Inainte, septembrie 1971 (Anul 28, nr. 8238-8263)

1971-09-19 / nr. 8254

Proletari din toate țările, uniți-vă! ORGAN AL COMITFTIII III .HI­LFTIUM Hill.l ( P.C.R. ȘI AL CONSILIUMi POPULM) JUDEȚEAN Vizita tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU în județul Caraș-Severin 18 In cursul zilei de sîmbătă, septembrie, tovarășul Nicolae Ceaușescu, împreună cu tovarășii Ion. Gheorghe Maurer, Manea Mănescu, Ilie Verdeț și Maxim Ber­­ghianu, a continuat vizita de lucru în județul Caraș-Se­verin. De la reședința jude­țului se pleacă la primele ore ale dimineții. Cetățenii Re­­șiței, care pe tot parcursul vizitei de vineri au înconju­rat cu multă căldură și dra­goste pe conducătorul parti­dului și statului, au dat din nou străzilor „Cetății de foc“ imaginea specifică ma­rilor sărbători, prin entu­­siastele și strălucitoarele ma­nifestări populare. In aplau­zele și uralele mulțimii, co­loana de mașini străbate cen­trul orașului, îndreptîndu-se spre Caransebeș. Vizita se­cretarului general în muni­­cipiul Reșița, prilejuită și de împlinirea a 200 de ani de activitate industrială ne­întreruptă pe aceste melea­guri, dialogul fructuos cu activiști de partid și de stat, cu ca­dre de conducere din economia județului, cu mun­citori, ingineri și tehnicieni din întreprinderile munici­piului, indicațiile date re­prezintă un puternic factor mobilizator pentru activita­tea viitoare a reșițenilor, pentru dezvoltarea continuă, multilaterală a județului Caraș-Severin. ...Caransebeș. In aceeași atmosferă entuziastă, plină de căldură, conducătorii de partid și de stat străbat ar­terele principale ale orașu­lui. Aproape întreaga populație a venit în întâm­pinarea tovarășului Nicolae Ceaușescu. Prin aplauze și urale, oamenii muncii își ex­primă nețărmurita bucurie de a avea în mijlocul lor pe conducătorul partidului statului, dragostea și recu­­i­noștința față de conducerea partidului și statului pentru grija ce le-o poartă. Tovarășul Nicolae Ceaușescu, ceilalți oaspeți sînt invitați să viziteze noua uzină în care procesul de pro­ducție se desfășoară concomi­tent cu lucrările de con­strucții și montaj. L­a intra­re se află o imensă pancartă pe care este înscrisă urarea :,Bine ați venit în mijlocul nostru, iubiți conducători de partid și de stat“. Muncitori și muncitoare înconjoară pe oaspeți și le oferă buchete mari de flori. Sîn de față ministrul industriei construc­țiilor de mașini, Ioan A­­vram, primul secretar al Comitetului orășenesc Ca­ransebeș al P.C.R., Nicolae Magda, și colectivul de con­­duc­ere al uzinei. Vizita în întreprindere în­cepe cu o prezentare a pro­filului unității și a stadiului de construcție. Prin inter­mediul unor grafice și ma­chete, directorul uzinei, ing. Vasile Uscat, arată că, în fi­nal, întreprinderea va pro­duce anual 66 000 tone con­strucții metalice pentru hale industriale și pentru­­ alte nevoi ale economiei naționa­le, precum și diferite ansam­blu sudate pentru construcția de mașini. In prezent, uzina este intrată parțial în func­țiune pentru o capacitate a­­nuală de 20 000 de tone.­ Se vizitează prima hală de producție intrată în funcțiu­ne. Ea ocupă o suprafață de aproximativ 45 000 mp pe care sînt amplasate utilaje moderne, purtînd în marea lor majoritate marca unor uzine constructoare de ma­șini din țară. Nicolae Ceaușescu Tovarășul cu muncitorii asupra discută unor probleme legate de procesul de producție, de condițiile de muncă și de viață. 6e in­ (Contin­uare în pag. a II-a) Dragi tovarăși. Doresc în primul rînd să vă adresez dumneavoastră, între­gului colectiv al Uzinelor „Oțe­lul Roșu“, tuturor oamenilor muncii din orașul Oțelul Roșu un salut călduros din partea Comitetului Central al parti­dului, a Consiliului de Stat și a guvernului patriei noastre sor­cialiste. (Aplauze îndelungate). Mitingul de astăzi este con­sacrat unui eveniment impor­tant din viața uzinei dumnea­voastră — împlinirea a 175 de ani de cînd a început să se pro­ducă metal pe aceste meleaguri. Doresc să menționez că în a­­cești ani uzina a cunoscut o dez­voltare continuă — și mai cu seamă în anii construcției so­cialiste, cînd producția ei s-a mărit de cîteva ori. De aceea, doresc să vă felicit atît cu pri­lejul aniversării a 175 de ani de existență a uzinei, cit și pentru rezultatele bune pe care le-ați obținut în anii construc­ției socialismului. (Aplauze pu­ternice, prelungite). De fapt, uzina dumneavoastră produce astăzi aproape tot atît oțel cit se producea înainte de război în întreaga noastră țară. Desigur, aceasta arată cit de slab dez­voltată era, în trecut, siderur­gia în România, dar, totodată, pune în evidență progresele mari pe care uzina dumnea­voastră le-a cunoscut în acești ani. Probabil că pînă în 1975, uzina va ajunge să producă chiar mai mult oțel decit se realiza în România înaintea ce­lui de-al doilea război mondial. Aceasta arată ce mari pers­pective de dezvoltare are în continuare uzina dumneavoastră. (Vii aplauze). Cunoașteți preocuparea parti­dului nostru privind dezvoltarea siderurgiei, faptul că acordăm o mare atenție creșterii rapide a producției de metal și în spe­cial sporirii substanțiale a pro­ducției oțelurilor speciale, pre­lucrării superioare a acestora. In cadrul acestui program, uzi­nei „Oțelul Roșu" îi revin sar­cini importante. Pe baza mă­surilor suplimentare care se elaborează pentru dezvoltarea producției de oțel și asigura­rea economiei noastre naționale cu profile cât mai corespunză­toare necesităților, uzina dum­neavoastră urmează să cunoască în următorii ani o dezvoltare mai rapidă decit se avea inițial în vedere. Va trebui, fără în­doială, să se acorde o mai mare modernizării atenție mai accelerate a producției, inclu­siv a oțelăriei și, o dată cu creșterea și diversificarea pro­ducției, să se îmbunătățească și condițiile de muncă ale celor ce lucrează aici. (Aplauze pu­ternice, îndelungate). Cunoscînd rezultatele bune obținute de colectivul uzinei atît în cursul cincinalului care a trecut, cit și în primele opt luni ale noului cincinal — fap­tul că planul de producție a fost realizat în această perioadă în proporție de 103 la sută — am deplina convingere că sarcinile sporite ce revin colec­ti­tivului dumneavoastră vor fi realizate cu succes. De aceea, doresc să vă felicit pentru re­zultatele bune obținute atît în cincinalul trecut, cit și în pri­mele opt luni ale acestui an — și să vă urez succese și mai mari în viitor. (Aplauze înde­lungate). Așa cum s-a spus aici, o dată cu dezvoltarea uzinei, în anii socialismului s-au îmbunătățit continuu condițiile de viață ale oamenilor muncii din între­prindere și din oraș. Vechea comună — sau mai bine zis, vechiul sat — a devenit astăzi un oraș cu peste zece mii de locuitori. S-au ridicat aici o serie de obiective social-cultu­­rale — și, fără îndoială, că și în cursul acestui cincinal va continua să se dezvolte atît con­strucția de locuințe, cît și de instituții și așezăminte de in­teres social și cultural — ceea ce va contribui la îmbunătăți­rea condițiilor de viață ale oa­menilor muncii. (Aplauze pu­ternice). Toate acestea fac parte din programul general elaborat de Congresul al X-lea al parti­dului nostru pentru dezvoltarea intr-un ritm rapid a industria­lizării socialiste a țării, care să permită apropierea României de țările avansate din punct de vedere economic, să asigure ri­dicarea patriei noastre la un nivel economico-social tot mai înalt, condiții tot mai bune de viață întregului popor. Acestea sînt, de fapt, înseși obiectivele făuririi societății socialiste mul­tilateral dezvoltate, care asigură bunăstarea și fericirea tuturor celor ce muncesc. (Aplauze pu­ternice, îndelungate). Fără îndoială, realizarea o­­biectivelor trasate de Congresul al X-lea al partidului cere efor­turi serioase din partea între­gului popor, și, în primul rînd, cere o activitate intensă din partea clasei noastre muncitoa­re, care, de altfel, a răspuns întotdeauna cu cinste chemării partidului și deține rolul prin­cipal în întreaga operă de fău­rire a socialismului în România. (Aplauze puternice). In activitatea noastră au exis­tat, desigur, și unele lipsuri, s-au săvîrșit și greșeli. Mai a­­vem încă multe lucruri de îm­bunătățit, inclusiv în uzina dumneavoastră, unde trebuie perfecționată activitatea atît pe tărîmul investițiilor, al gospo­dăririi eficiente a mijloacelor pe care le aveți la îndemînă, cit și în ce privește utilizarea mai bună a capacității oameni­lor muncii. Aveți aici un colectiv cu bune tradiții, cu o calificare înaltă și considerăm că aportul lui la dezvoltarea economiei na­ționale trebuie să fie pe măsura experienței și capacității sale. De aceea comitetului de partid și comitetului oamenilor muncii pen­tru conducerea activității econo­mice și sociale a întreprinderii le revine sarcina de a lua toate măsurile pentru a uni eforturile întregului colectiv în vederea îndeplinirii în cele mai bune condiții a însemnatelor preve­deri din actualul cincinal. Am ferma convingere că vor fi realizate în întregime toate a­­ceste sarcini. (Aplauze înde­lungate). Cunoașteți preocupările parti­dului și guvernului țării noastre privind perfecționarea tuturor laturilor vieții sociale, măsurile adoptate de Comitetul Executiv în luna iulie a acestui an pen­tru îmbunătățirea activității politico-educative. Toate aceste măsuri sînt chemate să contri­buie la ridicarea conștiinței so­cialiste a poporului nostru, să asigure ca, o dată cu dezvolta­rea economiei, să crească și ni­velul politic și de cultură, de cunoștințe științifice al întregului popor, ca fiecare membru al societății noastre socialiste să poată participa în mod activ, în deplină cunoștin­ță, la conducerea societății, a tuturor domeniilor de activita­te, în felul acesta dezvoltarea patriei noastre va fi realmente rodul activității conștiente întregului popor care, stăpîn pe­­ destinele sale, își făurește vii­torul așa cum îl dorește. (Aplauze îndelungate, puterni­ce). Cunoașteți, de asemenea, acti­vitatea internațională a parti­­d­ului și pu­ternii lui pat­riei noastre. Știrți că întotdeauna partidul nostru a considerat că între sarcinile naționale și cele internaționale există o strînsă unitate dialectică. Preocupîn­­du-se permanent de dezvoltarea cu succes a societății noastre socialiste — care constituie sar­cina sa fundamentală — parti­dul nostru comunist răspunde, totodată, și îndatoririlor sale internaționale. Trebuie să dezvoltăm colabo­rarea cu țările socialiste, cu partidele comuniste, cu toate forțele antiimperialiste, să con­tribuim la creșterea influenței și prestigiului socialismului în lume, la asigurarea păcii și co­laborării între popoare. (Vii aplauze). De altfel, uzina dum­neavoastră are nu numai o experiență îndelungată în pro­ducerea metalului, ci și o veche și bogată istorie de luptă revo­luționară. încă în 1848 s-a con­stituit aici Asociația de întra­jutorare a muncitorilor, iar cu 20 de ani mai tîrziu, în 1868, s-a afiliat Asociației generale muncitorilor, care avea legături a cu Internaționala I. Aveți deci tradiții nu numai în producerea metalului, ci și tradiții revolu­ționare, de luptă împotriva a­­supririi capitaliste, imperialis­te, pentru dreptate socială și națională, pentru o viață mai bună. (Aplauze puternice). Nu aș putea, de asemenea, să nu menționez că în 1918 muncitorii de la „Oțelul Roșu" s-au pro­nunțat pentru unirea cu Româ­nia, pentru formarea statului nostru național unitar. (Aplauze puternice, îndelungate). Știrii că în anii ilegalității „Oțelul Roșu" a constituit în­totdeauna un puternic centru muncitoresc, revoluționar, iar după 23 August a jucat, alături de celelalte centre revoluțio­nare din această parte a țării, un rol important atît în lupta pentru cucerirea puterii politi­ce, cit și în edificarea societății socialiste. Iată de ce am deplina încredere că întregul colectiv al Uzinelor „Oțelul Roșu" va ști să-și realizeze în cele mai bune condițiuni sarcinile de producție și, totodată, să trans­pună cu cinste în viață hotărî­­rile partidului nostru privind îmbunătățirea activității politi­­co-ideologice, dezvoltarea con­științei socialiste a tuturor ce­lor ce muncesc. (Vii aplauze). Aveți o organizație de partid care numără circa 1 100 de membri, un colectiv puternic care știe să unească eforturile tuturor oamenilor muncii din uzină. Sînt convins că în frunte cu comuniștii, întregul dumnea­voastră colectiv își va îndeplini sarcinile mari ce îi revin și, totodată, își va aduce contri­buția la dezvoltarea solidarită­ții cu oamenii muncii de pretu­tindeni, la lupta tuturor forțelor antiimperialiste pentru progres social și pace. (Aplauze prelun­gite). Aș dori să adresez felicitări întregului colectiv de la „Oțelul Roșu" pentru distincția acor­dată astăzi de Consiliul de Stat. Considerăm că prin deco­rarea uzinei cu Ordinul „23 Au­gust" clasa I, am decorat între­gul ei colectiv, că aceasta*con­­stituie o apreciere pe care partidul și statul nostru o dau muncii depuse de toți cei ce lucrează în această uzină. (A­­plauze prelungite, urale). Doresc, de asemenea, să feli­cit pe tovarășul distins astăzi cu titlul de Erou al Muncii Socialiste, pe ceilalți tovarăși cărora li s-au înmînat, cu acest prilej, — sau li se vor înmîna în zilele următoare — ordine și medalii ale Republicii Socialiste România . Se urez tuturor noi și mari succese in activitatea lor­­ îmi exprim speranța că aceste distincții vor fi înțelese atît ca o apreciere a activității desfășurate pînă acum, cit și ca o expresie a încrederii în ca­pacitatea oamenilor muncii de aici de a asigura îmbunătățirea activității generale pentru înde­plinirea sarcinilor ce le stau in față. Sînt convins că toți cei ce muncesc din acest vechi centru siderurgic vor acționa in așa fel incit la sfîrșitul cincinalu­lui, uzina să se prezinte cu rea­lizări cit mai bune in toate do­meniile, să ocupe un loc frun­taș în rîndul colectivelor side­rurgice. (Aplauze prelungite). Și, pentru că sintem­ la înche­ierea vizitei pe care am făcut-o în aceste zile în județele Me­hedinți și Caraș-Severin și du­pă festivitățile care au avut loc ieri la Reșița cu prilejul îm­plinirii a 200 de ani de exis­tență a acestor uzine, aș dori să mulțumesc tuturor locuitori­lor din localitățile pe unde am trecut pentru puternicele ma­nifestări și sentimente calde cu care am fost pretutindeni. In toate intîmpinați acestea noi vedem o expresie a pro­fundei lor încrederi — ca, de altfel, a întregului popor — in partidul nostru, a hotărîrii de a face totul pentru înfăptuirea în viață a politicii marxist-leni­­niste — interne și externe — a Partidului Comunist Român. (Aplauze puternice, îndelunga­te). In încheiere doresc, încă o dată, să vă urez noi și mari succese în activitatea dumnea­voastră, multă sănătate și feri­cire ! (Aplauze puternice, înde­lung repetate. Se scandează „Ceaușescu — P.C.R.“. Cei pre­zenți la adunare ovaționează minute în șir pentru partid, pentru Comitetul Central, pen­tru secretarul general al parti­dului, tovarășul Nicolae Ceaușescu­. Cuvin­tarea tovarășului NICOLAE CEAUȘESCU curier cotidian • CONFERENȚIARI LA SATE Comisia județeană pentru difuzarea cunoștințelor cul­­tural-științifice organizează astăzi, în localitățile Goești, Negoești, Fărcașu și Tălpaș expuneri pe teme juridice. Cu acest prilej, juriști de la Craiova vor vorbi despre „Apărarea avutului obștesc în cooperativele agricole de producție“. • PRIMELE SUPRAFEȚE ÎNSAMÎNȚATE CU PAIOASE DE TOAMNA Incepînd de ieri, în multe cooperative agricole din ju­dețul Dolj s-a luat startul însămînțărilor de toamnă. In 15 cooperative agricole au fost însămînțate cu orz și secară masă­ verde aproa­pe 500 de hectare. Cele mai mari suprafețe au fost însi­­mînțate la cooperativele a­­gricole din Mîrșani și Bra­­tovoești. • „ZODIA TAURULUI" IN­­ TURNEU Ieri a plecat intr-un lung turneu prin țară un colec­tiv al Teatrului Național din Craiova cu piesa „Zodia taurului" de Mihnea Gheor­­ghiu. Actori­ craioveni vor susține spectacole în orașele Arad, Deva, Cluj, Brașov, Ploiești, Pitești și altele.­­ ATELIER-ȘCOALA In cadrul uzinei „Electro­­putere“ va funcționa un a­­telier-școală unde își vor efectua practica elevii grupului școlar. Acest ate­lier este dotat cu mașini și utilaje date disponibile de diferite fabrici ale G.U.A M.E.C. El va avea un rol deosebit în pregătirea pro­fesională a ucenicilor, care vor lucra efectiv sub su­pravegherea maiștrilor in­structori. ;,SSy,v;*yrT''' ’ ’’ 19. SEPTEMBRIE­ 1971 mui xxvîi Nr. «ÎC* 6 PAGINI 33 BANI o presti­gioasă realizare a meșteș­garilor . După primele trei trimestre, un spor la valoarea producției marfă de 34,4 mi­lioane lei . Planul de export revenit în primele 9 luni a fost depășit cu 350 000 lei valută în preocupările complexe pentru deservi­rea exemplară cu produse și servicii de bu­nă calitate, meșteșugarii din unitățile U.J.C.M. Dolj au raportat un prestigios suc­ces — îndeplinirea sarcinilor de plan pe pri­mele 10 luni ale anului înainte de termen. De remarcat că sporul la producția marfă prevăzută pe primele nouă luni ale anului va reprezenta, după trei trimestre, impună­toarea sumă de 34 400 000 lei, în creștere cu 27 la sută față de aceeași perioadă a anului trecut. Au fost îndeplinite, de asemenea, sarcinile de plan pe primele 10 luni ale a­­nului la indicatorul livrări de mărfuri către fondul pieții. Potrivit preliminărilor, sporurile ce se vor consemna în perioada ianuarie-septembrie a.c. vor reprezenta 1,2 milioane lei la înca­sări din prestații către populație, 11,4 mili­oane la livrări de mărfuri, 600 000 lei la desfaceri și 350 000 lei valută la export. De remarcat că realizările la export sunt mai mari, după trei trimestre, cu 1 150 000 lei valută față de valoarea exportului pe în­tregul an 1970, iar valoarea producției marfă pe nouă luni din 1971 este mai mare decât cea obținută în 11 luni din anul trecut. i La telefon, doleanțe La o analiză pe țară a activității în domeniul poștă, tele­­graf-telefon s-a subliniat că municipiul Craiova trebuie socotit orașul din țară în care, în acest an, s-a înregistrat cea mai ra­pidă creștere a numărului abonaților și, într-un fel, cele mai multe asignări de numere telefonice. Cifrele confirmă : numai în primul semestru s-au dat în comunicație 5000 de numere ; numai în Calea București au fost făcute 1000 de schimbări de numere, urmînd ca, în curîni, în zona Bucovăț-Breștii să se schimbe alte 1000. într-un viitor foarte apropiat vor fi instalate încă 2000 de linii (numărul cererilor neonorate rămînînd, în aceste condiții, la... 8000 !). Dar, trebuie s-o spunem, acest uriaș efort al tele­­constructorilor și al celor ce deservesc rețeaua nu poate scuza unele carențe, care dau multă bătaie de cap publicului abonat, după cum — iarăși s-o spunem — nu pot fi trecute cu vederea nici atitudinile refractare, de impolitețe și nervozitate ale unor beneficiari de la capătul firului. 03 + 09 = Deranjamente Cel mai mare prejudiciu pe care serviciile de telefoane îl aduc publicului, timpului său prețios, îl constituie așteptarea, peste limitele răbdării, de clte ori se face apel la Informații sau Interurban. Telefonul sună minute în șir în gol sau, în ca­zuri mai fericite, de la celălalt capăt al firului, ți se dă riposta zdrobitoare : „Ai răbdare, to­varășe !“. La aceste situații se pot găsi, desigur, explicații, motivări mai mult sau mai puțin îndreptățite. Ni se pare că, exceptând unele cazuri de lipsă de solicitudine din partea personalului T.T., cauza principală o constituie lipsa de concordanță între creș­terea numărului abonaților și stagnarea numărului pozițiilor de lucru. In condițiile în care solicitările pentru 09 și 03 vin pe aceeași poziție, se ajunge la... deranjamente, propriu-zis la situațiile în care abonații, exasperați, consideră că telefo­nul lor sau sistemul de deser­vire telefonic al oficiului mu­nicipal sînt... deranjate. Deși conducerea oficiului s-a străduit, pe baza concluziilor unor son­daje sistematice, să asigure mai bine turele în vîrf de trafic, aceste carențe nu sînt remania­te. Existența, a­­ cel puțin două poziții în plus ar asigura o sa­tisfacere mult îmbunătățită a cerințelor. Considerăm că, în actualele condiții, forul tutelar trebuie să analizeze această ne­cesitate acută cu toată răspun­derea, mai ales că pînă la sfîr­­șitul trimestrului I al anului 1972 numărul abonaților va crește la 15 000. Argumentul „contra“ că, în viitor, sistemul de centralizare automată va crește neîncetat și va dezafecta în bună măsură serviciul de convorbiri interurbane nu poa­te fi un... argument. „Alo, ați greșit... taxarea!” In multe dintre reclamațiile sosite la redacția noastră sau direct la Oficiul P.T.T.R. mu­nicipal se acuză faptul că ta­xele telefonice sînt stabilite în mod eronat, „dintr-un condei". Unele dintre aceste observații sînt întemeiate, în urma veri­ficărilor făcute, am constatat că — din cauza" unor diode stră­punse, fire inversate și a altor deranjamente, abonaților Cornel Bardan, din str. Brestii 71, Ele­na Sandu, din strada Cîmpia Islaz 125, Ion Bădoiu, din stra­da Săvinești 2, Florin Voicules­­cu (telefon 71818), Elena Lazăr, din strada Brazda lui Novac, și altora li s-au oprit în mod ne­­justificat unele sume bănești, care le vor fi returnate. Și a­­cestea nu sînt excepții. In ge­nere, am remarcat o receptivi­tate deosebită la aceste reclama­ AL. DIANU (Continuare în pag. a V-a) mmm Trustul de îmbunătățiri funciare Craiova. Studiu asupra bazinului hidrografic al Doljului in vederea amplasării de noi sisteme de iriga­ții și lucrări de îmbunătățiri funciare. Foto : FI. Roșoga Rambursați creditele pe măsura angajamen­telor asumate ? In ansamblul măsurilor eco­­nomico-financiare întreprinse de stat pentru dezvoltarea și con­solidarea cooperativelor agri­cole, un rol important îl ocupă creditele pe termen scurt, pen­tru producție, și cele pe termen lung, pentru investiții. Anual, Unitățile cooperatist-agricole din județul nostru pri­mesc sume importante pen­tru producție și investiții. Creditele pe termen scurt se acordă unităților,­­îndeosebi, în prima parte a anului cînd chel­tuielile de producție sînt mai mari decit veniturile realizate și se folosesc, cu precădere, pen­tru acoperirea nevoilor mate­riale, plata avansurilor în bani la normele de muncă și reparti­zarea unor sume pentru fondul de acumulare etc. "Potrivit normelor legale, la baza acordării creditelor de producție stau angajamentele asumate de cooperativele agri­cole prin contractele de livrare a unei părți din producția ve­getală și animală. Restituirea creditelor la termenul stabilit depinde de modul cum unitățile beneficiare respectă contractele de livrare a produselor agri­cole. Despre modul cum coope­rativele agricole își îndeplinesc obligațiile asumate, organele Băncii pentru Agricultură și Industrie Alimentară, Sucursala județeană Dolj au făcut nume­roase investigații. Principala garanție a folosirii eficiente a fondurilor împru­mutate și a restituirii acestora, la termenul scadent, constă în CONSTANTIN IROD Banca pentru Agricultură și Industrie Alimentară, Sucursala județeană Dolj îndeplinirea tuturor indicato­rilor de plan ca rezultat al a­­plicării unei agrotehnici rațio­nale, valorificării superioare a producției și rezervelor eco­­nomico-naturale din fiecare unitate. De la un an la altul crește numărul unităților care valori­fică, pe bază de contract, can­tități de produse superioare anilor precedenți, ceea ce le permite să restituie la obligațiile financiare față timp de stat. De pildă, cooperativele a­gricole Balota, Gogoșița, Sca­ești, Fratoștița, Veleni, Seaci de Pădure, Carpen, Cleanov , multe altele, deși amplasate în zona colinară, cu pămînt ma puțin fertil, datorită folosiri cu chibzuință a mijloacelor ma­teriale și bănești, executări lucrărilor agricole la un nive tehnic corespunzător, au reuși să obțină producții mai bune și să se achite onorabil de o­bligațiile asumate. Mai există, însă, unități care după ce obțin creditele nece­sare, nu le folosesc Mai mult, nu întreprind eficient mă­suri pentru întreținerea cores­punzătoare a culturilor și î n­grijirea rațională a efectivelor de animale, de recoltare­­. (Continuare în pag. a V-a) Pedagogia startului Cunoștințele, priceperile, deprinderile, „schemele“ de via­ță și de activitate ale școlarilor se consolidează, se îmbo­gățesc, se sistematizează și se cristalizează în timpul vacan­țelor, în contactul direct și viu cu natura înconjurătoare, cu frumusețile ei și ale țării, cu realizările oamenilor și ale societății. Aceste „roade“­­ale vacanței trebuie „culese“ cu grijă, pregătite și folosite ca o „rampă“ de lansare a suc­ceselor din anul care începe. Nici nu se poate o situație mai favorabilă pentru a întări emoțiile și sentimentele trăite de copii în tabere, în vizite, în excursii și oriunde pe drumu­rile și pe meleagurile țării. Fără verbalism inutil și fără șablonul inhibant al lecției rutiniere, ci simplu și direct, ca o convorbire liberă, în care cuvintele și propozițiile se în­­lănțuiesc fără eforturi, zugrăvind și fixînd imagini și urme de neuitat. Avem, de asemenea, un excelent prilej să con­statăm și să deschidem mai larg „ferestrele“ noi prin care ochii copiilor au văzut, au cunoscut și au înțeles diferite fe­nomene, evenimente, cunoștințe și realizări omenești. Cu pricepere și bunăvoință, putem să folosim „acumulările“ vacanțelor pentru cunoașterea mai profundă a particularită­ților individuale și ale micro-grupurilor, pentru a reuși mai ușor să facem readaptarea copiilor la exigențele regimului școlar și pentru a interveni corect în procesul dezvoltării personalității lor. Aceasta — mai ales pentru faptul că, une­ori, trei luni de vacanță aduc o serie de „metamorfoze“ fiz­­ice și spirituale, în special la vîrsta preadolescenței și ado­lescenței, nici­ unii elevi apar „complet schimbați“ față de anul anterior. Primele lecții trebuie să se desfășoare într-un dialog viu și spontan, în care inteligența copiilor să aibă latitudinea necesară pentru autoexplorarea conștiinței și autocenzura­­rea sinceră, prin formularea judecăților de valoare morală și material-științifică.. Numai așa putem să-i pregătim pe copii pentru eforturile ulterioare, pentru o viață concretă, cu toate bucuriile ei, dar și cu exigențele din ce în ce mai mari și (de ce n-am spune-o ?) cu încercările ei. Și pregătim pentru o activitate matură cât mai utilă întregii societăți, în esență, la începutul anului școlar sunt necesare mici „cursuri" în afara programelor, care să­­ ne ajute să deschidem mai larg fereastra contactului direct cu lumea înconjurătoare, contact pe care copiii l-au avut în afara șco­lii. Să nu ne fie teamă că nu vom avea timp să parcurgem „planificarea calendaristică", că nu ne vom îndeplini dife­rite planuri săptămînale sau lunare, dacă nu vom intra din primele ore — direct și rigid — în „materia de specialitate" . Vom observa cu satisfacție, pe parcursul anului școlar, că e­­levii noștri sînt mai atenți, mai curioși să afle, mai intere­sați în procesul de învățămînt din școală și vor pune mai pu­ține probleme de ordin comportamental. Prof. MILTIADE IONESCU

Next