Glasul Bucovinei, februarie 1934 (Anul 17, nr. 4239-4258)

1934-02-01 / nr. 4239

fl B O N fl n ein 1 « L . an 500 lei, pe »/, an 300 lei, pe trei lu­ii 100 lei, pentru VL-tni zilnic: pe un an 300 lei, pe v* an 160!^, pe trei luni 90 lei. Numai numărul de Duminică: pe­­un an 120 lei, pe V» an 70 lei, pe trei luni 35 lei. Pentru Cernăuți ziarul trimis acasă prin curier, lei 65 lunar. Pentru străinătate pe un an 1200 lei, pe ua an 700 lei. Plăţile sa fac la sediul ziarului. Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada Iancu Plondor Nr. 33 Se primesc numai articole iscălite. Manucrisele nu se înapoiază. ANUNŢURI ŞI RECLII­AE se calculează după tarif şi se primesc la admi­nistrație : Strada Iancu Flondor No. 33 Pentru iaierate în interiorul ziarului se urcă taxa cu 50% forul *ro Judecată în Cernăuți. 0­­1 Ministru Ion I. Nistor preşedinta al Senatului In vederea recentei remanieri a guvenului, se dă ca sigură numirea domnului Ministru al Bucovinei şi Minorităţilor, Dr. Ion I. Nistor în înalta demnitate de preşedinte al Senatului. Această numire onorează îndeosebi Buco­­vina şi aşează în strălucită lumină calităţile de bărbat de Stat şi om politic, ale destinului is­­toric şi om de ştiinţă, care este profesorul Dr. Ion I. Nistor. ---------------*9--------------­ I­SPN­301L­IITIATIiiOf Imediat după războiu, un suflu de re­deşteptare naţional-culturală a curentat în­treaga populaţie românească şi îndeosebi mediul rural. Prin impulsuri venite de sus şi mai ales la noi în Bucovina unde miii de ţărani formau procentul cel mai mare în şcolile secundare, acest aflux al fiilor de la sate constituia adevărate pronosticuri de înflorire culturală a elementului pur româ­nesc. Sărăcia timpurilor de faţă însă a oprit oarecum curentul tinerilor de la sate, rămâ­­mânând ca liceele şi toate şcolile să fie frecventate aproape numai de orăşeni, care în majoritate sunt străini. Dar ne întrebăm noi titraţii, oare cei cari au terminat Uni­versitatea prin 1932, 31 şi chiar 1930, sunt toţi plasaţi ? Fireşte că nu. Naţional-ţărănis­­mul nu au văzut niciodată această categorie de tineri titraţi, decât numai prin prisma intereselor de partid şi prea puţin printr-o justă repartiţie a valorilor. Cei cari nu fă-­ ceau parte din vre­un partid erau meniţi, şomajului şi foarte susceptibili de a devenii propagatorii diferitelor curente. Se pare că actualul guvern, ca în toate guvernările sale, a înţeles această delicată problemă, căci numai aşa se explică de ce a luat atâtea juste măsuri de combatere a şomajului, înfiinţarea oficiilor universitare menite să plaseze pe tinerii titraţi şi nota pe care o cere Ministerul Muncii tutu­ror întreprinderilor particulare prin care să arate că respectă dispoziţia legală obli­gatorie ca 75 la sută să fie numai cetăţeni­ români, e o dovadă vie de atenţiunea ce ni se dă nouă titraţilor. Spuneam mai sus că se vor înfiinţa a­­ceste oficii care vor funcţiona numai ii­ vederea plasării titraţilor. Felul cum e dis­pusă funcţionarea lor dovedeşte că guver­nul s’a gândit să procedeze la plasarea ti-­ fraţilor în mod imparţial şi având în vedere numai meritele câştigate prin studii. Ele vor funcţiona pe lângă fiecare Universitate. Aceste măsuri sunt bine venite pentru Bucovina noastră întrucât la noi majorita­tea titraţilor sunt fii de ţărani, cari în mo­dul acesta vor putea continua tradiţia pă­mântului şi ideia naţională în acest ţinut atât de eterolog. In şcolile secundare s’au înfiinţat noui posturi şi avem toată spe­ranţa, că dl Ministru al Instrucţiunii Publice, prin politica sa de expanziune şcolară va mai înfiinţa alte posturi, care să fie com­plectate cu titraţii rămaşi fără ocupaţii. Noi suntem mulţumiţi că cel puţin acuma s’au gândit guvernanţii să rezolve cererile juste ale titraţilor, săvârşind prin aceasta nu nu­mai o datorie faţă de anii noştri de muncă şi studii, ci şi un act de justiţie socială. Un titrat Noua îndrumare a tineretului In zilele de 2 până la 4 Februarie crt. va avea loc la Bucureşti, sub preşedinţia A. S. R. Principele Nicolae, o consfătuire a tuturor fac­torilor de îndrumare a tineretului, cu care o­­cazie se vor stabili nouile metode de lucru. Consfătuirea va fi deschisă de Sanctitatea Sa Patriarhul Miron, de asemenea vor lua cuvântul­ dl prim-ministru Gh. Tătărescu şi dl ministru al Instrucţiunei publice dr. C. Angelescu. Re­giunea bucovineană va fi reprezentată de că­tre inspectorul cercetaşilor dl căpitan Sidoro­viei, împreună cu toţi comandanţii de legiuni și cohorte. Moartea unui vrednic Român Zilele acestea s’a stins la Cernăuţi bunul Român Atanasie I. Levescu, fost funcţionar superior în serviciul P. T. T. Ajuns pensionar după o laborioasă viaţă de muncă şi strădanie, A. Levescu moare la vârsta de 68 ani. Cu el dispare dintre noi încă unul din bărbaţii ge­neraţiei de sacrificiu a războiului. Şi este clipa când trebuie să se ştie că şi Atanasie Levescu a fost unul dintre bunii Români ai Bucovinei, cari în timpul vâltorii războiului de reîntregire a neamului n'a pregetat să-şi părăsească şi slujba şi cariera funcţionărească şi orice alte interese, pribegind în Vechiul Regat românesc şi slujind cu credinţă idealul ţării şi neamului său. Decorat cu mai multe ordine şi medalii, astfel cu „Coroana României“, cu „Răsplata Muncii, şi altele, răposatul A. Levescu a avut şi satisfacţia de a-şi fi văzut visul cu ochii şi, înconjurat de toată grija şi iubirea alor săi, a închis ochii mulţumit că trupul său, atât de zbuciumat în viaţă, va odihni în pământul slo­bod al Bucovinei sale. In ziua de 24 ianuarie­­— ziua de prăznuire a Unirii Principatelor — i-a fost dat să se coboare în locaşul de veş­nică odihnă. Fie-i ţărîna uşoară şi amintirea neştearsă. Comemorarea lui I. G. Duca la Societatea Meseriaşilor Români Luni 29 ianuarie om­. ore de­r seara, d-l Dr. Aurel Morariu a ţinut la Societatea Mese­riaşilor Români, str. Banatului 1 B, o foarte interesantă şi documentată conferinţă despre opera şi viaţa marelui dispărut Ion G. Duca, însoţind-o cu date amănuţite. Conferenţiarul evocă activitatea de la înce-­­ putul vieţii talentatului element dotat cu de­osebite facultăţi de înţelegere, care uimeşte profund de profesorii săi din Paris, prin im­presionanta sa pătrundere ştiinţifică, care de­termină caracterul viitorului român naţionalist. I. G. Duca are aprecierea timpului şi ideile crea­toare de îndreptări a intereselor economice întors în ţară este ales director al casei centrale a băncilor populare, unde lucrează cu abnegaţie şi devotament în interesul obştii. Bucovina are în I. G. Duca un element de încurajare şi îndemn pentru muncă în dome­niul cooperaţiei a cărei protagonist real era. Dela 1907 I. G. Duca e ales parlamentar, ocu­pând apoi demnităţi înalte fiind ales pe rând ministrul instrucţiunii publice, agriculturii, de interne, de externe (1922—1926) şi în urmă prim ministru. Omul de datorie a adus imense servicii ţării noastre pentru a cărei propăşire a lucrat intens. D-l Dr. Aurel Morariu sfârşeşte prin cu­vinte impresionante asupra pierderii ireparabile pe care o sufere ţara odată cu pierderea a­­cestui mare mare bărbat de stat român. Con­ferinţa d-sale a fost frenetic aplaudată de pu­blicul foarte numeros şi select care a luat parte la această înălţătoare comemorare. -------------------------------­ Tragicul sfârşit al aviatorilor Lombardi şi Mazzotti Îndrăzneaţă încercare­a aviatorilor italieni Lombardi şi Mazzotti, care intenţionau să treacă oceanul Atlantic de Sud, spre a stabili un nou record pentru avioanele poştale, a avut un sfârşit tragic. Avionul, care este de tip „Sa­­voia Marcherii“, a fost găsit sfărmat pe plajă, la o distanţă de 16 kilometri Sud la de portul Alcaza, Brazilia, adică după ce reuşiseră să străbată fără nici o pană distanţa de la Roma şi până în Brazilia. Nenorocul care a urmărit pe aviatorii italieni a impresionat enorm opi­nia publică, deoarece avionul nu mai avea de făcut până la Natal, punctul final al raidului, decât câţiva kilometri. ---------------•---------------­ Agravarea conflictului ruso’Ja­­ponei. — Tratativele de împăcare dintre cele două ţări au fost întrerupte, fapt care a agra­mat situaţia din orient. Un reprezentant al mi­nisterului de externe japonez a făcut impor­tante declaraţii reprezentanţilor presei, în care a relevat punctul de vedere japonez opus ra­dical celui sovietic.

Next