Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1895 (Anul 58, nr. 1-23)

1895-01-14 / nr. 10

„Conglomeratului Brașovu, 13 Ianuarie v. 1895 E constatată, că daca cei 13 deputați sași ar­ fi ieșită din par­tida guvernului, ministeriul­ Banffy ar fi rămasu cu câteva voturi în mi­noritate și ar fi trebuită se dis­pară în 24 de ore de pe scena par­lamentară. Preveciend­ aceasta, Banffyy s’a asigurată de cu vreme de voturile Saşiloru. Le-a promisă că va recu­­nósce programulu săsescă din 1890, celă atâtu de „leală“ şi „neprimej­­diosă“ şi că va ,face în cameră de­­claraţiuni liniştitore. Acesta, precum soima, s’a şi în­tâmplată şi resultatulă este, că as­­tăc­i Banffy guvernéza numai cu aju­­torulu celor­ 13 voturi ale deputa­ţii­oru saşi, cu cari a intrată în în­ţelegere. înţelegerea cu Saşii firesce că a trasu dungă peste socotela oposi­­ţiei maghiare, şi mai alesă a Appo­­nyiştiloru şi a disidenţiloră lui Sza­­pary, cari se vedeau deja aproape de ţinta venirii loră la putere, prin mij­­loculu fusiunei partideloru, ce stau pe basa pactului dela 1867. Ciuda şi mânia, ce­a cuprinsă pe oposiţionalii unguri din causa acesta, e cu atâtă mai mare, cu câtă ei vedu în procederea lui Banffy o încuragiare a aspiraţiuniloră na­ţionalităţiloru. „In anulă alu doue-zecî şi optu­lea alu pactului cu Austria, amu ajunsă acolo — esclamă „Magyar­­ország“ — ca aspiraţiuni ale naţio­nalităţilor se cadă cu greutate de­cisivă în cumpăna celei mai impor­tante mişcări ale vieţii de stată“ ...„avut’a şi Tisza numai câte 7 şi 8 voturi majoritate şi fost’a şi con­tele Szapary avisată la sprijinulă Sa­şiloru. Ei tratau cu aceştia, dar cela puţină nu-i recunosceau ca unu fac­tor, de care nu se potă lipsi, or parlamentulu ungurescu înainte de Banffy n’a fostă o grădină pentru aspiraţiunile naţionalităţiloră, de unde pomii se pltă cresce pănă în ceriu“. Datu-şi-a lor. Baufffy tote silin­ţele spre a se curăţi de prepusulu, că ar fi pactatu cu Saşii ca c’unu partidă deosebită, spus’a că nu le recunosce îndreptăţirea de-a se grupa ca naţionalitate, înse tóte asigurările lui nu i-au folosită nimică, nu l’au scăpată de invinuirea, că prin pro­cederea sa a sguduitu columna cea mai tare a „statului naţională ma­ghiară“. Cea mai ciudată dintre tote în­vinuirile înse este, că Banffy ar as­pira a juca rolulu lui Taaffe încura­­giândă aspiraţiunile naţionalităţiloru şi impingendu statulu spre formaţiu­nea federativă. Br. Desideriu Banffy unu Taaffe alu Ungariei! Acesta ar fi minunea minuniloru. Etă cum îşi esplică fantasia foiei amintite kossutiuste, posibili­tatea unei metamorfose atâtu de piramidale şi comice: „...Urmândă esemplulă Saşiloră, Românii voră renunţa la pasivitate, voră alege şi voru trimite deputa­­ţiiloru în partida guvernului. Sârbii grupaţi după naţionalitate asemenea voră alege şi voru întări partida li­berală. Amândouă naţionalităţile voru duce cu sine programula loră, par­tida liberală nu va vedè în ele in­­ştiinţe politice, ci­’lu va declara sim­plu de programă culturală şi bise­­ricescă autonomică şi va construi din aceste fracţiuni ale naţionalităţiloru majoritatea compactă“. „Supremaţia naţională a statu­lui maghiară, unitatea politică a na­­ţiunei, tesaurulu coroanei­u-lui Ște­fană păzită cu gelosiă prin atâtea pericule și furtune, voru fi date pe mâna acestui conglomerată : acesta va domni cu partida liberală, cu Banffy .Dezső“. Tablou! 1 01LETONELU „GAZ. TRANS.“ (Reproducerea oprită.) Din anii 1848—49. Memorii, de Vasilie Moldovaiul. (5) ^Oricare). III. Despărţirea. In 4 Maiu amu. trecutu peste forma­lităţile esamenului. Sera eramu liberi şi putea eşi fiă­care după placu. La 6 ore d. a. însă ne-amu adunatu toţi 53, câţi eramu interni, în grădină sub „frasinulu“ secularu, şi ne-amu petrecutu pănă la cină. Cina amu petrecut’o veseli ca tinerii, cari eramu consoli, că ne-amu împlinită în parte datoria impusă de iubi­rea naţiunei. Vice-rectorulu Stoianu, ca să ne facă bucuria mai mare, peste obi­­ceiu a demandatu de ni­ s’a servitu și vinu, au începutu toastete înflorilate cu fantasiă tinereasca. In generala voia bună nu lipsea, dér totuşi era ceva, ce apăsa inima fiă­cărui, era convingerea, că noi acum cinama pe urmă cu toţii la­olaltă. Aşa a fostu, ne-amu datu parola a veni cu toţii la 15 Maiu, dér totuşi nu au venitu mulţi, or cei cari au venitu, nu au pututu conveni cu toţii la unui locii, pentru-că în mulţimea nemăr­ginită a poporului, abia ne intemniam­ în jurul­ tribunei din Câmpula­ Libertăţii. Pentru-că în seara aceasta ne­amu des­părţită pentru tot-deauna, aflu de cuviinţă a-i înşira aici cu numele, pe cei, cari îmi vina în minte. Din anul­ IV , Nicolau Albani, Petru Bonta, Simiona Mihali, Basiliu Popa, Ioana Popa de Comăna, Georgiu Raţiu, Iosifa Tămaşiu şi Basiliu Turcu din Cătina. Din anulü III: Ioana Antoneli, Gabriel Ciobotariu, Basiliu Duca, Carol Gabre, Ioana Hobiţia, Ioana Covaciu, Ioana Maioru, Vasiliu Moldovanu, Elia Moldovanu, Basi­liu Nemeşă, Nicolau Medesianu, Ioana Russu, Petru Stoica, Ioana Tile şi Eliseu Todoranu. Din anul I II: Alexandru Arpadi, Gre­­goriu Baternai, Constantină Borza, Ale­xandru Cicudi, Teodoră Dragoşiu, Lon­­gina Maieru, Manuila Procopiu, Filipa Or­­beanu, Iosifa Orianu, Basiliu Popa, Ioana Popoviciu alias Popescu, şi năsăudenii Ştefană Someşiană şi Simiona Tanco. Din anul I I: Petru Anca, Ladislau Baldi, George Boeriu, Demetriu Corneli, Alexandru Fiscuti, Moise Guşeilă, Ladislau Fodoru, Teodoră Jule, Eronima Moga, Sa­­muila Moldovanu, Georgiu Popa, Georgiu Stanciu şi Ioana Varga. Estern­ la cursula IV: Arona Petru, Andreiu Godolanu, Gregoriu Hortulanu, Alesandru Ilieşiu, Anania Popa şi Gregoriu Popa. Cursa III: Nicolau Mureşianu şi Teo­doră Dragoşin. Cursa II: Leona Popa şi Basiliu Oancea. Cursa I: Amosa Prâncu, Floriana Lascudeanu, Artimona Lupanu, Georgiu Popoviciu şi Ioana Precupu. In 5 Maiu dimineata la ora 5 ne-amu mai adunatu odată în grădină „sub fra­­sina“, de unde, după-ce s’a mai cântată odată poesiile atunci cunoscute, şi cu deo­sebire ora despărţirei eta a sosit. Şi totă simţirea, ah !­m’a părăsită etc. sub intonarea marşului de curând în­văţată de la Begnescu „Astăzi cu bucuriă“, amu Intratu în Seminariu, ne-amu luatu fiă­care bătală de peregrină şi, mai însu­fleţiţi ca ori şi când, amu­estiu spre patru părţi ale ţării, pentru a chiăma poporul­ la adunare. Eu, Ilie Moldovanu, Basiliu Duca, Basiliu Nemeşă, Floriana Lascudeanu, Or­­beanu Filipa, Georgiu Popovici ș. a., amu luat’o pe Târnava-mică în sasu, avându a­ ne despărți la deosebite puncte. In com­­paniă amu călătorită cu toții, afară de Ba­siliu Nemeşă, — care cu vre-o câţi­va con­­soţi a luat’o prin Pănade în direcţiunea cătră Vama-sâcă spre Turda — pănă în Feisa. Aici poporulu, ca fi când ar fi fostu însciinţată prin firula electrică, în câte­va momente s’a adunatu în jurulu nostru, nu sciea cu ce să ne ospeteze; unulț aducea casa și urdă, altulu mere, pe când noi nu puteamu mânca de bucuriă, vedéndu-lu tredita, véd­ându-lu plinu de fericire pen- î0­TZL-Cr LV XXX. „Gazeta“ iese în M-care ii, Aconamente pentru Austro-angana. Pe un anu 12 fl., pe șăse ioni 6 fl., pe trei luni 3 fl. N-rii de Duminecă 2 fl. pe and. Pentru România şi străinătate: Pe unu anui 40 franoî,pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franci. Se prenumără la toate oficieie poştale din întru şi din afara şi la doi. colectori. AN’nameatiki pentru Brawn aadminiatratiune, piaţa mare, Târgula Inului Nr. 36 etagiulu 1., pe unu ană 10 fl., pe sase luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or. Cu dusuiu în casă. Pe unu anii 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Unu esemplaru 5 or. v. a. seu 15 bani. AtAtn abonamen­tele pâtu şi inserțiunile o­unta a se plăti înainte. Beaactiunea, AdministratUunea, îi Tipogradai Braşovu piaţa mars Nr. 30. Scrisori nefrancate nu se primesc. — Manuscripte nu ae Tetrimeta. INSERATE se primesc la Admi­­nistraţiune în Braşovu şi la ur­­matoarele Birouri de anunciuri: în Viena: M. Dukes, Heinrich Schaler­, Rudolf Moase, A. Oppeliks Nachfolger, Anton Oppelik, J. Demne­oer, în Budapesta: A. Z. Goldbergerff, Eckstein Bernat, în Bucuresci: Agence Hatos, Suc­­cursale de Roumanie; în Ham­burg: Karolyi & Liebmann. Preţulu InsortSund­oru : o seria garmond pe o coloana 8 cr. şi 80 cr. timbru pentru o publi­care. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. Re­clame pe pagina a 3-a o serie 10 cr. sau 30 bani. Nr. 10. Braşov­, Sâmbătă, 14 (26) Ianuarie 1895. Voci sosesci asupra situaţiunei. „Siebenbürgisch deutsches Ta­geblatt“ din Sibiiu, vorbind­ despre declaraţiunile lui Banffy asupra legii de naţionalitate şi a programului po­porală săsescă, zice între altele: „De ani de c ffre pentru prima­ oră se întâmplă, ca un­ ministru-preşedinte se re­­cunoscă în discursul­ său programă legea de naţionalitate. Mai înainte miniştrii evi­tau acesta, ca şi când legea aceea în care prin legi speciale ulteriore s’au făcută spăr­turi în defavorula naţionalităţilor­ nema­ghiare, n’ar mai esista. Chiar Wekerle, care după firea sa nu era şovinistă (?) a decla­rată în cameră, că mai multe disposiţiuni ale acestei legi nu se potu esecuta, şi nu­mai de curendu s’a cerută de foile ma­ghiare revisuirea, care va să dică clssarea legii de naţionalitate, şi glasulă loră şi-a aflat­ rasuneta în cluburile dietale. Este deja ori şi cum ceva demnă de recunos­cută, că noulă ministru-preşedinte a pri­mită între punctele programului său susţi­nerea legii de naţionalitate. Nu vom­ greşi, de vomă reduce declararea aceasta a mi­­nistrului-preşedinte la voinţa hotărîtă ma­nifestată din partea coroanei, ca guvernul­ să trateze naţionalităţile cu mai mare aten­ţiune.... Adevărată, că Banffy şi-a făcută de­clarările privitoare la legea de naţionalitate ca clausula, că va respecta drepturile le­gale ale naţionalităţilor, în cadrul­ „sta­tului naţională maghiară“ şi fără „mărginirea caracterului maghiară“ ală acestora. In faţa cunoscutelor­ inştiinţe de maghiari­­sare, cari facă să nu se respecteze disposarile legei favorabile naţionalităţilor­, clausula înaintată e neliniştitore; de aceea e con­sultă, ca Saşii să observeze o reservă pre­caută şi să aştepte mai întâiu faptele nou­lui guvern, înainte de a se decide la o schimbare a atitudinei loră. „...E primula casă ca programul­ să­sescă să fie recunoscută de şeful­ guver­nului ungurescă în şedinţa publică a die­tei. E de mare însemnătate pentru noi, că programul­ săsescă se declară din partea ministrului-preşedinte, în faţa representanţei întregei ţări, ca m­ulț ce se unesce cu po­liticii guvernului. Acesta recunoscere pu­blică şi oficială e uhu scutit contra atacu­­rilor­, la cari poate fi espusa programulu nostru din partea unora, ca Gábriel Bethlen, Ugrony, Horváth şi soţi..... Deoare-ce nu căutămă lupta, ci preferimu desvoltarea pacinică, noi Saşii ne vomă bucura sinceră, deca nici în viitoră nu se voră ivi contra- ziceri între direcţia guvernului şi progra­­mul­ nostru poporală....“ „Kronstădter Ztg.“ introduce o revistă asupra desbaterilor­ din dietă, privitoru la Saşi, cu următorele sem­nificative cuvinte: „Noi Saşii avem o ună forte deşteptă păcjitoră şi veghiatorii alț consciinței noas­­tre politice. Decă odată ne laudă „Pester Lloyd“ — ele vorbesce în genere forte rară despre noi! — atunci trebue să fiă ceva putredă în statulă Danimarcei, atunci avemu totă causa se ne esaminamu cu stricteță pe noi înșine, căci deca nu amă fi detrasă Grăşi — acesta se întâmplă acuma aşa de desu! — din demnitatea nostră, de sigură că nu i-ar fi venitu în minte bursia­­nului nereceptă dela ţărmii Dunărei să se ocupe de Saşii evangelic!. Ne­amă purtată erăşî încâ-odată bravă, şi de aceea meritămă dela mama nostră liberală o frumosă laudă , dar speramă, că nu multă vreme ne va lăuda „Pester Lloyd­­“ După ce reproduce apoi decla­­rările făcute de Banffy în şedinţa de Luni şi Marţi a camerei, „Kronst. Ztg. “ încheiă aşa : Aceste le-a spusă br. Banffy. E to­tuşi îmbucurătoră, că din­ţii în di se lă­­mureşte mai multă, în ce consistă garan­­ţele, pentru cari ne simţimă noi (Saşii) îndemnaţi a face servicii de trabanţî! Oare în starea acesta de slugi plecate nu ne cu­prinde nelinişte şi îngrijire — să cjh­emă — de vacţa nostră ?“ Socialismul d­in Ungaria. Nu numai în privinţa politică, ci şi în privinţa socială, stările din Ungaria sunt­ triste. O nouă dovadă despre aceasta este mișcarea socialistă, ce s’a pornită în două orașe din Alföld, Seghedină și Halas.

Next