Glasul Bucovinei, februarie 1934 (Anul 17, nr. 4239-4258)
1934-02-01 / nr. 4239
fl B O N fl n ein 1 « L . an 500 lei, pe »/, an 300 lei, pe trei luii 100 lei, pentru VL-tni zilnic: pe un an 300 lei, pe v* an 160!^, pe trei luni 90 lei. Numai numărul de Duminică: peun an 120 lei, pe V» an 70 lei, pe trei luni 35 lei. Pentru Cernăuți ziarul trimis acasă prin curier, lei 65 lunar. Pentru străinătate pe un an 1200 lei, pe ua an 700 lei. Plăţile sa fac la sediul ziarului. Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada Iancu Plondor Nr. 33 Se primesc numai articole iscălite. Manucrisele nu se înapoiază. ANUNŢURI ŞI RECLIIAE se calculează după tarif şi se primesc la administrație : Strada Iancu Flondor No. 33 Pentru iaierate în interiorul ziarului se urcă taxa cu 50% forul *ro Judecată în Cernăuți. 01 Ministru Ion I. Nistor preşedinta al Senatului In vederea recentei remanieri a guvenului, se dă ca sigură numirea domnului Ministru al Bucovinei şi Minorităţilor, Dr. Ion I. Nistor în înalta demnitate de preşedinte al Senatului. Această numire onorează îndeosebi Bucovina şi aşează în strălucită lumină calităţile de bărbat de Stat şi om politic, ale destinului istoric şi om de ştiinţă, care este profesorul Dr. Ion I. Nistor. ---------------*9-------------- ISPN301LIITIATIiiOf Imediat după războiu, un suflu de redeşteptare naţional-culturală a curentat întreaga populaţie românească şi îndeosebi mediul rural. Prin impulsuri venite de sus şi mai ales la noi în Bucovina unde miii de ţărani formau procentul cel mai mare în şcolile secundare, acest aflux al fiilor de la sate constituia adevărate pronosticuri de înflorire culturală a elementului pur românesc. Sărăcia timpurilor de faţă însă a oprit oarecum curentul tinerilor de la sate, rămâmânând ca liceele şi toate şcolile să fie frecventate aproape numai de orăşeni, care în majoritate sunt străini. Dar ne întrebăm noi titraţii, oare cei cari au terminat Universitatea prin 1932, 31 şi chiar 1930, sunt toţi plasaţi ? Fireşte că nu. Naţional-ţărănismul nu au văzut niciodată această categorie de tineri titraţi, decât numai prin prisma intereselor de partid şi prea puţin printr-o justă repartiţie a valorilor. Cei cari nu fă- ceau parte din vreun partid erau meniţi, şomajului şi foarte susceptibili de a devenii propagatorii diferitelor curente. Se pare că actualul guvern, ca în toate guvernările sale, a înţeles această delicată problemă, căci numai aşa se explică de ce a luat atâtea juste măsuri de combatere a şomajului, înfiinţarea oficiilor universitare menite să plaseze pe tinerii titraţi şi nota pe care o cere Ministerul Muncii tuturor întreprinderilor particulare prin care să arate că respectă dispoziţia legală obligatorie ca 75 la sută să fie numai cetăţeni români, e o dovadă vie de atenţiunea ce ni se dă nouă titraţilor. Spuneam mai sus că se vor înfiinţa aceste oficii care vor funcţiona numai ii vederea plasării titraţilor. Felul cum e dispusă funcţionarea lor dovedeşte că guvernul s’a gândit să procedeze la plasarea ti- fraţilor în mod imparţial şi având în vedere numai meritele câştigate prin studii. Ele vor funcţiona pe lângă fiecare Universitate. Aceste măsuri sunt bine venite pentru Bucovina noastră întrucât la noi majoritatea titraţilor sunt fii de ţărani, cari în modul acesta vor putea continua tradiţia pământului şi ideia naţională în acest ţinut atât de eterolog. In şcolile secundare s’au înfiinţat noui posturi şi avem toată speranţa, că dl Ministru al Instrucţiunii Publice, prin politica sa de expanziune şcolară va mai înfiinţa alte posturi, care să fie complectate cu titraţii rămaşi fără ocupaţii. Noi suntem mulţumiţi că cel puţin acuma s’au gândit guvernanţii să rezolve cererile juste ale titraţilor, săvârşind prin aceasta nu numai o datorie faţă de anii noştri de muncă şi studii, ci şi un act de justiţie socială. Un titrat Noua îndrumare a tineretului In zilele de 2 până la 4 Februarie crt. va avea loc la Bucureşti, sub preşedinţia A. S. R. Principele Nicolae, o consfătuire a tuturor factorilor de îndrumare a tineretului, cu care ocazie se vor stabili nouile metode de lucru. Consfătuirea va fi deschisă de Sanctitatea Sa Patriarhul Miron, de asemenea vor lua cuvântul dl prim-ministru Gh. Tătărescu şi dl ministru al Instrucţiunei publice dr. C. Angelescu. Regiunea bucovineană va fi reprezentată de către inspectorul cercetaşilor dl căpitan Sidoroviei, împreună cu toţi comandanţii de legiuni și cohorte. Moartea unui vrednic Român Zilele acestea s’a stins la Cernăuţi bunul Român Atanasie I. Levescu, fost funcţionar superior în serviciul P. T. T. Ajuns pensionar după o laborioasă viaţă de muncă şi strădanie, A. Levescu moare la vârsta de 68 ani. Cu el dispare dintre noi încă unul din bărbaţii generaţiei de sacrificiu a războiului. Şi este clipa când trebuie să se ştie că şi Atanasie Levescu a fost unul dintre bunii Români ai Bucovinei, cari în timpul vâltorii războiului de reîntregire a neamului n'a pregetat să-şi părăsească şi slujba şi cariera funcţionărească şi orice alte interese, pribegind în Vechiul Regat românesc şi slujind cu credinţă idealul ţării şi neamului său. Decorat cu mai multe ordine şi medalii, astfel cu „Coroana României“, cu „Răsplata Muncii, şi altele, răposatul A. Levescu a avut şi satisfacţia de a-şi fi văzut visul cu ochii şi, înconjurat de toată grija şi iubirea alor săi, a închis ochii mulţumit că trupul său, atât de zbuciumat în viaţă, va odihni în pământul slobod al Bucovinei sale. In ziua de 24 ianuarie— ziua de prăznuire a Unirii Principatelor — i-a fost dat să se coboare în locaşul de veşnică odihnă. Fie-i ţărîna uşoară şi amintirea neştearsă. Comemorarea lui I. G. Duca la Societatea Meseriaşilor Români Luni 29 ianuarie om. ore der seara, d-l Dr. Aurel Morariu a ţinut la Societatea Meseriaşilor Români, str. Banatului 1 B, o foarte interesantă şi documentată conferinţă despre opera şi viaţa marelui dispărut Ion G. Duca, însoţind-o cu date amănuţite. Conferenţiarul evocă activitatea de la înce- putul vieţii talentatului element dotat cu deosebite facultăţi de înţelegere, care uimeşte profund de profesorii săi din Paris, prin impresionanta sa pătrundere ştiinţifică, care determină caracterul viitorului român naţionalist. I. G. Duca are aprecierea timpului şi ideile creatoare de îndreptări a intereselor economice întors în ţară este ales director al casei centrale a băncilor populare, unde lucrează cu abnegaţie şi devotament în interesul obştii. Bucovina are în I. G. Duca un element de încurajare şi îndemn pentru muncă în domeniul cooperaţiei a cărei protagonist real era. Dela 1907 I. G. Duca e ales parlamentar, ocupând apoi demnităţi înalte fiind ales pe rând ministrul instrucţiunii publice, agriculturii, de interne, de externe (1922—1926) şi în urmă prim ministru. Omul de datorie a adus imense servicii ţării noastre pentru a cărei propăşire a lucrat intens. D-l Dr. Aurel Morariu sfârşeşte prin cuvinte impresionante asupra pierderii ireparabile pe care o sufere ţara odată cu pierderea acestui mare mare bărbat de stat român. Conferinţa d-sale a fost frenetic aplaudată de publicul foarte numeros şi select care a luat parte la această înălţătoare comemorare. ------------------------------- Tragicul sfârşit al aviatorilor Lombardi şi Mazzotti Îndrăzneaţă încercarea aviatorilor italieni Lombardi şi Mazzotti, care intenţionau să treacă oceanul Atlantic de Sud, spre a stabili un nou record pentru avioanele poştale, a avut un sfârşit tragic. Avionul, care este de tip „Savoia Marcherii“, a fost găsit sfărmat pe plajă, la o distanţă de 16 kilometri Sud la de portul Alcaza, Brazilia, adică după ce reuşiseră să străbată fără nici o pană distanţa de la Roma şi până în Brazilia. Nenorocul care a urmărit pe aviatorii italieni a impresionat enorm opinia publică, deoarece avionul nu mai avea de făcut până la Natal, punctul final al raidului, decât câţiva kilometri. ---------------•--------------- Agravarea conflictului ruso’Japonei. — Tratativele de împăcare dintre cele două ţări au fost întrerupte, fapt care a agramat situaţia din orient. Un reprezentant al ministerului de externe japonez a făcut importante declaraţii reprezentanţilor presei, în care a relevat punctul de vedere japonez opus radical celui sovietic.