foarte bine şi alte zone. Evidenţiez hărnicia ţesătoarelor Pansela Alexandru, Maria Creţu, Maria Spiridon, Jeniţa Huminiuc, a ajutorilor de maiştri Ştefan Toma şi Vasile Rotaru. In ambianţa trepidantă a ţesătoriei, tinăra firăreasă Maria Hoţoleanu ne declară: „Azi lucrăm pentru diminuarea pierderilor suferite de ţara noastră. Noi, uteciştii din schimbul C, vom veni să lucrăm suplimentar ori de cite ori va fi nevoie. Este o datorie a noastră, a celor pe care vitregiile naturii i-au ocolit". Pe Elena Rompu, controloare C.T.C., o găsim in faţa rampei de control, numai ochi la pînza ce se derulează prin faţa sa. „Calitatea produselor este bună, dovadă că tovarăşii mei de muncă nu pierd din vedere nici această latură a producţiei. E o dovadă că fiecare muncitor înţelege momentul greu prin care trece ţara, ştie că el poate fi depăşit prin munca unită a tuturor". Am văzut starea in care au ajuns, în urma inundaţiilor, ţesăturile de mătase sosite in fabrica noastră spre a fi recondiţionate, ne-a spus muncitorul C-tin Albu. Erau ţesături surprinse de apele miloase la Fabrica de confecţii „Mureşul" - Tg. Mureş, ţesături pentru care s-a muncit, pentru producerea cărora s-au cheltuit bani. Noi ne-am angajat să le refacem prin muncă patriotică. Suntem bucuroşi că avem posibilitatea unei contribuţii concrete la efortul întregii ţări de reparare a ceea ce a fost afectat de apă. Am fost informaţi că in cursul săptămînii trecute colectivul secţiei finisaj a recondiţionat 35.000 m.p. de ţesături de mătase. Au fost spălate, uscate şi chiar revopsite, recăpătîndu-şi aspectul şi calitatea. „Această cantitate a părăsit deja fabrica noastră, îndreptîndu-se spre Tg. Mureş, ne-a informat ing. Mircea Scarlat, şeful secţiei finisaj. In prezent suntem in aşteptarea unui alt lot de ţesături ce necesită recondiţionări de la „Mondiala" Satu Mare". Realizările Ţesătoriei de mătase „Victoria" in ziua de duminică sunt concludente: în ţesătorie s-au produs 5.000 m.p. de ţesături, iar în secţia finisaj au fost prelucrate produse în valoare de aproximativ un milion de lei. Gh. MIHALACHE în pagina a 2-a Manifestare plenară a spiritului de solidaritate umană a populaţiei din judeţul Iaşi Braţe oţelate împotriva apelor revărsate 11 copii se întorc din pribegie Pe drumul Bosiel, străjuit de o parte şi de alta de ape ameninţătoare, furioase, apele Prutului şi ale Jijiei, înainta cu greu o căruţă. O căruţă încărcată cu 11 copii între 2 şi 4 ani. Unii dormeau. Din urmă cîteva femei îndemnau vaci şi viţei. Altele duceau în braţe sugari. — Ne Întoarcem acasă, la Bran, ne-a spus printre lacrimi Maria Colibă. Acasă e un fel de a spune. Casele au fost inundate cu apă. Casele au fost distruse din temelii. Am însoţit o bucată de drum acest convoi trist şi tăcut. Ajungem la Bosia. Oamenii îi opresc pe aceşti călători. Ii întreabă de sănătate. II întreabă dacă nu sunt obosiţi. Dacă au nevoie de pline, de apă. Clopotele au început să sune. Dangătul lor scoate de prin case toţi oamenii. Nimeni nu rosteşte o vorbă. Toţi se Îndreaptă în fugă spre dig acolo unde apele Prutului, dezlănţuite, rod fără cruţare din numitul pus stavilă în calea lor. Soldatul fruntaş Ion Ispas, ca atîţi alţi militari ai armatei noastre, şi mecanizatorul Gheorghe Horobeţ sunt la post. Agregatele lor ridică cu putere şi înalţă noi oprelişti în faţa furiei Prutului. Un minut, două. O oră, două, trei... Pericolul a trecut. Feţele oamenilor, ale lui Constantin Moraru, Gheorghe Tudor, Ion Iosub, Constantin Movilă, Gheorghe Stoleru, Neculai Iosub ca şi ale altora, zeci, sute, sunt brăzdate de sudoare. Braţele lor cad uneori istovite de-a lungul trupurilor. Vasile P. Deliu dă bici cailor. Căruţa cu cei 11 copii îşi urmează drumul mai departe. Copiii s-au trezit, îşi strigă mamele. Maria Colibă îi mingile pe toţi. O femeie care pentru cîteva ore a devenit mama a îl copil. O ţărancă, ca toate ţărancele noastre, cu suflet plin de dragoste, de blîndeţe. Case sub apă, pămînt care fuge Coada-Stîncii. Apele Jijiei clocotesc înfiorător. Jijia pustieşte totul In cale. Saveta Munteanu, Toader I. Bodguţă, Vasile Crisman privesc în tăcere, de la distanţă, catastrofa ce s-a abătut asupra gospodăriilor lor. Oameni şi copii fără adăpost. Mame şi copii plecaţi în pribegie, acolo unde furia apelor dezlănţuite n-a ajuns încă. Pămîntul clocoteşte, pămîntul se surpă, pămîntul fuge. Un adevărat cataclism. Drama Chipereştilor continuă şi aici. Opt familii şi-au părăsit locuinţele care încep să se surpe. Din nou dangătele clopotelor cheamă. Din nou oameni, cu lopeţi şi cazmale, aleargă spre dig. Intre Marhonda şi Bereşti, pămîntul este înălţat. Bătut cu maiul. Bătut puternic. Pietrificat. Nici o fisură pe unde să se scurgă apa. Odihnă nu există. Totul e muncă. Muncă încordată şi obositoare. Braţe ofelite, brațe vînjoase se împotrivesc stihiilor naturii. Natura trebuie învinsă. Apele trebuie răpuse. lmbUnzire. Minai* în albia lor. Ostaşii, bravii noştri ostaşi Bărbaţi vlnjoşi în haină militară. Ore In şir, zeci de ore Zi şi noapte luptă cu apel aici, la Bosia, unde au fos inundate peste 2.200 de hectare. 400 de hectare sunt cu grii Griul care trebuia să asigur plinea oamenilor. Griu care, e cum aflat sub apă, nu va mă da rod. Militari care şi-au părăsi cazarma ca să ajute popor părinţii, fraţii, surorile, prietenii. Au uitat de somn, au uite de hrană. Ştiu doar atit, cuviaţele Comandantului Luptem al Forţelor Armate ale Republicii Socialiste România - tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, li cheamă să acţioneze , pe mai departe cu aceeai demnitate şi abnegaţie pentr înfrîngerea greutăţilor cauzat de inundaţii. In numele tuturor bosienilor Constantin Ştefureac, primari comunei, aduce prinosul d mulţumire sergentului Traia Cina, soldaţilor fruntaşi lor Ispas şi Constantin Iancu, ostaşilor Gh. Piria şi Alexandr Cozma. Aceleaşi mulţumiri, pornite din inimă, mecanizatorile de la I.M.A. Holboca. Andrei BRATU In cliseuri copiii se reîntorc acasă. ■ 1 ■ In pagina a 4-a ■ - ■ S ■ CAMBODGIA Lupte violente între forţele populare de rezistenţă şi trupele intervenţioniste ■ Cu prilejul Zilei eliberării Africii ■ ■ ■ ■ ■ ■ B B B B Membrii cooperativelor aaaaaMHBBHaaaMMBHHMnHBHHBMaHHaBaaaagaaaMgMaaaBaaaMaaaaaaHaMaaanniH agricole de producţie Prezenţi pe ogoare, în bătălia pentru recolte bogate In satele judeţului nostru, confruntarea cu această tragică lună mai, care a făcut atîta rău patriei şi locuitorilor ei, cunoaşte aspecte multiple. In timp ce la Bosia, Golăeşti, Ţuţora, Gorban, Prisăcani, Grozeşti, oamenii stau şi acum pe baricade în luptă crîncenă cu apele învolmburate ale rîurilor, în celelalte părţi, mai aproape sau mai departe de tragedia concetăţenilor lor, ţăranii, sub conducerea organizaţiilor de partid, mobilizlndu-şi toate potentele, luptă cu timpul defavorabil, pentru a executa totuşi la termen lucrările de care depinde soarta recoltei de pe ogoarele neinundate. Am fost cîteva zile în şir, la Cepleniţa, martor al acestei mute, înverşunate confruntări cu natura. In această comună, sulta de ploi mari şi reci a prins cîmpul, ca şi In multe alte părţi, incomplet însăminţat. Cit a durat puhoiul de sus, oamenii au stat să se limpezească cerul. Dar aşteptarea nu s-a împlinit cu prea mari bucurii căci soarele dispărea repede în nori, spulberînd speranţa braţelor vînjoase care aşteptau ca sutele să reia lucrul Început. S-au ivit Insă cîteva ferestre de timp frumos şi deodată, ca la un semnal nevăzut, pe dealul Ciobanului, Bila, pe valea Pietroşica şi Coasta Urechii, peste 600 de oameni au invadat pur si simplu cîmpul, înfrăţiţi intr-un tot monolitic, mecanizatori şi cooperatori au reluat, munca întreruptă de atîta timp, însămînţînd şi prăşind de-a valma, in cîteva zile numai, mari suprafeţe de culturi. — Cum merge munca, bade Sufragiu, la brigada pe care o conduci ? — E puţin cam greu să lucrezi în „ferestre*, dar nu-i nimic, trec şi greutăţile astea. Oamenii nu se reml, am putea spune că slnt chiar foarte îndîrjiţi. Lucrează şi pe ploaie, cu sacul In chip de prelată pe cap, cum au făcut alde Nicolae Morăriţa, Catinca Pavel, Anica Chircu, Gheorghe Pavel şi alţii. Duminică a plouat din nou la Cepleniţa şi iar s-a întrerupt munca. Pe cîmp sunt însă însămânţate acum mai mult de 300 de hectare de porumb, iar fără buruieni cresc în voie prăşite cu migală peste 350 de hectare porumb şi floarea-soarelui ce au fost semănate înaintea ploilor. Alături de Cepleniţa, la Scobinţi, inginerul Gheorghe Costache, preşedintele cooperativei, împreună cu membrii consiliului de conducere, şi-a mutat centrul activităţii pe tarlalele de la Robu, Cătunoaia, Iazul Crisi, Sumanaru şi Fîntina lui Braier. E cam mare distanta pînă la aceste locuri, deplasarea celor 900—1.000 de membri cooperatori care participă zilnic la lucru ridică probleme, dar pentru această vreme de grea încercare nici un efort nu poate fi precupeţit. Camioanele şi tractorul rutier al cooperativei transportă la cîmp, fără încetare, oameni şi unelte, iar 85 de cooperatori în frunte cu Vasile Lavric, Alexandru Todiraş, Vasile Hatmaţiuc, Petrache Stoica şi alţii, ca să nu mai bată In fiecare zi cale de 15—20 kilometri plnă la cooperativă, înoptează cu atelajele în cîmp. Rezultatul:in cîteva zile de muncă, numai, 423 de hectare de porumb însăminţat, 460 de hectare de floarea-soarelui prăşită, 26 hectare de vie stropită împotriva manei şi 580 hectare fasole, însămînţat şi intercalat, printre porumb. Acum, la Cepleniţa şi Scobinţi ca şi în celelalte comune ale judeţului nostru ţăranii cooperatori, conştienţi de marea lor îndatorire patriotică şi cetăţenească, stau de veghe la capetele ogoarelor pentru a prinde orice ceas, orice moment bun de lucru, prin care să asigure o recoltă cît mai bogată. P. COSTIN mila de iţei lui iea Mi internaţionala Incercind să vorbim despre contactele ştiinţifice cu străinătatea ale facultăţii noastre, nu putem să nu le încadrăm în bogata tradiţie a legăturilor externe ale celei mai vechi universităţi din ţară. Intr-o epocă în care importanţa unei informări ştiinţifice cît mai complete şi cît mai actuale a devenit atît de mare, în care volumul literaturii ştiinţifice creşte — am putea spune — în progresie geometrică, necesitatea unor contacte multilaterale cu străinătatea este mai mult decit evidentă. Observaţia este desigur valabilă pentru oricare ramură de cercetare ştiinţifică, dar probabil că nu există o alta pentru care aceste contacte, la nivel 'mondial, să fie atît de imperios necesare ca pentru ştiinţele matematice. Din acest punct de vedere, poate nu greşim afirmînd că matematica are un caracter universal în mai mare măsură decit oricare altă ştiinţă, că ea este mai mult decit altele dependentă de o informaţie ştiinţifică cît mai bogată şi mai actuală. Modalităţile de a procura această informaţie, ca şi cele de a răspîndi rezultatele creaţiei matematice autohtone, îmbracă diverse aspecte. Dintre acestea, schimbul de publicaţii periodice este cel mai larg utilizat, oferind principala sursă de informare pentru membrii facultăţii noastre, şi nu numai pentru ei. In acest sens nu putem pierde prilejul de a reaminti valoarea deosebită a bibliotecii Seminarului matematic „Al. Myller", remarcabilă în special prin colecţiile sale de reviste de specialitate, dintre care multe complete. In schimbul acestor reviste, Seminarul matematic expediază cu regularitate „Analele ştiinţifice ale Universităţii „Al. I. Cuza" — seria matematică — la peste 260 de instituţii din nu mai puţin de 41 de ţări. Şi iarăşi nu putem să nu amintim că, prin valoarea articolelor publicate, articole elaborate în majoritate de cadrele facultăţii, această revistă se bucură de un frumos prestigiu atît în ţară, cît şi peste hotare. Dar evident, numai publicaţiile nu sunt suficiente pentru un schimb de informaţii viu, bogat, multilateral. Un rol, deosebit 51 au contactele personale, participarea la manifestări ştiinţifice cu caracter internaţional, vizitele unor distinşi specialişti din diverse ţări, însoţite de prezentarea unor conferinţe urmărite cu mult interes de cadrele didactice şi studenta facultăţii noastre. Vom semnala numai cîteva dintre aceste vizite din ultima vreme ale unor cunoscuţi matematicieni de peste hotare: prof. R. Kuhnau, de la Universitatea din Halle, prof. H. Cartan (Paris), prof. Al. Dinghas (Berlin), prof. J. Abadie (Paris), prof. R. A. Ranchin de la Universitatea din Glasgow, care a prezentat recent două conferinţe, şi prof. V. P. Marcenko (Odesa) cu conferinţa „Unele probleme de control optimal şi stabilitate". Nu mai puţin frecvente şi apreciate sunt comunicările şi conferinţele prezentate de cadre ale facultăţii noastre peste hotare. In sfirşit, ne vom referi la încă o formă pe care o îmbracă legăturile noastre cu străinătatea — poate nu cea mai puţin importantă. Este vorba de trimiterea unor cadre ale facultăţii în străinătate pentru perioade mai lungi de timp, în scop de specializare, schimb de experienţă, la cursuri de vară, pentru stagiu de doctorantura sau ca profesori vizitatori. Contactele de acest fel prezintă avantajul că — extinzîndu-se pe o perioadă mai lungă — oferă celui în cauză posibilitatea unei cunoaşteri mai aprofundate şi mai largi a preocupărilor unei anumite şcoli matematice, unei anumite instituţii de învăţămînt sau cercetare. Se obţine în acelaşi timp o consistenţă şi o actualitate extremă a informaţiilor dobîndite, informaţii care ar putea fi primite doar trunchiat, cu întîrziere, prin intermediul publicaţiilor sau conferinţelor. Pe de altă parte, matematica ieşeană are astfel posibilitatea să-şi prezinte mai complet preocupările şi realizările. In ultimii ani numeroşi membri ai facultăţii au fost plecaţi in străinătate pentru perioade mai lungi. Insă spaţiul limitat ne obliga să menţionăm numai pe cei care în prezent se află peste hotare. Prof. dr. Dan Petrovanu, de la Catedra de ecuaţii diferenţiale şi integrale, se află în actualul an universitar ca profesor vizitator la University of Michigan, Ann Arbor, S.U.A. Prof. dr. Irinel Drăgan, şeful Catedrei de probabilităţi şi economie matematică, activează, de asemenea, ca profesor vizitator, la Center of Operations Research and Econometrics, Louvain, Belgia. Lector dr. Viorel Barbu, de la Catedra de ecuaţii diferenţiale şi integrale, beneficiază de o bursă acordată de Consiglio Nazionale delle Ricerce pentru specializare la Instituto Nazionale per le Applicazioni del Calcolo, Roma. Este de menţionat faptul că la acest concurs de burse la care tov. V. Barbu s-a clasat pe locul al patrulea, au participat 25 de tineri matematicieni din numeroase ţări cu o valoroasă tradiţie de cercetare în domeniul matematicii (S.U.A., Franţa, Suedia, Belgia ş.a.). Lector Constantin Ilici de la Catedra de probabilităţi şi economie matematică se află pentru specializare la National Physics Laboratory, Division of Numerical Analysis and Applied Mathematics, Teddington, Anglia. Nu putem trece cu vederea faptul că mai mulţi studenţi de la facultatea noastră, în urma concursurilor de selecție, au dobîndit burse în străinătate pentru a-și continua studiile. Studentul Popa Eugen studiază în prezent la Paris, iar Stefanovici Mircea se află la Universitatea din Moscova. Asist. Alexandru GĂRÂWŞ®.