Mişcarea, februarie 1910 (Anul 2, nr. 24-46)

1910-02-02 / nr. 24

BBwa KSPrJWwa* teme că, după un an, acele prevederi în­ţelepte puteau să fie nimicite printr’o mizerabilă şi de nimic întimplan. Dar in serbarea de astăzi noi toti, cum ziceam de la început, nu putem vedea o întrunire cu caracter personal. Eu am primit cu bucurie această săr­bătorire pentru că intr’însa am constatat voinţa noastră a tuturor, de a manifesta hotărirea noastră neclintită că, ori-care ar fi primejdiile, să urmăm fără şovăire calea pe care ne-am tras’o. (Aplauze prelungite­ şi îndelung repetate). D-lor, zic fără şovăire, fără nici o şo­văire de nici un fel, pentru că enerva­rea se poate manifesta prin diferite for­me : la unii prin temere şi pasivitate, la alţii prin precipitare şi violenţă. Nu este dat decit caracterelor tari,—şi par­tidul nostru are un organism tare,­ ca in ori­ce împrejurări nici un fel de ener­vare să nu te poată atinge. (Apl. pre­lungite). Noi păstrăm întreg programul nos­tru, pe care ia discuţia la Adresă l-am sintetizat zicind: Vom căuta şi reali­zăm toate aspiraţiunile legitime; vom căuta să lămurim pârer­­la greşite ; vom şti să dominăm actele primejdioase şi rătăcite. (Aplauze prelungite şi îndelung repetate). In întîlnirea de astăzi, am văzut cu toţii prilegiul fericit de-a manifesta uni­rea şi puterea ce există în partidul nos­tru. (Aplauze prelungite. Ovaţiuni nes­­fîrşite). Privind în jurul nostru astă-seară, reamintindu-ne că suntem de trei ani la guven şi că am avut una din vieţele de guvern cele mai grele şi cele mai de seamă ce au fost date Regatului Ro­mân... (Aplauze prelungite şi îndelung repetate), aducindu-ne apoi aminte că, acum un an, omul încercat care era in capul nostru, a fost silit să se retragă şi că guvernul s’a prezentat prezidat de un altul, căruia îi lipsea autoritatea, predecesorilor săi, ceia­ ce putea să fie o cauză de slăbiciune într’un alt organism de cit al nostru, eu cred că ne putem mîndri că astăzi, după trei ani de gu­vernare, ne prinzintăm toţi uniţi într’un gind şi Intr’o simţire... (Aplauze prelung şi îndelung repetate). Care este, d-lor, partidul care a pu­tut, după trei ani de guvernare, să facă asemenea manifestaţii? Care este par­tidul care, —atunci cînd priveşte la acei cari sunt astăzi şi la acei cari erau cind a venit la guvern, —să trebuiască a se uita cu microscopul ca să constate unele lipsuri ? (Aplauze furtunoase şi îndelung repetate). D-lor, avem încă, de­sigur, dificultăţi mari înaintea noastră. Forţele insă, pe cari le manifestăm în c biar întrunirea "noastră de astă seară, ne dau credinţa­­la, ori care ar fi acele dificultăţi, vom­­ să le înlăturăm. (Aplauze prelungite indelung repetate).­­ Ne mai dă, d-lor, această credinţă, con­­*• *inţa a tot ce am realizat de cinci sun­­em la guvern. (Apl. furtunoase). Noi am avut înaintea noastră, una din situaţiunile cele mai grele se s’au pre­­zintat în viaţa noastră poli­tică şi am ştiut, cu toate acestea, să o rezolvăm în aşa fel că, după trei ani de guvernare cei inconştienţi au putut să uite într’atît că această situaţiune a existat să pro­ducă toate frămîntările acelea egoiste şi feroce. (Apl. prelungite). Conştiinţa operei îndeplinite d-lor, o unesc totdeodată cu sentimentul clar a tot ce ne incumbă încă; şi pentru că a­­vem acest sentiment, de aceea există a­­ceastă putere şi această unire pe care cu toţii o constatăm. (Apl. furtunoase. Ovaţiuni nesfârşite). Ca înaintea celor sfinte d-lor, înaintea datoriilor noastre către Tron, către stat către neam să ne ţinem sus inimile noas­tre (Aplauze entuziasmaste şi îndelung repetate). Să nu lăsăm să se introducă virusul frâruinţărilor egoiste şi distrugă­toare. (Aple furtunoase şi îndelung­ repe­­tate)­ Să avem conştiinţa că singură e­­mulaţie ce nu este permisă e acea a serviciilor de adus statului şi patriei noastre. (Apl. prelungite şi îndelung re­petate. Ovaţiuni nesfirşite). D-lor, pentru că constat aceste senti­mente, de acea păşesc cu încredere, cu o încredere absolută şi calda, ori care ar fi dificultăţile pe care cei din afară cei inconştienţi ar căuta să le ridice înaintea noastră. (Apl. furtunoase şi in­­delung repetate). Cilici ne însufleţim de căldura cuvîn­­turilor celor bătrâni, care ne înconjoară cu experienţa şi cu înţelepciunea sfatu­rilor lor ; cind d. Nacu ne vorbea de trecutul unui partid la care lucrase cu Ion Brâtianu; cănd generalul Budişteanu ne vorbea de patriotism (Apl. prelungite) când Costinescu ne vorbea de muncă (Apl. prelungite); când d- Missir în nu­mele adunărei deputaţilor şi d. Brătescu Voineşti in numele tineretului liberal (Apl. prelungite) care simte şi care cugetă (Apl. prelungite) se exprimau cum s-au exprimat şi manifestează laolaltă dorinţa de a-şi uni puterile pentru misiunea mare pe care o aveau, —cui oare mai este per­misă neîncrederea şi cine poate pune punct de întrebare atunci cind suntem uniţi? (Apl. furtunoase. Ovaţiuni nesfirşite). D-lor, vă spuneam adineaori ca dacă viaţa omului este trecătoare, viaţa statu­lui este eternă. Mi-aţi încredinţat un drapel; vă sunt recunoscător că atit cît îl port mă înconjuraţi cu dragostea d voastră.... (Apl. entuziaste. Ovaţiuni ne­ sfârşite­ şi vă cer cum spunea d­l Cos­tinescu adineaori, ca această dragoste s’o manifestaţi p­in unire şi prin munca d-voastra (Apl. prelungite şi îndelung repetate. Ovaţiuni nesfirşite), iar în ziua, cind eu nu-l voi mai pur­ta, sunt sigur că altul mai zdravăn, îl va lua în mîinele sale şi cu forţe m­ai va şti să-l ducă acolo unde viitorul nea­moului, e atît de strins legat cu aspira­ţiunile partidului liberal. (Apl. prelungite.) De aceea d-lor termin cum am înce­put: vă mulţumesc cu recunoştinţă vă mulţumesc cu emoţiune pentru serbarea de astăzi şi vă mulţumesc nu numai pentru iubirea pe care aţi arătat-o ace­luia care vă duce drapelul, dar şi pen­­tru această manifestaţiune de forţe să­­nâtoasee. (Aplauze furtunoase şi înde­lung repetate. Ovaţiuni nesfirşite şi en­tuziaste). N­O­T­E Z­I­L­N­I­C­­E Controlul unei cetitoare­. Reflecţiile făcute mai zilele trecute sub rubrica de faţâ şi intitulate «Un refuz» a fost un prilej fericit pentru un con­frate de talent să aibă o corespondenţă sau... conversaţie cu „una din cele mai drăguţe cetitoare cu care se onorează rubricile noastre de meditaţiuni“. Motivul acestei —presupun—conversa­­ţii, care trebuie să fi procurat confra­telui un moment de adevărată plăcere literară şi... estetică, a fost o atribuţie eronată a subscrisului . Meditând o clipă asupra prieteniei in­time, sufleteşti, am citat In acele rîn­­duri următorul vers : „Zwei Seelen und ein Gedanke !“ — vers clasic —pe cari, în fuga con­deiului l’am atribuit poetului german Grillparzer. Eroarea ar fi fost trecută neobervată chiar de subscrisul, dacă »notele zilnice“ -sau poate numai «nota» în cauză —n’ar fi fost controlată de o amabilă, inteligentă şi severă cetitoare—cum mi-o prezintă colegul—care a relevat faptul c’am fă­cut un citat greşit . Versul citat nu este al lui Grillparzer, ci a dramaturgului Fr.Halm din idila-i amoroa­să «Fiul Pădurilor“ vers pe care l-am au­zit atât de sugestiv, şi din scena noastră: „Două suflete ş’ un gînd, Două inimi ş’o batae...“ Eroarea îmi aparţine, o recunosc, şi am motivat-o în rîndurile de mai sus al acestor note... polemice. Polemica fiind numai cu un confrate de talent, ci şi cu o cetitoare din cele mai culte şi mai simpatice, ea nu-mi poate fi de cit foarte plăcută... —atît pen­tru subscrisul, cât mai cu seamă, pen­tru colegul care are nespusa fericire de a cunoaște cine se ascunde sub masca anonimei lectriţe... Dar acestă anonimă cetitoare a fost de sigur foarte multe ori inspiratoarea colegului, de câte ori a fost vorba de „frumos“, în­cât acesta,simţindjacuma cu prilejul erorei mele, prea multă plă­cere pe urma conversaţiei, a bine­voit să -mi acorde şi mie o mică parte din acea mulţumire pe care mi-a transmis-o în rîndurile de alaltăieri... Să ne mîngăiem deci cu delicata a­­tenţiune a inteligentei cetitoare, a cărei figură însă —pe cât bănuiesc—e mai mult zimbitoare de­cât severă... Armand . Mişcarea literară şi artistica] O dramă revoluţionară e aceea a scriitorului rus Leo Biriuk întitu­lată „Molorhul". Actul se petrece în sala secretă a teroriştilor, al doilea în timpul progromului, şi al trilea într’o pivniţă tainică. Drama e scrisă în sensul lucrărilor dramatice ale lui Cirikom şi Andreieni. Sămânătorul No. 5 cuprinde articole semnate de N. Dunareanu, G. Ro­­tică, I. Botrin şi I. V. Soricu. I­dealul Creştin, revista de ştiinţă şi cultură bisericească, va apare în ‘curînd la Botoşani, redactată de preoţii Al. Simionescu şi C. Dron. Chinul, noua lucrare dramatică a lui Al. G. Florescu se va juca pentru prima oară la Teatrul Naţional din Bu­cureşti, în ziua de 10 Februarie a. c. Poetul G. V. Botez-Gordon a încer­cat cea mai grea lovitură prin per­­derea soţiei sale, care a încetat din viaţa alaltă­eri la Bucureşti, în floarea vîrstei. Transmitem condoleanţele noastre în­dureratului soţ, Hamlet, va avea un nou interpret: ilustia tragediană Agatha Bărsts­­ou va apare in rolul prinţului Danemar­cei în seara de 7 Februarie a. c. Acea­­ceasta nouă creaţie a talentatei artiste este aşteaptă de toată lumea ieşanii. Ra­matoare­­ie unui senzații artistice. MIŞCAREA f'Cumpăna No. 10 cuprinde următorul sumar: Pornomania (I. Chendi) Nu­velă M.­­Sadoveanu, Poesii din Lenau (St. O. losif), Despre Riria (D. Anghel și St. O. losif), Maestrul Kiriac (A. Mirea). Jean Kubelik va concerta în locali­tate în seara de 6 Februarie a. c. cu un bogat program care cuprinde nu­mere de concert din Bach, Saint-Saens, Wagner, Sarasatte şi Paganini. Biletele la agenţia „Thalia“ (Maximovici). Versuri din „Chantecler“. Simbolica poemă a lui Edmond Rostand continuă să fie cea mai mare senzaţie în lumea literară. Părerilor criticilor se împart dar cea ce intrighează publicul care cunoaşte operile genialului poet, sunt versurile sale simbolice. Ziarul „Le Gaulois“ publică următoa­rele şase versuri din „Chantecler“:­ ­Je ne fais pas Cocorico pour que l’Echo Itópéte, uu pen moins fort, plus loin; Cocorico!... Je pen-se â ia lumiére, et non pas â la gloire. Chanter, e’est ma facon de inebattreet de croire! Et si detous les i hauts inon chant est le plus fier, C’ést que je ciiante elair afin qu’d fas^e clair!“ Versurile au şi fost traduse de către poetul B. Neh­itanu : „Eu nu cânt Cucurigu, cu gând ca, din pustiu, Ecoul să-mi răspundă, mai slab : Cucurigu! Mi-i gâ­ndul la lumină şi nu măriri aşi vrea, Căci a cânta mi-i felul de-a crede şi-a lupta. Iar dacă dintre toate mai mândru-i al meu cânt, E că prin el se face lumină pe pământ !•* INAUGURAREA CENTRULUI STUDENŢESC DIN IAŞI SERVICIUL DIVIN.—CUVÂNTĂRILE D-LOR IFRIM, ARHIMANDRITULUI MUN­TEANU, PROF. GAVANESCU, PACURARIU, PROF. CUZA. MANIFESTAŢII PENTRU D . N. IORGA. ^­ eri dimineaţă, la orele 10, avut loc solemnitatea inaugurărei noului local al Centrului studenţesc din Iaşi. In sala cea mare a Centrului erau a­­dunaţi un mare număr de studenţi, pro­fesori universitari şi reprezentanţi ai au­torităţilor. Serviciul divin a fost oficiat de că­tre arhiereu­ Nicodem Munteanu vica­rul Mitropoliei, asistat de mai mulţi preoţi. Cel dintâi a vorbit d. Ifrii­, preşedin­tele cercului. Cu­vîntuirea studentului I. Krim In viaţa studenţimei ieşene două cli­pe solemne vor rămâne cât va dom­ni în Iaşi, o studenţime conştientă de the­­marea şi de datoriile ei. Una, e clipa celui dintâi congres cul­tural naţional, când pentru intâiaşi dată studenţii români de pretutindeni* s’au strins în jurul aceluiaşi steag românesc pe care au scris un nou program de muncă. A doua, e clipa de astăzi când stu­denţii ieşeni din domeniul ideei se co­boară în acel a faptei. Cu încetul se va dovedi că studenţimea rominească a in­trat într’o fază de deplină conştiinţă a datoriilor sale. Această conştiinţă o va răpi din slu­jba politicianismului în care­­ a stat o vreme îndelungată, pentru a o pune în slujba neamului şi a nevoilor acestui neam. . D-sa aruncă scurtă privire asupra trecutului studenţimei arătind că in vi­aţa studenţimei a urmat o epoca de co­borâre morală şi de rătăcire, consecinţi ale acelei nefaste politici, care cangre­­sizind întreaga ţară, cu toate instituţiile ei, nu a putut lăsa neatins nici corpul studenţesc. Oratorul face apoi rezumatul statutu­lui votat în congres. Arată scopul şi mij­loacele de luptă ale nouei organizaţii. Se cere studentului să rămâe numai la banca Universităţei; aceasta nu le poate fi făgăduit studenţimei atâta vreme cât neamul ei e frământat de nevoi şi de întuneric. Insistă asupra nouei credinţe ce înflăcă­rează studenţimea. Studenţii nu vor mai face politică, aâta vreme cât vor fi stu­denţi. Nu vor mai fi de­cât în serviciul neamului şi în serviciul acelora din oame­nii mari ai neamului cari vor lupta pen­tru idealuri româneşti. Studenţimea romaînească va servi nea­mului romînesc, căutînd a se pătrunde de toate însuşirile neamului acesta, pro­povăduind dragostea pentru religia stră­moşească, petru graiul nostru romînesc, pentru dalinele şi obiceiurile noastre, pentru întreaga comoară de frumuseţi artistice şi poetice a poporului nostru, va avea cultul sufletului romînesc. In acelaş timp studenţii vor lupta pen­tru ridicarea ţărănimii, vor lupta contra slavinismului ce ne năbuşă, vor lupta pentru idealul de unitate a tuturor ro­­mînilor. Expune în linii largi programul de ac­tivitate al „Centrului“ din Iaşi. Proclamă, în numele întregei studen­­ţimi ca membri de onoare ai „Centru­lui“ pe toţi profesorii universitari şi ca preşedinte pe­ d. rector G. Bogdan. E­inchee mulţumind tuturor acelora car­­ prin prezenţa lor dau „Centrului“ apro­bare şi încurajare. Luvîntarea arh­iilandritu­lisi Mi­­rodeai Mun­teanu­ A luat apoi cuvîntul arhiereul Nico­dem Munteanu care a urat spor la muncă nouei societăţi, exprimîndu-şi credinţa că rolul societăţii va fi acela de a ţine strînse raporturile între ştiinţă şi cre­dinţă. Arhiereul Munteanu, face în trăsături generale o aluziune la campania­­antibi­­sericească, care spune că a luat naştere din sinul Universităţii. Cim­­itai'«» d-lu­i Profesor Cîă­vănescu D. profesor Găvănescu luînd cuvîntul spune, că campania antireligioasă nu poate fi atribuită Universităţii, ea ne­a­vînd nimic comun cu Universitatea, deşi promotorii, au fost cîţi­va profesori uni­versitari. Insistînd asupra activităţei ce urmează a o desfăşura noua societate, oratorul îşi exprimă părerea, că ar fi nimerit ca, studenţii să nu se amestece în treburile de la ţară, întru­cît acolo situaţiunea e atît de critică, în­cît o singură vor­bă deplasată, ar putea da loc, la mari neo­­rindueli. Conchide că activitatea extra-univer­­sitară a studenţilor trebue să fie măr­­ginita numai la oraşe. ( iivîuiami­ntiideidu­lui P­ăcu­­raru Studentul Păcuraru vice-preşedinte al Centrului, mulţumeşte d-lor profesori, cari prin prezenţa d-lor, la această so­lemnitate consfinţesc un început rodnic de activitatea studenţilor. Studenţii romîni de pretutindeni sunt grupaţi într’o organizare unitară, aşa că se poate spune că azi, pentru studenţii romîni de pretutindeni nu mai există graniţă. Oratorul îşi exprimă convingerea că societatea în chipul ei de a-şi înţelege misiunea, va deveni o anexă a Univer­sităţii şi într’un timp cit mai apropiat chiar persoană morală. Cu­vîntarea «1-l­ui A. C. Cuza D-l A. C. Cuza, profesor universitar, luînd cuvîntul combate întru elt­va teo­riile d-lui profesor Găvânescu, şi susţine că activitatea extra universitară a stu­denţilor trebue să se întindă şi la sate, unde este mult de făcut. D-sa insistă asupra necesităţei de a se înfiinţa cooperative la oraşe după mo­delul celor din Germania, şi termină ex­primîndu-şi încrederea în viitorul aces­tei puternice societăţi studenţeşti. Manifestaţii de simpatie pentru d.Iorga D. profesor Iorga, care asista la so­lemnitate a fost obiectul unei manifes­taţii de simpatie din partea studenţilor fapt, care l-a determinat să mulţumească prin cite­va cuvinte bine simţite. Solemnitatea s’a terminat la ora 1. ---------------------------------­ Balul mascat din Iaşi Comitetul organizator al balului cos­tumat, de la 6 Februarie, dat de Societa­tea de gimnastică ne înştiinţează că in­trarea în saloanele societăţei nu se per­mite de­cit persoanelor cari vor avea invitaţia. Persoanele cari neprimind in­vitaţia şi cari cred că pot lua parte la acest splendid bal, sunt rugate să se a­­dreseze comitetului organizator. Toată elita Iaşului şi-a dat întâlnirea la balul costumat de la 11 Februarie. Co­mitetul cercului miliitar a aprobat în u­­nanimitate amânarea seratei pentru ca toţi opţenii împreună cu familiile d-lor să poată lua parte la acest grandios bal. O reducere de­ 15 la sută—pentru membri 39 la sută—s’a făcut la prețu­rile măştilor, costumelor ete., puse în vânzare pentru balul costumat. Comitetul organizator al balului este convocat pentru mîine 2 Februarie ora 5 jum. p. m. ♦ O trupă Italiană compusă din ele­mente de valoare, cu ocazia trecerei sale spre St.­Petersburg va da o singură re­prezentaţie în sala Circului Sidoli Mier­curi 3 Februarie va juca frumoasa o­­peră „Emani“. Printre elemente­le de seamă din trupă se află şi celebrul ba­riton al Italiei Conobi Dor­ise, care a obţinut frumoase succese în întreaga lume. Din beneficiul net al acestei reprezen­­taţiuni 50 la sută se va da pentru inun­daţii din Paris. Biletele se află la Carmen Sylva (Iliescu). Informaţiuni . In seara de 1 Februarie a. c. tre­buia să se reprezinte la Teatrul Na­ţional piesa „Sapho“ în folosul socie­tăţi de bine­facere „Cantina Şcolară“. Traducerea acestei piese nefiind în bi­blioteca teatrului nostru şi nesciind pănâ azi de la direcţia Teatrului din Bucu­reşti cu toate intervenirile făcute, de aceia se va reprezintă în seara şi în lo­cul piesei de mai sus „Medea“ tot cu concursul binevoitor al celebrei trage­­diene Agatha Bîrsescu-Radovici, unde d-sa îşi arată toată puterea genului său artistic. # Rugăm pe abonaţii noştri de a achita costul abonamentului pe jumătate al încasatorului nostru d. 1. Constantinescu­° A încetat din viaţă la Bucureşti şi a fost­­ înmormîntat la cimitirul Şer­­ban Vodă (Bellu) advocatul George N. Ionescu. Decedatul avusese de luptat mult în viaţă, pentru a-şi face o situaţie aşa de onorabilă cum o avea. Trimetem­ îndureratei familii condo­leanţele noastre. 055 Prima reprezentaţie a celebrei ar­tiste parisiene K­land­ie Toutain cu „Le monde dn­ Von s’ennuie“ are loc mîne sară Marţi 2 Februarie la Teatrul Na­ţional din Iaşi; a doua şi ultima re­prezentaţie cu „Froufrou“ are loc Mer­­curi 3 Februarie a. c. Publicul nostru select s’a dat întilnire la aceste mult aşteptate reprezentaţiuni. Biletele de intrare şi programe de­taliate se găsesc la agenţia teatrală „Thalia“ (Maximovici“. * In astă seară va avea loc şedinţa comitetului corporaţiei confecţiilor iar joi se întruneşte comisiunea de arbitrii de pe lingă aceiaşi corporaţie.­­ La şcoala de adulţi V. Conta, a fost numit director d. I. Apostol iar institutori d-nii G. Ştefânescu, C. Var­­tic şi Gr. Popescu. La şcoala de adulţi V. Alexandri a fost numit director d. I. C. Tăzlăuanu, iar institutori d-nii I. Petrescu, I. Carare şi Gr. Roiu. 35 Const. Fătu fost şef serv. Conta­­bilităţei la Prefectura de judeţ a încetat din viaţă astăzi dimineaţă. 35 Biroul societăţei viticole, a cerut membrilor ei să-i arăte canlitatea de vin ce o au in deposite pe calităţi şi pr­eţuri. * In astă seară va avea loc în sala Pastia un banchet dat cu ocazia îm­plinirea unui an de la înfiinţarea so­­cietăţei „Renaşterea" (Vulturul) a cărei preşedinte e d. profesor I. D. Atanasiu. Serbarea de la mc. Normală.­ In ziua de 30 ianuarie, şcoala normală de învăţători Vasile Lupu şi-a sărbătorit patronul. La 2 jumătate a avut loc o serbare în sala de recepţie a şcoalei, la care au asistat mitropolitul Moldovei, d. Teodorii secretar general al ministerului de culte, d. Krupenski prefectului judeţului şi un public numeros. Fanfara şi corul elevilor au executat mai multe bucăţi. D. loan Mitru directorul şcoalei a ţi­nut o cuvîntare arătind însemnătatea zi­lei, după care a urmat o disertaţie ţi­nută de d. profesor Ghibănescu despre „Partea noastră în provocarea culturei secundare speciale". La fine s’a făcut din nou muzică. In urmă elevii ieşind afară au execu­tat mai multe dansuri naţionale. Serbarea s’a terminat la orele 5. ♦ C/Vosi Ica teatrală.—Alaltăieri s’a jucat pe scena Teatrului Naţional emo­ţionanta dramă „Deborah“ a lui Mosen­­thal, rol în care ilustra tragediană A­­gata Bărsescu a obţinut succese stră­lucite. Publicul din sală i-a făcut adevărate ovaţiuni. De asemenea a fost foarte mult aplaudat artistul M. Popovici care în rolul lui «Ioseph“ a fost desăvirşit. O notă bună pentru artiştii Profir şi Boldescu care s-au distins prin jocul lor artistic, In „Hero şi Leandru" Agatha Bîrsescu a obţinut aseară acelaş succes strălucit. D. M. Popovici a făcut din rolul lui Leandru o creaţiune absolut poetică. ♦ Jo­i 11 Februarie a. c. va avea loc la Teatrul National beneficiul trage­­dianei Agatha Bîrsescu, care pentru prima oară va juca in rolul lui „Ham­let“. ♦ D-l Osterzetzer directorul fabricat de scaune «Fortuna» prezentindu-se as­­tă­zi la redacţia noastră ne-a făcut dec­­laraţiunea­­că s’a conformat în totul an­gajamentelor luate faţă de d. inspector industrial Brăescu trimis de minisetrul industriei pentru a cerceta conflictul i­­vit între patronul fabricei şi lucrătorii grevişti. Actualminte nu mai sunt de­cit 14 lucrători grevişti şi direcţiunea e pe punctul de a tranşa şi cu aceştia. A­m

Next