Inainte, octombrie 1969 (Anul 26, nr. 7646-7672)

1969-10-18 / nr. 7661

/* -------- ------ ----­ • curier I coti­dian # Manifestare științi­fică medicală La sfirșitul săptămânii vii­toare va avea loc, la sediul Casei medicului din Craiova, • consfătuire organizata de secția chirurgie a filialei U.S 18.M. — Dolj cu tema »Probleme de patologie chi­rurgicala a arterelor membre­lor*. La aceasta manifestare științifică la care vor parti­cipa chirurgii Spitalului nr. 1, chirurgi din municipiul Cra­­iova și Județul Dolj, precum și Invitați din mai multe cen­tre județene și universitare — București, Timișoara, Cluj, Iași, Galați, Ploiești, Sibiu etc. — ne vor dezbate amplu probleme privind tratamentul sindroamelor de lichem­e cro­nica prin degenerescenta ar­­teriosclerotica a arterelor membrelor, ce și repararea Sesiunilor arterelor cauzate de diferite accidente. Arbitrii din etapa de mîine a campi­onatului județean de fotbal Voința Caraula — Recolta Urzicuța : arbitru Miu Jean ; Unirea Goicea Mare — Pro­gresul Bailești I V. Ciocilteu ; teren Armata orele 11 s Ar­mata Craiova — Metalul Cra­iova : Jianu Dumitru ; teren Constructorul orele 13 : Auto­­rapid — Recolta Cevel­­ nic Petre ; Recolta Afumați — A­­vlntul Rast : Dobrin Ion : Jiul Grigiova — Progresul Goicea: Verner Mircea : Dunărea Bistreț — Recolta Dăbuleni : Ghinea Gheorghe : Avtitul Bîrca — Tractorul Bechet: Ionescu Ion ; teren Construc­torul orele 11 : Constructorul Craiova — Electrica : Costa­­che Nicolae : teren Armata orele 13 : Medicina Craiova — Unirea Podari : Comendian­t. ; teren Podari orele 11 : I.R.A. Craiova — Progresul Segarcea i C. Marinescu. # Pe „Central" Jocul de fotbal de catego­ria B din etapa de duminică, 11 octombrie, dintre Elect­ro­­putere și Metalul Hunedoara, se va disputa, cu Începere de la orele 11, pe stadionul «,Cen­tral" și nu pe „Tineretului” sum Inițial fusese anunțat. í - %, îl.­i­­ «t.­ Uzina „Electropu­­tere“. Linia de bobinare a transformatoarelor mari Foto: M. Dumi­­trescu La Congresul al X-lea al P.C.R. s-a subliniat, între altele, faptul că înfăptuirea progresului tehnic va trebui să aibă loc în măsură din ce în ce mai mare pe sea­ma resurselor interne de capaci­­tate creativă și, implicit în mă­sură descrescîndă pe seama im­portului de inteligență. Este știut că în prezent, pentru acest im­port, suntem­ nevoiți să plătim un preț ridicat , la o serie de instalații complexe destinate mai ales chimiei, metalurgiei, con­strucției de mașini, costul documentației, licenței, tehno­logiei, asistenței ajunge la 20—25 la sută tehnice din totalul cheltuielilor pentru achiziționarea utilajului. Dispu­nem însă azi de cadre valoroase, cu spirit inventiv dezvoltat, care intr-o serie de domenii ale tehni­cii s-au afirmat prestigios. Marele sfat al comuniștilor a trasat in acest sens orientarea ca potenți­alul creației al celor ce muncesc in sectoarele de concepție, ca și în producție, să fie considerabil mai mult și mai bine fo­losit. Un asemenea în­demn, de înaltă rezonanță, călăuzește și activitatea cercetă­torilor din cadrul Uzinei „Elec­­troputere“. După cum s-a putut constata, industria construcțiilor de mașini, ca urmare a revoluției științifico-tehnice, dobîndește un rol tot mai accentuat tn progresul economic general ritmul cel mai rapid de dezvol­­tare, potrivit prevederilor înscri­se în Directivele Congresului, îl vor cunoaște subramurile ei moderne, și în primul rînd in­dustria electronică (15—17 la sută). Asemenea previziuni înalte i-au determinat pe cercetătorii craioveni să-și accentueze preocupările, cuprin­­zînd în tematica lor din acest an cercetări referitoare la asimila­rea unor produse și tehnologii cu caracteristici funcționale superioare celor actuale, cerce­tări referitoare la asimilarea unor materiale din import, la punerea la punct a unor metode de analiză și încercări, la reali­zarea unor proiecte pentru obiective noi la laboratorul de înaltă tensiune și laboratorul de mare putere. O analiză sumară atestă că, pînă în momentul de față, fazele de plan au fost, in general, îndeplinite. Majoritatea temelor au aplicabilitate imedia­­tă, fie in producție, fie în proiectarea bazei materiale de cercetare. Pentru a mări gradul de utilizare al rezultatelor cercetării, aici s-a luat măsura ca fiecare fază a cercetării, o dată rezolvată, să fie discutată intr-un „consiliu tehnic" împreună cu serviciile sau secțiile care au solicitat cerceta­rea, astfel incit în fazele urmă­toare să se răspundă cit mai con­cret nevoilor producției. După cum am fost numeroase teme informați, la rezultatele au fost deja cunoscute de beneficiar și folosite ca atare. Intr-o discuție avută la „Electroputere", directorul gene­ral, ing. Alexandru Heinrich, ne relata că preocupările labora­toarelor tind să se înscrie cu o tot mai mare receptivitate în programul vast de promovare a tehnicii moderne. Are loc în acest spirit, experimentarea de noi scheme de izolație pentru mașini electrice, se fac cercetări pentru reducerea nivelului de zgomot al motoarelor, pentru punerea în slujba proiectării a calculului electronic. Se efectuează aici cercetări în domeniul fenomenelor tran­zitorii cu ajutorul calcula­toarelor o­m­o­l­o­g­i­c­e, studii în domeniul ecranării, elabora­rea de scheme pentru 400 kV. Se întreprind cercetări care să soluționeze o serie de probleme concrete în domeniul tracțiunii electrice și altele. In cadrul secției de curenți tari se lucrează în momentul de față la schema de încercări directe pentru verificarea capacității de comutație a aparatajului, pre­cum și la studierea comportării diverselor materiale electro­­izolante la acțiunea arcului de stingere. La această a doua temă ADRIAN FULGA (Continuare în pag. a III-a) ■^.WIBIS*r .......... D­irecții economice preconizate de Congresul al­­*lea al P. C. R. O tot mai profundă întrepătrun­dere a cercetării științifice uzinale cu producția AVANCRONICA FOTBALISTICA Mai întîi, să-mi achit o datorie. Tuturor micro­biștilor olteni care mi-au scris în această săptă­­mînă, întrebîndu-mă de ce n-am scris, pentru duminica trecută, avan­cronica fotbalistică, le răspund următoarele: „Bu am scris-o! Am scris-o, am căutat să cu­prind in ea cele mai ar­zătoare chestiuni ale momentului respectiv — pregătirile Naționalei, la care participasem, disen­siunile dintre Federație și CNEFS, pe care le „Eui mă dau vioi !** de PETRE DRAGU studiasem anume pentru cititorii acestei rubrici, cîteva recomandări pen­tru clubul craiovean etc. dar, din păcate....“ ..Dar, din păcate, pli­cul conținînd manuscri­sul, expediat de mine, din București, recoman­dat expres, miercuri 8 octombrie, a ajuns redacția din Craiova, da­ta­torită superbului mod de funcționare al onor Poș­tei, tocmai... luni 13 oc­tombrie, zi cu ghinion, cînd avancronica mea nu mai avea nici o legătură cu... subiectul. Nu vreau să mă cert cu nimeni pe această chestie — deși aș putea-o face prin lege și aș avea cu siguranță ciș­­tig de cauză — dar tre­buia să-i asigur pe citito­rii iubitori de fotbal (printre care, după cite știu se numără și tovară­șii Mărășescu și Boșotea­­nu de la Poșta Craiovei) că eu mi-am făcut dato­ria de cronicar la timp și in bune condițiuni... sper ca, cel puțin de-acum încolo, să și-o facă și al­ții, respectiv slujitorii moderni ai zeului Mercur, purtătorul de vești. Și cu asta-basta. Fie și-un lup mîncat de oaie!... Dar, tovarăși de la Poștă, vă rog, n-o mai faceți de... oaie ! ...In legătură cu parti­da pe care­ o susține lide­rul azi la București, eu personal... mă dau vioi ! Adică, folosind o expre­sie din argo­ul fotbaliști­lor, vreau să spun că sunt optimist. De ce ? Pentru că i-am văzut pe băieții lui Fane Goldum, morți la Pitești, și mi-au apărut ca o echipă bine (Continuare în pag.­a II) Vizita tovarășilor Nicolae Ceaușescu și Ion Gheorghe Maurer în India BANGALORE 17. — Tri­mișii speciali Agerpres, Ni­colae Ionescu și Ion Putine­­iu, transmit I Președintele Consiliului de Stat al Repu­blicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, împreună cu soția, președintele Elena Ceaușescu, Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Mau­rer, împreună cu soția, Elena Maurer, și persoanele oficiale române care îi însoțesc, au vizitat vineri dimineața loca­litatea Mysore și împrejuri­mile sale. Străbătînd principalele ar­tere ale orașului, oaspeții ro­mâni au fost salutați cu căl­dură de mii de locuitori. Ves­tigiile trecutului se înfruntă astăzi in orașul Mysore cu numeroase construcții moder­ne — mărturii ale dinamis­mului înaintării Indiei pe drumul progresului. Astfel, alături de monumentalele pa­late Lalitha Mahal sau Loka­­ranjan Mahal, care răsfring asupra orașului o undă din strălucirea secolelor trecute. Mysore se mîndrește cu im­punătoarele edificii ale Insti­tutului de cercetări în dome­niul industriei alimentare, spitalului Krishnarajendra, pavilionului central de expo­ziții, și cu multe alte reali­zări contemporane. Oprindu-se în dreptul unnui magazin de artizanat, oaspeții români au prilejul să admire îndemînarea meșterilor-arti­­zani anonimi care, din lemn sau fildeș, din pai de orez sau frunze de palmier reali­zează adevărate opere de ar­tă. Coloana mașinilor oficiale se îndreaptă, apoi, spre coli­na Chamundi, dominată de templul Chamundeswari. De aici poate fi văzut întregul oraș care se întinde, la poa­lele colinei, pe o suprafață de 20 km pătrați. In continuare, oaspeții ro­mâni vizitează grădina zoolo­gică din Mysore, considerată printre cele mai mari din In­dia. Ea excelează în special în exemplare rare de reptile și de animale sălbatice. Apoi, președintele Consi­liului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceaușescu, președintele Con­siliului de Miniștri, Ion Gheorghe Maurer, și ceilalți oaspeți români părăsesc loca­litatea Mysore, înapoindu-se la Bangalore. Șoseaua care leagă cele do­uă localități străbate un pei­saj încîntător, fascinant. Na­tura Indiei se dezvăluie pri­virilor în toată grandoarea ei. Vegetația luxuriantă alter­nează cu podișuri sterpe, pie­troase, lanurile geometrice de orez sunt întrerupte de pă­duri de palmieri. Orizontul este înlănțuit de muntoase golașe, cu masive contu­ruri bizare. Prezența omului, efortul de a smulge naturii spații cit mai vaste sunt a­­testate nu numai de supra­fața întinsă a terenurilor cul­tivate întîlnite în drum, ci și de numeroasele instalații mo­derne de irigare care pot fi găsite foarte des pe aceste ogoare. De-a lungul șoselei, coco­­tieri uriași se clatină sub po­vara fructelor lor. La un mo­ment dat, coloana mașinilor oficiale se oprește, și oaspe­ții români sunt invitați să guste din sucul răcoros al nu­cilor de cocos. Șoseaua străbate numeroase așezări rurale. Locuitorii a­­cestor sate, adunați de cele două părți ale drumului, fac o primire călduroasă oaspe­ților români. Vineri seara, guvernatorul statului Mysore, Samanath Lyer, a oferit în saloanele pa­latului „Raj Bhavan“ din Bangalore, un dineu în cin­stea președintelui Consiliu­lui de Stat al Republicii So­cialiste România, Ceaușescu, și a soției Nicolae­sale, Elena Ceaușescu. La dineu au luat parte președintele Consiliului de Miniștri, Ion Gheorghe Mau­rer, cu soția, Corneliu Mănes­­cu, ministrul afacerilor exter­ne, Cornel Burtică, ministrul comerțului exterior, Petre Tă­­năsie, ambasadorul României la Delhi, și alte persoane ofi­ciale. Au participat, de asemenea, primul ministru al guvernu­lui statului Mysore, Pau­l Veerendra, oficialități ale municipalității din Bangalo­re, deputați, oameni de ști­ință și cultură. In timpul dineului, desfă­șurat într-o atmosferă cordia­lă, prietenească, președintele Nicolae Ceaușescu și guver­natorul statului Mysore au toastat pentru dezvoltarea continuă a relațiilor dintre cele două țări, pentru prie­tenia dintre poporul român și indian. După dineu a fost prezentat un spectacol de cîntece și dan­suri populare indiene care s-a bucurat de aprecierea oaspeți­lor români. I Viața universitară -Contribuția educativă a cadrelor didactice — Necesitatea unui raport: Studentul și filozofia (In pag. a II-a) . In ciuda condițiilor climaterice puțin favorabile din acest an, marea majoritate a cooperatorilor, lucrătorilor din D­IAS, și I.M.A. din județul nostru s-a străduit să aplice întregul complex de reguli agrotehnice, să folosească cu o pricepere fiecare oră bună de lucru în cîmp. Aceasta se reflectă în obținerea unor producții bune la porumb,­­ floarea-soarelui, sfeclă de zahăr și celelalte culturi de toamnă. La ora actuală, într-u­n mare număr de unități D[­ strînsul recoltei de porumb și al celorlalte culturi tîrzii a fost încheiat sau se află pe terminate. Era, prin urmare, de așteptat ca, paralel cu recoltatul, întreaga activitate să­­ fie în așa fel organizată incit să se asigure operativ și­­ transportul la bazele de recepție a cantităților de pro­­­­­­ducție datorate statului. Contractul implică obligații ferme. Să facem totul pentru a le respecta, înțelegînd răspunderile se­rioase pe care le angajează contractele încheiate cu sta­tul, cooperatorii din Sălcuța, de pildă, s-au străduit și se străduiesc să respecte întoc­mai graficele de livrare. Con­siliul de conducere al coo­perativei a stabilit zilnic un număr de mijloace de tran­sport care să fie exclusiv folosite la livrarea produse­lor în bază. Pentru ca ope­rațiile de încărcare și cărcare să se efectueze des­eit mai repede posibil, fiecare brigadă a primit sarcina să asigure zilnic, la baza de re­cepție, un număr suficient de oameni. Datorită unei astfel de organizări, cooperati­va din Sălcuța reușise, pînă zi­lele trecute, să livreze toate ce­le 156 tone porumb — munci I.M.A., 85 tone sămînță împrumutată, precum și a­­proape 200 tone din cele 350 tone contractate. Evident, asemenea exemple pozitive se întîlnesc și in al­te unități din județul nostru. Bunăoară, cooperativa agricolă din Unirea, organizînd bine predarea, paralel cu recolta­tul a livrat în baza de recep­ție de la Plenița peste 143 tone porumb, 433 tone floa­­rea-soarelui față de cele 317 care a avut contractate, pre­cum și alte produse. Este me­ritorie inițiativa acelor coo­perative care, nu numai că predau la timp și din cele mai bune produse cantitățile contractate, dar, dorind să-și sporească veniturile, supli­mentează in mod sensibil contractele. Țăranii coopera­tori s-au convins din propria experiență că, îndeplinind și depășind prevederile contrac­tuale, contribuie la o mai bună aprovizionare a populației, la asigurarea in­dustriei cu materii prime și, în același timp, dinamizează dezvoltarea economică a pro­priilor unități, își sporesc ve­niturile. Deși ne aflăm într-o pe­rioadă destul de înaintată, unele consilii de condu­cere amină in mod ne­justificat onorarea semnă­turilor pe contractele în­cheiate cu statul, contracte care stabilesc obligații rigu­roase. Că așa stau lucrurile, ne-o dovedesc faptele. în ziua de 14 octombrie, în incinta bazei de recepție din Terpezița nu erau decit vreo cîteva autocamioane și re­morci încărcate cu porumb. — Ați început cumva, lucrul de la ora aceasta­­ — l-am întrebat pe tovarășul Florea Nedelcu, șeful bazei. — Noi avem munca în așa fel organizată nicit putem re­cepționa operativ produsele începând cu­ mai de diminea­ A. FRIGIOIU (Continuare în pag. a III-a) Un pitoresc colț din stis Calafat era Foto. B Florian ...........­­........................ . $ I '­iritiiifiiiiniiriiiniirfiitirnirirrtu/iirriiriirrir­ir­irînniiririrnnntr Consumatorii de frumusețe — L-ai citit pe Hegel ! — In parte. — Atunci să-ți citesc un pasaj din confesiunile sale : „lm­i amintesc cum In anii tinereții mele, un primare oare­care ii Învinuia pe scriitori că au mers pină acolo Incit încear­că să zdruncine bazele creștinismului și ale ordinei legale. Unul din ei la chiar apărarea sinuciderii ! Te apucă groaza numai cind te gândești !“. Din explicațiile ulterioare a reieșit că pri­marul se referea la „Suferințele tânărului Werther“. Ce părere al 7 — Mă bucură și mă va bucura Întotdeauna această putere a literaturii. — Dar despre puterea... Ignoranței nu găsești nimic de adău­gat ? — Ai Însemna­tă discutăm despre infinit. Știi doar că viața e prea scurtă pentru o astfel de discuție. — Apropo de puterea literaturii. Cum ne putem feri de lite­ratura proastă, adică într-un fel nocivă ? — Prin cultură, prin educarea gustului, într-un cuvânt prin școală. Aproape că, parafrazând o butadă, e mai important ce nu citim, decit ceea ce citim. — Dar se vînd și cărțile proaste, nu vezi­­. — Bine că se vind. Primul pas e făcut. MIHAI DUȚESCU

Next