Informaţia Harghitei, octombrie-decembrie 1971 (Anul 4, nr. 1119-1197)
1971-10-14 / nr. 1130
Anul IV, nr. 1130 JOI 14 octombrie 1971 ZILE HOTARITOARE pentru soarta recoltei! REPORTERII NOSTRI TRANSMIT DE LA FATA LOCULUI Cind sunt folosite toate mijloacele... La punctul numit Gergeş, din satul Cetăţuia, comuna Sînsiimion, peste 150 de cooperatori lucrau de zor la recoltatul cartofilor. Alături de ei, l-am întîlnit pe preşedintele Cooperativei agricole de producţie, Barta Iosif şi secretarul Comitetului comunal de partid, Tudor Ladislau. Vorbindu-ni-se despre prezenţa oamenilor la muncă, s-a scos în evidenţă participarea numeroasă, din ultimele zile, efectul mobilizării făcute de către toţi factorii, pentru ca recolta celor 165 ha cu cartofi să poată fi asigurată la timpul optim. Pînă azi, 12 octombrie, numărul hectarelor recoltate, ajunsese la 95 şi existau speranţe ca în cursul zilei să se ajungă la o sută. Ultimele zile au adus îmbunătăţiri substanţiale şi în ceea ce priveşte situaţia onorării contractelor. Aşa de exemplu, ni s-a spus că au fost predate peste 1000 X. NETE (Continuare in pag. a 2-a) Cu toate forțele la recoltarea cartofilor MORAVURI ŞI... năravuri — Cei e şi cu maşinile astea, domnule, atîtea şuruburi, piuliţe, arcuri şi alte „mărunţişuri" că stai şi te frămînţi de unde să mai începi cu reparatul . . . if ANi f ■* PROLETARI DIN TOATE TARILE* UNlT/VAl 4 pagini 30 baniHARGHITEI ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAN HARGHITA AL P. C. R. Şl AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Uite sacul, nu e sacul Tovarăşul Antal Alexandru, director la Agrosem, era cît pe-aci să se supere cînd i-am atras atenţia asupra necesităţii deservirii mai prompte, Cu saci, a unităţilor agricole, evitînd rămînerea în urmă a livrării cartofilor de sămînţă şi la fondul centralizat al statului. Ne-a asigurat atunci că va face tot posibilul pentru grabnica remediere a acestei situaţii. Ce-i drept, unităţile au mai primit cîteva mii de saci, dar, din păcate, numărul acestora nu este în stare să satisfacă nici necesităţile de moment. Aşa că: „Uite sacul, nu e sacul“, cartofii fiind tot pe tarlalele cooperativelor agricole de producţie din Lăzarea şi Remetea, şi nu la bazele de recepţie, unde ar fi locul lor. I. ARADEANU Bătălia recoltei continuă Starea vremii oferă condiţii prielnice desfăşurării într-un ritm intens a lucrărilor agricole de sezon. Ca urmare a acestui fapt, şi a participării însufleţite la muncă a cooperatorilor, majoritatea unităţilor înregistrează importanţi paşi înainte privind recoltarea cartofilor şi lucrărilor de pregătire a recoltei viitoare. Consemnăm cîteva secvenţe pe care le considerăm semnificative pentru modul în care se desfăşoară bătălia recoltei în zona Gheorghenilor. C.A.P. Lăzarea însămînţările au fost încheiate, recoltatul cartofilor se apropie de sfîrşit. La unitatea agricolă din Lăzarea, una din cele mai mari cultivatoare de cartofi din judeţ, în ziua de ieri. (Continuare în pag. a 2-a) IN BAZINUL GHEORGHENILOR La C.A.P. Martini. Lucrările actualei etape se rezumă doar la recoltarea cartofilor ? In ultimele zile, pare-se că lucrările agricole au fost „defalcate“ în două mari „capitole“. Primul ar cuprinde lucrările de recoltare a cartofilor, iar al doilea pe cele de pregătire a recoltei anului viitor. Dacă necesitatea stringentă a recoltării la timp şi în condiţii optime a cartofilor a fost înţeleasă, nu acelaşi lucru se poate afirma despre semănăturile de toamnă. La C.A.P. Mărtiniş, de pildă, (ing. şef Szabó Eugen) s-au depăşit livrările de cartofi la fondul de stat cu 63 tone, cantităţile predate continuînd să crească. Următoarele 2—3 zile vor consemna recoltarea integrală a culturii cartofilor de la această unitate. Pentru, aceasta aprecierile noastre ! Numai că lucrările actualei etape, a campaniei de toamnă nu se rezumă doar la cartofi ! O foarte succintă statistică scoate în evidență încetineala, ritmul M. POPA (Continuare în pag. a 2-a) DE PE CUPRINSUL PATRIEI La Institutul de geofizică aplicată din Bucureşti Pag. a 3-a Investiţiile pe 1971, integral şi la timp realizate • Acum, la mijlocul toamnei putem anunţa pe cei interesaţi că şi în oraşul Miercurea-Ciuc, la cîteva din unităţile O.C.L. — braserie şi magazia 108 —, a sosit must şi că a fost pus la dispoziţia consumatorilor. Din cele 4.000 litri must aduşi din zona Focşani, 1.000 sunt rezervaţi pentru Miercurea-Ciuc, iar 3.000 pentru Gheorgheni. Responsabilul braseriei „Carpaţi“ ne asigură că de pe lista meniului zilnic, nu va lipsi nici mult dorita pastramă cu mămăliguţă — aşa, ca să fim şi noi în ton cu sezonul. • La librăria din Miercurea-Ciuc, au sosit Informaţia de curînd noi plăci.. Aișatorii de muzică cultă pot cumpăra discurile: „Arii din opere“ în interpretarea lui Ion Dacian, „Sonate pentru pian de Mozart (nr. 1 în Do Major, nr. 2 în Fa Major, nr. 9 în Re Major), interpretate de Corneliu Gheorghiu. De asemenea, a apărut discul nr. 4 din „Istoria muzicii universale“ — în exemple —, de Zeno Vancea. Discul cuprinde opera şi genurile muzi- cii vocal-simfonice în sec. XVII—XVIII. • Lucrătorii Cooperativei meşteşugăreşti „Străduinţa“ din Cristuru Secuiesc au început confecţionarea primelor perechi de papuci de casă din seria celor 120.000 cît reprezintă contractul încheiat recent cu diferiţi beneficiari din ţară. Noile modele de papuci confecţionate din piele, din înlocuitori de piele şi din catifea brodată, sunt produse de artizanat ce poartă amprenta specificului harghitean. ZILEI COMUNISTUL’EXEMPLU ŞI ÎNDEMN Mereu credincios munţilor «... partidul sunt oamenii, istoria sa este istoria oamenilor, conştiinţa lui este conştiinţa oamenilor. Putem spune cu deplin temei: partidul sintem noi, membrii săi, reprezentanţii poporului. El nu este nici mai bun, nici mai rău decit suntem noi, clarviziunea sa este clarviziunea colectivă a membrilor săi, a conducerii sale. Sintem astăzi intru totul îndreptăţiţi să afirmăm: partidul este poporul, reprezentat prin cei mai buni fii ai săi“ (NICOLAE CEAUŞESCU) — întotdeauna mi-au plăcut munţii... începe omul de lingă mine săşi evidenţieze mîndria de a se fi născut şi crescut în vecinătatea plină de verdeaţă a brazilor. Se gîndeşte probabil, că nu sînt de prin partea locuirii şi acest lucru îl determină să-mi vorbească cu mai multă vervă despre frumuseţile de aici, despre înfrăţirea oamenilor cu pădurea. Aerul acesta tare — continuă el — mi-a legănat copilăria, m-a împlîntat înpămîntul acesta aspru şi rece îneît nu mă njai pot despărţi de el. Pasiunea mea pentru munte a devenit tot mai stabilă, mai puternică, văzînd interesul manifestat de statul nostru pentru valorificarea superioară a lemnului. Trenuri cu buşteni, culeşi de pe versanţii Căliimanilor şi ai Gurghiului, de la gurile de exploatare Hurdugaş, Valea Seacă, ori Bîtca— Lomaş, alunecă pe şinele căii ferate forestiere spre locul de unde începe cu adevărat drumul lor spre beneficiari. M-am alăturat celui care se pregătea să intre în muncă. Păşim printre coloşi de lemn şi stive de cherestea. Oameni în salopete şi căşti de protecţie execută lucrările cu precizie şi îndemînare. înfipţi în colţul ascuţit al ţapinei, buştenii se lasă struniţi şi ascultă de forţa lor. Comunistul Alexandru Portic, căci el este noua mea cunoştinţă, mă conduce la hala -gatere. Deduc că aici îi este locul de muncă. E şef de brigadă. In cîteva clipe, joagărele se pun în mişcare începînd cursa de du-te vino, muşcînd din „carnea“ brazilor culcaţi pe vagoneţi. In cîteva minute, trunchiurile lor, se prefac în cherestea şi rumeguş. — Vedeţi, îmi atrage atenţia galeristul, şi maşinile sînt ca oamenii. Uneori parcă le frămîntă ceva. Cîntecul funcţionării lor seamănă uneori a scîncet. Atunci ştim că le e greu, că dacă nu intervenim se pot defecta, îmi vin în minte cuvintele lui Bozan din nuvela „Uzina vie“ a scriitorului Al. Sahia. „Locomotivele sunt copiii noştri, copiii noştri defier“ spunea constructorul de locomotive. îmi dau seama de comuniunea care se stabileşte între om şi unealtă, de-a lungul anilor. Discută cu gateriştii MIRCEA BORDEA (Continuare în pag. a 2-a) Cit de cald va fi în apartamentele noastre la iarnă? Toţi cei ce trăim în Miercurea-Ciuc, ştim foarte bine, că cu iernile Ciucului nu-i deloc de glumit, că aici, mercurul termometrului coboară — în anotimpul cu zăpadă — destul de mult, sub zero grade. Şi luăm măsuri în consecinţă. Ne gîndim la cizme, mănuşi, căciuli şi, în acelaşi timp, ne punem justificata întrebare: „Cît de cald va fi în apartamentele noastre, la iarnă“? întrebarea cu pricina — sîntem siguri — că şi-o pun acum mulţi oameni din oraş, mai ales, aducîndu-şi aminte că în iarna trecută, din cauză că I.G.O. a uitat să prevadă o cantitate suficientă de combustibil, au cam răbdat frig pe lîngă calorifere. UN PLAN CARE SE NAŞTE TIRZIU Cind l-am întrebat de planul de măsuri întocmit în vederea pregătirilor pentru iarnă, tovarăşul Barabás Ştefan, directorul I.G.O. mi-a declarat, nu fără o expresie de jenă întipărită pe chip: — încă n-am întocmit un asemenea plan. Răspunsul, bineînţeles ne-a mirat la culme, deoarece ştim că toate întreprinderile întocmesc din timp asemenea planuri, în care prevăd măsurile ce trebuie luate în vederea bunului mers al procesului de producţie şi în timpul iernii. Un asemenea plan e şi mai necesar la o întreprindere de gospodărire orăşenească, care, se ştie, iarna are de făcut faţă la o serie de probleme nu tocmai uşoare, printre care se numără asigurarea căldurii în blocuri, curăţirea zăpezii de pe străzi şi altele. — Acum lucrează un tovarăş la redactarea lui, a adăugat tovarăşul Barabás, după un timp. Am înţeles că după ce-l va redacta tovarăşul respectiv, planul va fi discutat şi aprobat în comitetul de direcţie, completat, dacă va fi cazul, cu noi măsuri, şi, avînd în vedere acest aspect, ne-a mirat întîrzierea cu care s-a procedat la elaborarea lui. O oarecare explicaţie — insuficientă bineînţeles — ar fi aceea că tovarăşul director, a fost în concediu de odihnă şi în lipsa dînsului nimeni nu s-a gîndit la planul respectiv. De fapt, la I.G.O. se dă impresia că toţi sînt foarte ocupaţi, iar birourile roiesc de oameni care întorc o sumedenie de hîrtii pe o parte şi pe alta. Sînt atîţia oameni în birouri, de dimineaţă pînă la ora 15 încît dacă nimereşte un străin, n-are un scaun pe care să se TR. BONDOR (Continuare în pag. a 2-a) O întrebare justificată Telex GUVERNUL japonez a hotărît marţi să prezinte, în cadrul noii sesiuni a Dietei (parlamentul), şapte proiecte de lege referitoare la retrocedarea Okinawei, programată pentru 1972. MARŢI a avut loc la Paris o seară culturală românească organizată de Asociaţia de prietenie Franţa—România, în colaborare cu ambasada ţării noastre. REPREZENTANŢII industriei chimice sovietice şi franceze consideră utilă încheierea unor ULTIMA ORĂ contracte de colaborare pe termen lung — au declarat presei conducătorii delegaţiilor U.R.S.S. şi Franţei participante la cea de-a şasea sesiune a grupului mixt pentru industria chimică şi construcţiile de, maşini" pentru chimie. DEAN ACHESON, fost secretar de stat în timpul Administraţiei Truman, a încetat din viaţă, marţi, în vîrstă de 78 de ani. CONSILIUL Comandamentului Revoluţiei din Libia a emis o lege cu privire la înfiinţarea a trei companii proprietate de stat: pentru construcţii, arhitectură şi drumuri — informează agenţia libiană de ştiri. Telex Se execută săparea şanţurilor pentru canalizarea oraşului Gheorgheni