Lupta, martie 1923 (Anul 2, nr. 362-388)

1923-03-22 / nr. 380

AnuTrimMO Director Politie CONST. MILLS ABONAMENTUL 200 le ■î 100 lei , . 60 lei REDACŢIA ŞI ABI£XNTSTR NAŢIA BUCUREŞTI. STR. SĂRINDAR 12 Pe 12 K­ni Pe 6 Iuni • Pe 3 Iuni Joi 22 Martie 1923 Director. EMIL D. FAGURE PUBLICITATEA Se primeşte direct la Administraţia zid­­ului şi la toate Agenţiile de publicitate 1 LEU NUMĂRUL IN TARA 2 LEI IN STRAINATATE .&MvExcluderea majorităţei Unui regim de lovitură de stat, de fals şi de teroare trebuie să-i dovedeşti că cuiu pe cuiu scoate. Majoritatea ieşită din furtul urnelor a luat ca sis­tem excluderea din Cameră a membrilor opoziţiei spre a putea astfel încerca să proclame ca născut ,avortonul constituţional. La acest sistem de violentare a ©poaiîs© i, cu ce ar fi putut ea răspunde î Cu rezistenta activă, legitimată de toţi juriştii ca legitimă apărare? Dar pentru ca această rezistentă să nu devie fl­eică, ci să râwaâS© morală, violenţa treb­uia exclusă. Aşa a şi fost. Eri opoziţia, ultragiată prin exclu­deri, a dovedit că ori­cât ar fi furat um­ale, majori­tatea nu a putut fura şi a­ tot-puternicia. Un praf a fost suficient ca, prin odoarea lui, întreaga majoritate să fie exclusă deja dezbateri. Boxerii şi atleţi din majoritate văzăndu-se re­duşi la neputinţă, cai toate „forfeie“ tor, au devenit furioşi, afectând revolta fală de asemenea mijloace g.necivilizate1*. Şi re­ciiera­m la realitate reamintindu-le cuvin­tele istorice ale lui Guito Maniu : „La lovitură de sfat şi furturi de urne, răspun­dem cum răspundem“. Guvernul dictatureî va dormi cum şi-a aşternut Şi va muri cum a trăit: nu ticăloşie şi batjocura. »«L u p . , Groteşti, lugubri, scârboşi, ’Stau atârnaţi ele balconul clu­bului opoziţiei, cadavrele a trei şobolani, cari simbolizează re­gimul şi halul în care se află el. Cei trei şobolani morţi spun , pâ în părerea ţărei, la figurat, ’ cadavrele celor trei fraţi atâr­nă de balconul ţărei întocmai cum altă dată pe timpul ma­rei revoluţii, atârnau de feli­nare cadavrele acaparatorilor şi ale speculanţilor. • Ori­când muribundul­ acesta care se chiamă regimul Brătia­nu ia aere de a se afla în plină viaţă, îşi brodează obrazul său cuprins de gălbuneala morţei, bravează prin acte de violenţă opinia publică, ţara ştie că a­ CGStea nu sunt decât ultimele lui zvârcoliri, ultimele spai­­muri antemergătoare ale mor­ţei. Un regim care nu poate să trăiască decât înconjurat de­­ armată şî de jandarmi, care a transformat Capitala într’un vast lagăr militar şî a pus-o într'un fel de stare de război, care a proclamat de fapt sta­rea de asediu în ţara întreagă, un asemenea guvern putred de rele şi care nu mai are contact cu ţara decât prin mijlocirea armatei, acest guvern nu se poate zice că există, că trăeş­­te. El trăeşte ce e dreptul, d­ar trăeşte în chip artificial, cu­ baloane de oxigen, cu injecţii de cafeina care să-i susţie ini­ma. Se poate ca guvernul Infam al d-lui Brătianu să-şi voteze Constituţia sa, se poate ca, în lipsa opoziţiei, să obţie unani­mitatea, se poate chiar ca să încerce să guverneze şi după ce Constituţia va fi votată. Dar nu e mai puţin adevărat că el de fapt trebue considerat ca morat, că nu va putea supra­vieţui acestui eveniment, cu trebue să-şi facă testamentul şi că moştenirea lui e deschisă. Când d. Brătianu zăreşte la clubul opoziţiei cadavrele ri­dicole şi greţoase ale celor trei şobolani, cadavrele dinastiei­­sale, el îşi vede cum se zice, moartea, cu ochii, şi cela ce tre­bue să-l îngrijoreze mai mult e că publicul, ridicând privirea în sus şi zărind pe cei trei şo­bolani bufneşte de râs şi nici nu spune măcar guvernului pe care-l reprezintă şobolanii : „Dumnezeu să-l erte“. Nici oamenii, nici Dumne­zeu nu pot urta pe ticăloşii cari au pus mâna pe ţară, care o exploatează şi o speculează în folosul lor, cari trăesc şi se înavuţesc din viaţa şi sărăcia generală. Nu pot fi­er­taţi de Dumnezeu şi de oapucni şobo­lanii siniştri şi odioşi, pacostea şi ruşinea neamului românesc. CONST. MILLE ------ 9. Mul­ţi Patru replici repezi şi scurte în şedinţa de alaltăeri a Ca­merei au făcut să reiasă, ca în­­tr-un baso­relief, fizionomia morală a d-lui Iuliu Maniu, conducătorul de azi al opozi­ţiei. D. Brătianu şi-a găsit stăpâ­nul. O Cameră întreagă, cu tribune cu tot, a simţit că dic­tatorul intrase în gaură de şarpe. Care a fost superioritatea forţei d-lui Maniu în replicele lapidare pe cari le-a pecetluit în fruntea despotului desfigu­rat? * Nimic alta decât — adevă­rul.­­ Când i-a spus că „la lovitura de stat şi la furturi de urne se răspunde cum se răspunde”— conştiinţa generală a ţărei era martoră că, numai provocată, exasperată şi “târâtă de ne­voia înlăturare­ cu orice preţ a primejdiei, opoziţia s a vă­zut silită să lupte cu mijloa­cele care -i sunt la îndemână împotriva unui regim de teroa­re. Când i-a spus că acesta nu e parlament, ci dlub­ele partid, Maniu afirma un lucru în con­vingerea adâncă a ţărei. Când i-a spus că se miră că e atât de slab încât trebue să se refugieze în spatele ine­xactităţilor, toţi simţeau că omul acesta spune adevărul. In capul bancei ministeriale era minciuna, bizantinismul. In capul opoziţiei era nu nu­mai un om nou, ci o concepţie nouă: că omul politic trebue să-şi tragă, forţa nu din falsi­­ficarea şi a adevărului şi a instituţiilor şi a voinţei naţio­nale, ci din respectul adevă­rului, al suveranităţei naţio­nale şi al demnităţei perso­nale. In superioritatea aceasta Iu­­liu Maniu s-a arătat de o ener­gie dârză care complectează omul și arată de ce e în stare atunci când a sleit, rând pe rând, toate resursele răbdărei. Saturn -«««Mares* 0 * 4 GRANATE mmmsmmm Diverse trageri Eri a fost la Cameră o şedinţă cu miros ! OHOrtţia vazflnd că majrwHa­tea şi-a luat nasul la purtare, a lovit-o tocmai unde e mai sus­ceptibilă, dând drumul — ps cale umană sau artificială. — nu s a stabilit Incăî — unei uriaşe, vas­te si asasin© odort ! Majoritarii au evacuat într’o clipă arena, retrăgându-se în subterane. Dar zadarnic : „che­­stia** cu miros îî urmărea impla­cabilă ! La urmă a fost scos vinovat pă­­rin­tele Braghîeb tîică „chestia*­ era. popească, după dimensiunile mirosului! In sfârșit, ă. Ionel Brătianu o fi dispus să tragă și cu tunul ca si îşi apere Constituţia, dar erî s’a convins ca mai sâni şi alte... trageri pe lumea asta ! 1 DESOA O lovitură de moarte dictaturei britieniste Majoritatea a mai organizat ori, la Cameră, o mică mascaradă: deputaţii guvernamentali cari au lipsit de la votul pentru luarea în consideraţie a Constituţiei au de­filat, la tribuna pentru a îmbră­ţişa noua Constituţie! Alţi deputaţi din majoritate au cerut apoi d lui Vintilă Brati­ am­ să împartă excedentul de miliar­de la toate categoriile de funcţio­nari. Dar d. Vintilă Brătianu le-a recomandat prudenţă şi­ modera­­ţiune. Opinia publică va pricepe ce înseamnă manopera aceasta: se pregăteşte platforma de opoziţie. Cu manifestaţi­uni ca acele «ie­eri de la Cameră nu se va înşela un singur funcţionar. * D. VaMa a exasperat ori gu­vernul şi majoritatea d­dind imperturbabil o nouă declara­ţie din partea opoziţiei aliate prin care pentru a suta oară se înrolît, de nulă şi fără putere de lege te face face acest parla­­ment. La această persistenţă dia­bolică a opo­ziţiei in atitudinea ei se răspunde cu urlete şi a­­postrofărî, dar banca ministe­­rialii, îşi dă seama perfect că opoziţia a adoptat o atitudine absolut intransigentă la ches­tia constituţională. D. Ionel Brătanu s-a revol­tat în şedinţa de Luni, şi-a în­vineţit pumnii batftsd în ma­să şi şi-a exprimat mirarea sa că opoziţia a putut cădea întră asemenea greşală! D. JSrăvia­­nu nu poate concepe cum un partid politic se poate hazarda să declare de lovitură de stat procedarea' brătîenistâ fu­ch«s­tîa cwusiilîiv'v'­oaiă­ şi să­ adop­te chiar şi o atitudine cores­punzătoare cu gravitatea unei lovituri de stat. Im trecut par­tidul liberal a mai făcut multe • lovituri de stat, s a protestat la gazetă, sau rostit câteva dis­cursuri şî lovitura de stat a rămas. Asî însă opoziţia nu mai vrea să se închine unei lovituri de stat şi răspunde ca o contra revoluţia ne, fără vărsare de sânge, cu alte mijloace cu cari încearcă să zădărnicească­­o guvernare prin lovituri de stat * 1). Brătianu ramane uluit in faţa unor astfel de concepţiuni a­­supra rezistenţei contra unui re­gim despotic. De ace­ea înşiră ar­mata pe străzi, nu ridică stan­a de asediu, expulzează opoziţia din Ca ■merii, închide şi baricadează cu armată şi pompieri Hatic opozi­ţiei, pune să bată chiar în incinta Camerei pe deputaţii opoziţiei şi apoi perorează la tribună ca un potenţat că guvernul nu va de­zarma. _ ^ Nu va dezarma? Iata ca ori o­­poziţiai după ce şi-n formulat pro­testele, în momentul când majo­ritatea a voit să procedeze la vo-­­ tarea pe articole a Constituţiei, cineva■ a aruncat o bombă,, dar o bombă care run rănit de cât des­potismul guvernultd. O bombă pestilenţială a stispei, dar ori câtva timp discuţia. Comisia de disciplină a bănuit că autorul acestui „atentat“ ar fi părintele Drăghici. S-a hotărât ex­puiar­ea lui din Cameră. Aceaşi soartă, au mai împărtăşit-o şi: d-nii Gr. Itmian, Sever Bod­i, Vic­tor Moldovan, Bivol Nicolae, X. Ciornei şi Abdulahi­i Selim. * Opoziţia însă va continua acţiunea ei de rezistenţă fiind­că ea se consideră sub lovituri de Stat, în afară de legi şi în a.A­semenea condi­ţîuni nu s'a mai pomenit să se voteze o Consti­tuţie şi deci vor recurge treptat la diferite mijloace pentru a zădărnici votarea ori câte ex­pulzări s'ar mai face. Despotismul ferăilenist, con­cepţia de guvernare teroristă, suferă o lovitură de moarte, îngroparea acestui despotism, iată rostul acţiunei opoziţia- U8Î, _ ____H. P. CAMERA la final nlf al Guvern, mentalii se laudă că a au fost la Cameră de cât­e voturi contra luărei în consi­derare a exoectului Constitu­ţiei. Acele 5 voturi contra par a fi tot liberale date într adins pentru a se acredita că opozi­ţia a participat la votarea Con­stituţiei. întreaga opoziţie s’a abţinut dela vot, chiar şi d. Iorga. Prin urmare in unanimitate liberalii prezenţi au luat in considerare noua Constituţie. Pentru ca să se evite o de­monstrar­e la votarea în total a Constituţiei, au început târ­­gueli cu celî guvernamentali cari se împotrivesc modifică­rilor mai importante. In special se tratează cu d. Fexechide chestia naţionali­­zărei subsolului. Deunăzi „Viitorul” a insi­nuat că petroliştii au pus mi­­n­oame îa dipozîţia pentru a împedeca naţionalizarea sub­­solul­u­i. Dacă opoziţia se abţine de la vot ar putea „Viitorul” sa spună la cine a făcut aluzie cu insinuația că se încearcă a se obține voturi contra prin corupțiune ? întocmirea tabelelor de înaintare in armată de generalul Rovina. Ziarele anunţă că consiliul su­perior al armatei se întruneşte spre a întocmi tabelele de înain­tare şi că la şedinţele acestui con­siliu, ia parte şi A. S. R. Princi­pele Carol moştenitorul tronului. Atât prin broşura ce am publi­cat în 1911 asupra organizărei armatei, cât şî prin articolul a­­supra înaintărilor în armată, a­­părut în ziarul „Lupta“ din 27 Decembrie 1922, am arătat nu numai netrebuinţa acestui consi­liu în alcătuirea tabelelor de înaintare în armată, dar am ară­tat cum, la adăpostul nerespon­­sabilităţii, atât a membrilor a­­cestui consiliu, cât şi a Minis­trului d­e război, preşedintele de drept al consiliului, se înfăptuesc cele mai strigătoare noleptăţi, fără ca cel năpăstuit să poată să-şî dobândească dreptul luat, deoarece fiecare membru în parte se leapădă unul de altul şî chiar pe ministru, iar acesta pe consi­liu. # : Am arătat singura măsură, ce se poate lua ca, întocmirea ta­belelor de înaintare să se facă cu cea mai mare nepărtinire şi răs­pundere de nedreptăţile, ce s-ar putea face şi am propus ca aces­te tabele sa se întocmească de Şeful Marelui Stat Major, Eul comandantului de căpetenie și limpid războiului, împreună cu comandantul Corpului de armată sau Inspectorul general technic respectiv șî supuse apoi controlu­lui șî aprobăm Ministrului de războiu, după care nu mai sunt considerate definitive. Speram ca prin noua Consti- t tuţie să se ţie seamă de alarma, ce am dat, atât prin ■ era menţionată, cât şi prin articolul asupra Com­anda­mentului de căpetenie îni armată apărut în ziarul „Lupta“ din 2­ Ianuarie 1928, ca să se introducă persoa­na răspunzătoare din timpul de pace pentru buna pregătire a ar­matei în vederea războiului în a­­tribuţiunile căruia intra negre­şit şi înaintarea ofiţerilor. Deşi în proectul de Constituţie, studiat la clubul liberal înainte de a veni la guvern, se prevăzuse această persoană răspunzătoare totuşi, in proectul în discuţia par­lamentului această persoană s-a înlocuit prin un consiliu supe­rior al apărărei ţăreî, a cărui răspundere va fi deasemenea fic­tivă ca şi până acum a minis­trului d­e război. Asupra acestei importante­­chestiuni, vom reveni cu un studiu mai complect. Până când însă se va hotărâ persoana răspunzătoare de bună pregătire a armatei pentru răz­boi a fi cât timp va dura sistemul ca tabelele de înaintare să se in­­easeă. ca şi până acum, pre­zenţa A. S. Regale Principele Moştenitor în acest consiliu este neoportună. El, ca viitor Rege, nu trebue să ia parte îi­tr'un con­siliu în care se prea măreşte unii ofiţeri şi se descalifică alţii, din­tre unii nu merită nici una din aceste două calificări decât" din cauza simpatiilor şi antipatiilor omeneşti ale membrilor consiliu­lui, după cum am arătat rândul trecut Luând parte la aceste d­iscu­­ţiuni, A. S. Regală Principele Moştenitor va fi influenţat de ho­tărârile luate într'un fel sau al­tul şi îşi va întocmi carnetul in care va nota pe diferiţii ofiţeri aşa cum au rezultat din acesta discuţiuni, ca apoi, la anumite ocazii, să ,opue veto când i se va face propuneri ce nu corespund însemnărilor din carnet. Cum A. S. R. Principele Mileriilor nu va putea să aibă ocazia ca perso­­nal sa controleze exactitatea­ tu­turor aprecierilor notate in car­net, când va fi chemat să sancţio­neze propunerile Ministrului de războiu, va fi şi atunci influenţat de acele aprecieri, ce vor continua a fi întreţinute de o camarilă, care, spre a plăcea, se va înjghe­ba în jurul său. Principe Moştenitor şi apoi Re­ge comandant de căpetenie al ar­matei, trebue să fie ultimul refu­giu al ofiţerilor celor nedreptăţiţi care trebue să găsească în El si­guranţa dreptăţei. Această drep­tate nu o va putea da având acel carnet şi fiind la curent cu toate păcatele ori­cât de mici, ale re­clamanţilor. GENERAL N. ROVINARU , D. soitGA şi situatianta La luarea în considerare a pr­et­en­ului mort-născut de revizuire Constituţională, d. lorga şi-a fă­cut datoria, a respins proectul şi a declarat că nu va fi guvern ca­­re să respecte asemenea operă. De ce a vorbit aşa d. lorga? Desigur fiindcă aşa îi dictează convingerile. Dar omului politic i se impun şi situaţiunile şi d. Ior­ga, care e acuzat adesea — une­ori spre lauda d-sale — ca „nu vede realităţile“ — de astă-dată le-a văzut. D-sa şi-a dat seama că d. Bră­­tianu a exasperat spiritele cele mai potolite şi, în forul conştiin­ţei d-sale, d. lorga şi-a zis că, da­că anumite împrejurări şi motive, nu sar fi despărţit de opoziţia a­­liată, ar fi stat azi în fruntea ac-Itunei sale de opoziţie. Pe noi nu ne preocupă ceea ca desparte azi pe d­. lorga de restul opoziţiei — ci ceea ce îl poate uni cu ea mâine. De aceea înregis­trăm cu mulţumire, că bază prin­cipială în critica adusă de d. lor­ga proectului de Constituţie şi fe­lului de a o impune permite şefu­lui naţionaliştilor-democrat o a­­propiere de opoziţia aliată. Cu cât d. lorga o va încerca mai curând, cu atâta va aduce şi clarificărei situaţiei şi grupării d-sale servicii mai reale. Şi voim să credem că opoziţia aliată va căuta să înlesnească ase­menea posibilitate. S. U. R LUAREA IN CONSIDERARI... "

Next