Gazeta Transilvaniei, 1852 (Anul 15, nr. 1-102)
1852-06-25 / nr. 50
Ng. 50. 33. Brasiovu, 25. Juniu Saleta Transsilva Saneta ese de duen ori adeca: Mercurea si Sambata, Folea odată pe septemână, adecă, Sâmbăta, unu sem, si pe anual intregu 14 f. m. d. Se prenumera la tote postele imperatesci, cum si la toti cunoscutii nostri DD, correspondenti, pici. Pretiul loru este pe unu annu 10 f. m. d., pe diumatate annu 5 f., ear pentru tepii străine 7 f. pe Pentru serie „fetita” se ceru 4 c. m. e. p pna sasine in ambe aceste locuri imregatii datagnisit sei omagiu. Monageria austriacă. Officiose. Fiindcă Maiestatea Sa prenustiatul nostru Imregatii insa in decursul lunei acesteia ne va noroci cu pranalta sa presintiă: asta, pentru scopul primirei Maiestatii Sale după cuviintia, aisi în resedintia guvernementului mil. si civile, aflu cu cale a hotari, siliari intimă, camerari, si cavaleri de ordine austriacă sau se afa intreaga, se se afle in 23. Juliă a. s. in Sibiiu. Pentru provisiune de caruire se va purta grijă după rotintia. Fiindca Maiestatea e. g. apostolică va zâbovi in Clusiv, asta dar va ave odă si nobilimea intreagă N. catolic. in Sibiiu g sop2 dile si a Ardealului oa si depune Maiestatii Sale prevaltiatului S. g. gubernator civile si militare in Transsitvania, locotenente mareșalul campestru și commandante al corpului 12 de armata CAROLU PRINCIPE de SCHWARZENBERG. Nr. 12.919/2390 1852. Publicarea gubernementului si e. r. mil. si civile in privintta limbei ce are a se intrebuintta la supplicele judicatoresci. Presidiuli commissionei s. g. introducatore de judecătorie in Transsilvania a emisii câtră s. g. commissiune superiore judecătoreascâ, spre a impârtăsi tribunalelor i sprogdinate, in 156 inviatiunea, cum că:. pârtiloră este regtatii a se folosi in petitiunile sau supplicele lori, pe care, după nota ordine astegne si urmari faga trei limbi ale tierei, care voră voi, si cu pârtile numai dela acele adause ai să adașge traduceri, care nu vor fi compuse in una din limbele indatinate in patină, mai încolo cum că la procesura prin graiu, sandu partea se folosesce de unii advocatii, precumi si preste toti la procesura inscrisii, are sa se intrebue numai limba germană; in urmă cum că tibunalele de prima instantia spatii resolutiunile totii dea una in si de advocati, de una din celle se represinta 1. Juliu 1852, îndetogate, ele pe sine, o traducere in limba partidei si 11. Junii a. s. Nr. de procese, le poti ca la procesură prin graiu, sand s partile să allature pe lânga limba germană, respective in acea limba, in carea a fost si scrisă anteia ei supplica, numai ca atunci tesstuli germanii are sa fii priviti de originali. 3 Aceste dispusetiuni ai sa se observe dupa rotuntia in obiectele procesurei penali. . Care la intimatiunea presidiului dela commissiunea câtare de judecatorie in Transsilvania prin aceasta se s. r. introduad duce la publicâ spnossintia. Sibiiu, Dela s. g. gubernementi civile și militare din Tganssiluania. sait sentintiele, care au să se faca in si acum ansa ; Nr. 13.904/1263 1852, Afară de alumnii cei din fundatiune, serghimessii la institalati e. g. de surdo-muti dela Vatiu din Ungaria si astfel iu de surdo-muti de ambele secse, pentru carii raghiniti au comunitatile vom a plăti pe ani câte 120 florini m. s. drepti tapsa de crescere, din care apoi prunculă, care însă trebue să ia in virstă potrivită pentru crescere intre 9—12 ani, si afara de surditate, sa nu aiba alti desertti tgpressii, se va prevedea de câtra institutii cu tote cele de trebuinttă, chiari si cu vestminte. Spre scopul acesta respectivii ai a se interse cu cererea lori, carea trebue să fii instruită cu legiuitele atestate de boteză, vaccinatiune si de sanetate, larga directiunea s. g. a institutului de sogdo-mati de la Vatru, Sibiiu, 29. Junii 1852. Dela s. g. gubernemente civile si militare din Transsilvania. Concursi Pentru implinirea statiunei de directoru ali scalplorii comunal greco-neunite in cerculă regimentului germano - banatică limitanei si a unei pârti din regimentul de limite ilirico-banaticii, carea cu înitusi acestui anii scolasticii devine vacante se face concursii la commanda militare s. r. ilirico-banatica de tigaga. Cu această statiune este impreunalună salariu de cinci sute sesedieci si patru florini argintii pe arnă, din sassele respectivelor sommapitati, pe linga preveptură la visitatiunile ssolastice; cu tote aceste se face observatiune espresă, spunea acestă directoră scolasticii, ce se plutesce din cassele comunali, nu pote pretinde nici o approvisionare erariale. etorintiele acestui directoru de scolele communali suntă: a conduce scolele sommanati ilirice in respectivuli cerci după regulamentii, a le visita in totii anunli de doue ori, a fi de fasia la esaminele acelora, preste totii a da sporă invettamentului ilirică, a refertiona pe dascalii ilirică in cultura si metodulă loră de invetiatură, apoi a prepara si el cultiva pe candidatii scolasici in ramuri invetiaturei. La această deregatoriă se admitii toti aceia, carii grită in stare a documenta autentici, cum ca ansa n'au trecuti de ratgadiesi de ani, ca suntii de religiunea greco-ne-unita, sanetosi deplină, fara defepte corporali, au incheiatii studiele mai 'nalte cu spieesii buni, spunea mai incolo sai ai fostii invetttori, sai ca ai cualificatiunea pentru invelttori, pe lânga proprietatile ce se referi la conducerea invenămentului, apoi ca pe langa limba serbească si românească mai cunoscă pe cea germană si latină, in fine că zona aspinii avură purtari bune. Cererile, prevediute cu atestatele recerute trebue sa le compună concurentii in limba germană, sâ le scrie siiagul ei, sâ le indrepte câtrâ s. r. commanda militare prov. banato-serbeascâ, trâmitindule celii multi zona la finitură lui Augustă 1852, Timisiora, 31. Maiu 1852. Dela s. g. commanda mil. prov. banato-serbească, Coronini m.p. -- II IIIIe iiiiiiiiiiiiiiiiiE„.„. IIIIN I E FOILETONUL. Din Arad, 22. Martiu 1852.) La articul Dnului M. din Urbea- Mare, un corolariu. (Roma pe.) Ama înnainte de apo căteva zile veni o scrisore dela D. patriarhul arhiepiscop și mitrop. officiose la D. administrator, și arhimandrit Patricie Popescul, în care i să spună, da cănd acești doi domni preoți uniți din dieteza Orăzei mari vor veni la Arad, cu concenientele attestate degale a trecerii prevăzuți, ce pună professiunea cu dânșii în Arad, și săi îndrepte la dispusele lor, destinățiuni pre D. Cristian la Bezdin, pre D. Paula Carloviț. - Care o faiciasă demăndățime D. administrator trebui să o împlinească. - Acum ce Bom zice despre caracterul acestor doi Domni preoți veniți la religiunea res. n. u. - Cum se vede din originalele lor documinte, care le au în măni D. Cristian fostul protopop al Farnașului, cu începutul episcopiei presentului D. episcop fu numit pentru mepireae sale, că au unit 9 sate, cum eară și atestatele adeveresc, de assessor consistorial, în an 1844 cerăndusă din parohia sa cea miseră la alta, cu laudă „i scrie D. episcop nu să mai rabde acolo, că avănd lipsă de un așa bărbat, să fie secur, că va griji de dânsul, și'l va prevedea cum meritează. În anul 1847 cu amatoriul vecinului său D. Petru Raț uni satul Toleești. Întreveni revoluțiunea, și acești doi ardeleni preoți cum certificatul dela tribunalul militariu al Orăzei adeverește, fuseră neclătiți în credință cătră Domnitoarea curte, păstrănd acelaș spirit în toată periferia romănă, zisă a „Lunei.” Cănd D. episcop trimisă pre D. Ioan Munghean, un preot mai nainte neunit, vecini cu zișii, în tabăra lui Bem. D. Cristian administrasă și parohia aceluia. Contezăndusă revoluțiunea, poporul din satul Spre D. M. venit acasă îl deferează episcopului, și acești DD. preoți fiind la încvisițiune trimiși să adeverește că 7 omeni au murit necuminecați, nemărturisiți prin negrija D. M., să face relățiune, și D. M. să persecuta atunci de D. E. „ D. M. cu M. S. preoți din districtul Faroș, arătați asupra D. Raț îl deferează tribunalului militariu, cum că ar fi fost rebelii, unde arătăndusă D. R. arată faptele D. M. fostului preot din Tabăra lui Bem, silit fiind a strica validitatea mărturisirii lui, ca unui deferitoriu interesat, arată și provoacă la D. Cristian, și curentalele episcopești, care sub revoluțiune au care, să ascultă amăndoi, mi să elisertează cu certificat, ci în urmarea escuzățiunei lor veni la întrebățiune înaintea acelui scaun și D. E. și D. M. Și urmă aceea, că D. E. măntuindusă, măntui și pre D. M. și să numi totuș paroh acolo. Acum eazăș firește urmează, că D. E. după a sa părere și inimă, nu numai pentru atestant, ci mai cu samă pentru durere în contra D. R. încă din anul 1848 în sinodul diecesan luată, căci în acelaș sinod să alesără norapsă sinodului numai ardeleni, D. D. canonicu D. St. din Buda Pesta, și să alegea și al treilea D. R. însă dânsul nu primi, Bpănd vr'o 10 voturi a ce da altuia,