Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1899 (Anul 62, nr. 1-23)
1899-01-14 / nr. 9
Se face compromisul ori nu? Deşi Ungurii, precum bine stim, sunt tari în a încheia compromisuri când e vorba de a-şî asigura propriele interese, ei totuşi de astădată par a nu justifica părerea ce şî-a făcut-o lumea despre capacitatea lor de transacţiune în caşuri când îi arde la degete. Ce e causa, că compromisul dă de atâtea greutăți și realisarea lui se traganeaza așa de mult? M Ministrulpreședinte Banffy singur nu poate se fiă de vină la toate. Așadar trebue se fiă motive mai adenci decât cele personale, cari impreuneaza așa de mult tractările de învoială. E învederat, că cestiunea pactului economic cu Austria formeaza așa fricînd țîtîna împrejurul căreia se învârtesc tratările dintre guvern și opoziție. Cei din Viena vor se asigure înainte de toată posibilitatea înoirei definitive a legăturilor de unitate economică cu Austria. Aceasta, dic ei, o pretind interesele de putere şi de prestigiu ale monarchiei. Politicianii unguri din opoziţie, şi chiar şi bărbaţi din partida guvernului, ca Széll, au înse în vedere de-a face un pas decisiv înainte şi de a-şî asigura posibilitatea, care se emancipeze cu timpul şi economicesce de Austria. In aspiraţiunea de emancipare s’ar putea uni cu toţii, deea în acest punct principial nu ar concura de fapt şi în mod forte real interesele de conservare a puterii, ce le are partida guvernului, cu interesele de apărare proprie ale oposiţiunei. Aici e marea dificultate. Partida guvernului îşî teme posiţiunea ei de putere şi de domnire, în care s’a îndulcit aşa de mult de cjecî de ani de când o eserciteza, şi oposiţia la rândul seu nu e nici decum dispusă se lase a i se tăia berigata nu- i mai aşa, pentru ca se se potălice, că clica Tisza-Banffy a salvat urăşî patria. De aici vine încordarea cea mare şi înăsprirea raporturilor printr’o obstrucţiune desperată. Coloman Szell, care dintre toţi se laudă a representa mai curat principiile profesate de Deak, ar vrea ca, conform tradiţiei „înţeleptului naţiunei“, se împace şi capra şi varza. Pe el îl scot acuma pe plan, ca se salveze situaţiunea atât de cumplit încurcată. Toate foile unguresce se ocupă de călătoria lui Szeli la Viena, de audienţa, ce a avut-o la monarchul şi de acţiunea sa de „samsar cinstit“ al partidei liberale de la putere. Oposiţionalii voesc se-i atribue un rol, ce s’ar contraria cu vederile lui Banffy; guvernamentalii îl reclamă în favorul politicei lor. Noi înse din toate nu înţelegem alta, decât că Szell pare a fi predestinat se fie urmaşul lui Banffy, şi că ceea ce nu i-a fost posibil acestuia, se aşteptă dela Szell, adecă aflarea acelei formule a pactului, prin care se nu fie lovite în cap aspiraţiunile maghiare, or de altă parte se fie salvată posibilitatea asigurării definitive a unităţii economice dintre Ungaria şi Austria şi în viitor. De va fi d-l Szell aşa de isteţ şi înţelept, încât se pot afla acea formulă minunată, i se va ridica poate un monument, ca unui al doilea Deak, care a scitit să salveze opera celui dintâiu. Aşteptăm să vedem. Deocamdată, după întoarcerea lui Szell şi Banffy de la Viena, e vorba încă de continuarea tractărilor, dar deja se accentueaza mai tare limitele peste care guvernul nu poate trece. Careva se ciică tractările pentru compromis au întrat în stadiul decisiv. Crudă cine ce va voi. Noi înse vedem, că înțelepciunea politicei unguresce a ajuns la un punct, de unde nu mai note meree nici nu înainte, nici Inderet, şi din care situaţiune critică, ce şi-a creat-o însăşi, n’o va mai putea scoate un compromis încheiat de alţi pe mâne. Szell şi Banffy la Viena. Sâmbăta trecută, Coloman Szell, unul dintre cei mai influenţi bărbaţi din partida liberală, a plecat fără de veste la Viena, se cjice, că e chiămat expres de cătră Maj. Sa. După el a plecat Duminecă sora şi ministrul-preşedinte Banffy, deşi înainte cu câteva ore nu mai declarase, că nu simte necesitatea de a merge la Viena. Trebue dor, că ministrul a primit avizuri importante, să plece numaidecât. Majestatea Sa a primit pe Coloman Szell în audiență privată Duminecă, er pe Banffy Luni înainte de amiaefi. Duminecă au mai fost în audiență la monarchul contele Goluchowsky, Kallay și ministrul a latere Széchényi, er Luni înainte de amiacil lor. Banffy a conferit cu ministrul-președinte contele Thun şi cu ministrul comun de finanţe Kallay, după aminezi însă cu ministrul de externe Goluchowski, cu care în aceeaşifi a conferit şi Coloman Szeli. Se comenteză mult şi faptul, că Maj. Sa a primit pe Szell şi Luni în audienţă, care a durat mai bine de o oră, ceea ce face a se crede, că o decisiune în crisă va ama cât mai curând şi că evenimentele vor necesita grabnica resolvare a unei crise ministeriale. Ce s’a petrecut în aceste audienţe şi consultări ? împrejurarea, că Szell s’a dus la Viena în cel mai mare secret, aruncă o umbră mistică asupra rolului seu în încurcătura de agî. Se zice, că el a raportat monarchului pe lung şi larg asupra situaţiunei şi că monarchul şî-a pus în mod vădit încrederea în persona lui, chiămată a mâna înainte carul împăciuirei, care s’a înglodat atât de tare. In cercurile politice din Viena se susţine, că audienţa, ce a dat-o monarchul lui Szeli, este considerată, ca o distincţiune faţă cu rolul ce-l jocă bătrânul politician în situaţiunea de faţă şi ca ultimul stadiu în prima asistentă. Acum se accentuează din toate părţile, că monarchul a îndrumat pentru a treia oară pe Banffy să continue tractările prin disidenţi cu partidele unite din opoziţie. Telegrame din Viena şi Budapesta anunţă, că ministrul preşedinte Banffy deja pe etiua de eri trebuia să comunice disidenţilor următorele proposiţiuni : 1) Reîntorcerea stărilor parlamentare regulate încă sub cabinetul lui Banffy, precum şi votarea provisoriilor pe seama cabinetului Banffy; 2) Primirea unei formule, care să garanteze pactul definitiv in contra obstrucţiunei; şi 8) Revizuirea regulamentului camerei. Condiţiunile aceste sunt un răspuns a guvernului la pretensiunile din urmă ce le-a făcut oposiţie. Răspunsul acesta vor trebui să-l comunice disidenţii partidelor din oposiţie, după care vor urma nouă desbateri şi tractări, cari vor necesita cel puţin 5 — 6file, aşa că o decisiune definitivă nu se poate aştepta decât pe săptămâna viitoare. Speranțele pentru un compromis sunt acum daar și mai minimale, deoarece opoziția și mai puțin este dispusă a vota lui Banffy ceea-ce dorease el în nisce împrejurări, când guvernul nu vrea să cedeze nimic, ba din contră cere ca a plecat pe întreaga linie. Prorogarea „Reichsrath“-ului. O foie clericală din Brünn scrie, că „Reichsrath“-ul austriac va fi prorogat peste două săptămâni. Prorogarea însă nu va dura mult. După introducerea provisoriului despre pact cu ajutorul § 14, se vor face nouă încercări pentru sanarea situaţiei parlamentare. FOILETONUL „GAZ. TRANS“. Dimitrie Bolintineanu. Recensiune la cartea d-lui Carol Nagy întitulată: „Bolintinean Demeter költészete“, Clusia 1898. Pe la începutul anului 1898 a apărut în tipografia lui Franc. Gombos din Clusia o lucrare forte interesantă despre „Poesia lui Dimitrie Bolintineanu“ („Bolintinean Demeter költészete“), scrisă ca tesă de doctorat de dl Carol Nagy, profesor la academia comercială din Clusifi. îndată după ce mi-a ajuns în mână şi mie un esemplar din ea, m’am apucat să o citesc, urmărind cu atenţiune, cum scrie d-l Nagy despre Bolintineanu, cum îl înfăţişază înaintea unui public strein, care numai din acestă lucrare poate să-l cunoscă, deoarece necunoscând limba românescă, nu poate să-l cunoscă de-a dreptul din operile sale şi prin urmare nu poate să-i judece nici talentul, nici valoarea de poet, îndată la primul moment mi-a causat mare plăcere văcjând, că d-l Nagy, străin fiind, arată atâta interes şi dragoste faţă de literatura nostră românescâ. Acâstă plăcere apoi s’a potenţat, când am cetit’o pănă în capăt. Peste tot am rămas cu ea îndestulit. Peste tot am aflat în ea un chip destul de clar, destul de complet, destul de fidel despre Bolintineanu şi poesia lui. Preste tot am aflat în ea toate trăsurile necesare la construirea individualităţii lui Bolintineanu şi la presentarea lui demnă înaintea unui public străin. Acestea m’au îndemnat, ca lucrarea d-lui Nagy să o fac cunoscută şi înaintea cetitorilor români, fiind prea convins, că vor fi mulţi, cari se vor interesa atât de obiect, cât şi de feliul şi forma, în care ni-l presentă d-l Nagy. I. Partea primă din lucrarea D-lui Nagy este Introducerea (pg. 7 —14), în care vorbesce despre viaţa poetului şi despre stările sociale, politice şi literare din România între anii 1840—1860. Noi încă dăm partea aceasta în liniamente principale: Bolintineanu s’a născut la 1819 în comuna Bolintin. Părinţii şi i-a pierdut de timpuriu; din causa aceasta băiatul deveni trist şi melancolic şi nu iubim jocul, ca alţi băieţi, din care causă ei l’au şi numit pustnic. Din când în când era şi irităcios. Naturelul melancolic îl creeji dela tatăl său, er cel sanguinic dela mamă-soţ. Primiţiile în studii le-a făcut în comuna sa natală, gimnasiul în colegiul Sânta-Sava din Bucuresci. Primul debut cu „o fată Unită pe patul morţii“ îi câştigară simpatia şi protecţia fraţilor Golescu, cari l’au ajutorat, ca să şi potă continua studiile la Paris, unde a studiat din 1845—1848, când, erumpend revoluţia, grăbi acasă şi lua parte activă în mişcările revoluţionare, dar în curând trebui să-şi părăsască patria. Intre anii 1850— 1857 îl vedem mai intâiu în Paris, după aceea în Turcia. In timpul cât a fost exilat a călătorit prin Asia Mică, prin Siria, prin Egipet şi pe insulele Archipelagului. Cu ocasiunea întreţinerii sale pe malurile Bosforului a scris feericele poesii de un colorit molatic oriental. Florile Bosforului, or călătoria sa prin Macedonia a dat nascere Macedonelor. După lupta de la Sevastopol se deschid şi pentru el porţile patriei, unde îl primesc cu multă atenţiune şi dragoste. In 1859 sub Cuza devine ministru. Dar cu cât s’a ridicat mai sus, cu atât mai amare i-au fost decepţiile. Politica a deprimat în el pe poet. Peste un an renunţă la postul său de ministru şi se dedică cu totul carierei de scriitor, scriind presă şi poesie; ofilic apărea dela dânsul câte ceva, o satiră, o scriere volantă despre cestiuni sociale, istorice sau politice, dar începe a da îndărăt şi cu cât scrie mai mult, cu atâta îi slăbesce mai tare efectul şi auctoritatea. Sufletul poetului se slăbesce văcjend cu ochii, or în 1870 paralisa progresivă se ivesce în el atât de tare, încât familia Zâne, în al căreia cerc și-a petrecut ultimii ani, fu silită a-l transporta în spitalul Panteleimon. Poetul, odată atât de mărit, acum era un viu mort, pănă când peste doi ani moartea l’a scăpat de groaznica sa balala la Sept. 1872. Un mic număr de stimători l’au petrecut pănă în cimierul din Bolintin, unde mult timp i-a stat mormântul fără nici un monument, mai tânjrui însă stimătorii lui i-au ridicat prin colecte un monument frumos. Epoca, în care a trăit poetul, se poate mândri cu mai mulţi scriitori mail, cum Jb. 2sTACT 3L. LHIL „CAZETA“ iese în flăcare di. Abonamente pentru Austro-Ungaria: Pe un an 12 fl., pe șase luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. N-rii de Duminecă 2 fl. pe an. Pentru România și străinătate: Pe un an 40 franci, pe sase luni 20 fl., pe trei luni 10 fl. N-rii de Duminecă 8 franci. Se prenumeră la tote oficiele poştale din întruşi din afară şi la d-nii colectori. Abonamentul pentru Braşov Administraţiunea. Piaţa mare, Târgul Inului Nr. 30, Stagiu I.: Pe un an 10 fl., pe şase luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusul în casă: Pe un an 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. — Un exemplar 5 cr. v. a. sau 15 bani. — Atât abonamentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. REDACŢIUNEA, Administraţiiunea şi Tipografia. BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Scrisori nefrancate nu se primesc. Manuscripte nu se retrimet. INSERATE se primesc la ADMINISTRAŢIUNE în Braşov şi la următorele Birouri de anunciuri: In Viena: M. Dukes Nachf. Hax Augenfeld & Emerich Leaner, Heinrich Schalek, Rudolf Moase, A. Oppeliks Nachf. Anton OppolikhiBudapesta: A. V. Goldberger, Ekstein Bernat, In Hamburg: Karolyi & Uebmann. PREŢUL INSERŢIUNILOR : o serie garraond pe o coloana 6 cr. şi 30 cr. timbru pentru o publicare. — Publicări mai dese după tarifă şi învoială. RECLAME pe pagina a 3-a o seria 10 cr. sau 30 bani. Nr. 9. Braşov, Joi 14 (26) Ianuarie. 1899. Revistă externă. Politica externă a Franciei. In şedinţa de Luni, 23 Ianuarie n., a camerei din Paris s’a pus la ordineaJnei desbaterea asupra budgetului de esterne. Din incidentul acesta s’au făcut din partea gu-V01"t1111 în rlonl Qvofinvi^ nmin««« ----’ —«• «vwiUiwyiMui UOUJJiOOS"