Mişcarea, februarie 1910 (Anul 2, nr. 24-46)
1910-02-02 / nr. 24
BBwa KSPrJWwa* teme că, după un an, acele prevederi înţelepte puteau să fie nimicite printr’o mizerabilă şi de nimic întimplan. Dar in serbarea de astăzi noi toti, cum ziceam de la început, nu putem vedea o întrunire cu caracter personal. Eu am primit cu bucurie această sărbătorire pentru că intr’însa am constatat voinţa noastră a tuturor, de a manifesta hotărirea noastră neclintită că, ori-care ar fi primejdiile, să urmăm fără şovăire calea pe care ne-am tras’o. (Aplauze prelungite şi îndelung repetate). D-lor, zic fără şovăire, fără nici o şovăire de nici un fel, pentru că enervarea se poate manifesta prin diferite forme : la unii prin temere şi pasivitate, la alţii prin precipitare şi violenţă. Nu este dat decit caracterelor tari,—şi partidul nostru are un organism tare, ca in orice împrejurări nici un fel de enervare să nu te poată atinge. (Apl. prelungite). Noi păstrăm întreg programul nostru, pe care ia discuţia la Adresă l-am sintetizat zicind: Vom căuta şi realizăm toate aspiraţiunile legitime; vom căuta să lămurim pârerla greşite ; vom şti să dominăm actele primejdioase şi rătăcite. (Aplauze prelungite şi îndelung repetate). In întîlnirea de astăzi, am văzut cu toţii prilegiul fericit de-a manifesta unirea şi puterea ce există în partidul nostru. (Aplauze prelungite. Ovaţiuni nesfîrşite). Privind în jurul nostru astă-seară, reamintindu-ne că suntem de trei ani la guven şi că am avut una din vieţele de guvern cele mai grele şi cele mai de seamă ce au fost date Regatului Român... (Aplauze prelungite şi îndelung repetate), aducindu-ne apoi aminte că, acum un an, omul încercat care era in capul nostru, a fost silit să se retragă şi că guvernul s’a prezentat prezidat de un altul, căruia îi lipsea autoritatea, predecesorilor săi, ceia ce putea să fie o cauză de slăbiciune într’un alt organism de cit al nostru, eu cred că ne putem mîndri că astăzi, după trei ani de guvernare, ne prinzintăm toţi uniţi într’un gind şi Intr’o simţire... (Aplauze prelung şi îndelung repetate). Care este, d-lor, partidul care a putut, după trei ani de guvernare, să facă asemenea manifestaţii? Care este partidul care, —atunci cînd priveşte la acei cari sunt astăzi şi la acei cari erau cind a venit la guvern, —să trebuiască a se uita cu microscopul ca să constate unele lipsuri ? (Aplauze furtunoase şi îndelung repetate). D-lor, avem încă, desigur, dificultăţi mari înaintea noastră. Forţele insă, pe cari le manifestăm în c biar întrunirea "noastră de astă seară, ne dau credinţala, ori care ar fi acele dificultăţi, vom să le înlăturăm. (Aplauze prelungite indelung repetate). Ne mai dă, d-lor, această credinţă, con*• *inţa a tot ce am realizat de cinci sunem la guvern. (Apl. furtunoase). Noi am avut înaintea noastră, una din situaţiunile cele mai grele se s’au prezintat în viaţa noastră politică şi am ştiut, cu toate acestea, să o rezolvăm în aşa fel că, după trei ani de guvernare cei inconştienţi au putut să uite într’atît că această situaţiune a existat să producă toate frămîntările acelea egoiste şi feroce. (Apl. prelungite). Conştiinţa operei îndeplinite d-lor, o unesc totdeodată cu sentimentul clar a tot ce ne incumbă încă; şi pentru că avem acest sentiment, de aceea există această putere şi această unire pe care cu toţii o constatăm. (Apl. furtunoase. Ovaţiuni nesfârşite). Ca înaintea celor sfinte d-lor, înaintea datoriilor noastre către Tron, către stat către neam să ne ţinem sus inimile noastre (Aplauze entuziasmaste şi îndelung repetate). Să nu lăsăm să se introducă virusul frâruinţărilor egoiste şi distrugătoare. (Aple furtunoase şi îndelung repetate) Să avem conştiinţa că singură emulaţie ce nu este permisă e acea a serviciilor de adus statului şi patriei noastre. (Apl. prelungite şi îndelung repetate. Ovaţiuni nesfirşite). D-lor, pentru că constat aceste sentimente, de acea păşesc cu încredere, cu o încredere absolută şi calda, ori care ar fi dificultăţile pe care cei din afară cei inconştienţi ar căuta să le ridice înaintea noastră. (Apl. furtunoase şi indelung repetate). Cilici ne însufleţim de căldura cuvînturilor celor bătrâni, care ne înconjoară cu experienţa şi cu înţelepciunea sfaturilor lor ; cind d. Nacu ne vorbea de trecutul unui partid la care lucrase cu Ion Brâtianu; cănd generalul Budişteanu ne vorbea de patriotism (Apl. prelungite) când Costinescu ne vorbea de muncă (Apl. prelungite); când d- Missir în numele adunărei deputaţilor şi d. Brătescu Voineşti in numele tineretului liberal (Apl. prelungite) care simte şi care cugetă (Apl. prelungite) se exprimau cum s-au exprimat şi manifestează laolaltă dorinţa de a-şi uni puterile pentru misiunea mare pe care o aveau, —cui oare mai este permisă neîncrederea şi cine poate pune punct de întrebare atunci cind suntem uniţi? (Apl. furtunoase. Ovaţiuni nesfirşite). D-lor, vă spuneam adineaori ca dacă viaţa omului este trecătoare, viaţa statului este eternă. Mi-aţi încredinţat un drapel; vă sunt recunoscător că atit cît îl port mă înconjuraţi cu dragostea d voastră.... (Apl. entuziaste. Ovaţiuni ne sfârşite şi vă cer cum spunea dl Costinescu adineaori, ca această dragoste s’o manifestaţi pin unire şi prin munca d-voastra (Apl. prelungite şi îndelung repetate. Ovaţiuni nesfirşite), iar în ziua, cind eu nu-l voi mai purta, sunt sigur că altul mai zdravăn, îl va lua în mîinele sale şi cu forţe mai va şti să-l ducă acolo unde viitorul neamoului, e atît de strins legat cu aspiraţiunile partidului liberal. (Apl. prelungite.) De aceea d-lor termin cum am început: vă mulţumesc cu recunoştinţă vă mulţumesc cu emoţiune pentru serbarea de astăzi şi vă mulţumesc nu numai pentru iubirea pe care aţi arătat-o aceluia care vă duce drapelul, dar şi pentru această manifestaţiune de forţe sănâtoasee. (Aplauze furtunoase şi îndelung repetate. Ovaţiuni nesfirşite şi entuziaste). NOTE ZILNICE Controlul unei cetitoare. Reflecţiile făcute mai zilele trecute sub rubrica de faţâ şi intitulate «Un refuz» a fost un prilej fericit pentru un confrate de talent să aibă o corespondenţă sau... conversaţie cu „una din cele mai drăguţe cetitoare cu care se onorează rubricile noastre de meditaţiuni“. Motivul acestei —presupun—conversaţii, care trebuie să fi procurat confratelui un moment de adevărată plăcere literară şi... estetică, a fost o atribuţie eronată a subscrisului . Meditând o clipă asupra prieteniei intime, sufleteşti, am citat In acele rînduri următorul vers : „Zwei Seelen und ein Gedanke !“ — vers clasic —pe cari, în fuga condeiului l’am atribuit poetului german Grillparzer. Eroarea ar fi fost trecută neobervată chiar de subscrisul, dacă »notele zilnice“ -sau poate numai «nota» în cauză —n’ar fi fost controlată de o amabilă, inteligentă şi severă cetitoare—cum mi-o prezintă colegul—care a relevat faptul c’am făcut un citat greşit . Versul citat nu este al lui Grillparzer, ci a dramaturgului Fr.Halm din idila-i amoroasă «Fiul Pădurilor“ vers pe care l-am auzit atât de sugestiv, şi din scena noastră: „Două suflete ş’ un gînd, Două inimi ş’o batae...“ Eroarea îmi aparţine, o recunosc, şi am motivat-o în rîndurile de mai sus al acestor note... polemice. Polemica fiind numai cu un confrate de talent, ci şi cu o cetitoare din cele mai culte şi mai simpatice, ea nu-mi poate fi de cit foarte plăcută... —atît pentru subscrisul, cât mai cu seamă, pentru colegul care are nespusa fericire de a cunoaște cine se ascunde sub masca anonimei lectriţe... Dar acestă anonimă cetitoare a fost de sigur foarte multe ori inspiratoarea colegului, de câte ori a fost vorba de „frumos“, încât acesta,simţindjacuma cu prilejul erorei mele, prea multă plăcere pe urma conversaţiei, a binevoit să -mi acorde şi mie o mică parte din acea mulţumire pe care mi-a transmis-o în rîndurile de alaltăieri... Să ne mîngăiem deci cu delicata atenţiune a inteligentei cetitoare, a cărei figură însă —pe cât bănuiesc—e mai mult zimbitoare decât severă... Armand . Mişcarea literară şi artistica] O dramă revoluţionară e aceea a scriitorului rus Leo Biriuk întitulată „Molorhul". Actul se petrece în sala secretă a teroriştilor, al doilea în timpul progromului, şi al trilea într’o pivniţă tainică. Drama e scrisă în sensul lucrărilor dramatice ale lui Cirikom şi Andreieni. Sămânătorul No. 5 cuprinde articole semnate de N. Dunareanu, G. Rotică, I. Botrin şi I. V. Soricu. Idealul Creştin, revista de ştiinţă şi cultură bisericească, va apare în ‘curînd la Botoşani, redactată de preoţii Al. Simionescu şi C. Dron. Chinul, noua lucrare dramatică a lui Al. G. Florescu se va juca pentru prima oară la Teatrul Naţional din Bucureşti, în ziua de 10 Februarie a. c. Poetul G. V. Botez-Gordon a încercat cea mai grea lovitură prin perderea soţiei sale, care a încetat din viaţa alaltăeri la Bucureşti, în floarea vîrstei. Transmitem condoleanţele noastre îndureratului soţ, Hamlet, va avea un nou interpret: ilustia tragediană Agatha Bărstsou va apare in rolul prinţului Danemarcei în seara de 7 Februarie a. c. Aceaceasta nouă creaţie a talentatei artiste este aşteaptă de toată lumea ieşanii. Ramatoareie unui senzații artistice. MIŞCAREA f'Cumpăna No. 10 cuprinde următorul sumar: Pornomania (I. Chendi) Nuvelă M.Sadoveanu, Poesii din Lenau (St. O. losif), Despre Riria (D. Anghel și St. O. losif), Maestrul Kiriac (A. Mirea). Jean Kubelik va concerta în localitate în seara de 6 Februarie a. c. cu un bogat program care cuprinde numere de concert din Bach, Saint-Saens, Wagner, Sarasatte şi Paganini. Biletele la agenţia „Thalia“ (Maximovici). Versuri din „Chantecler“. Simbolica poemă a lui Edmond Rostand continuă să fie cea mai mare senzaţie în lumea literară. Părerilor criticilor se împart dar cea ce intrighează publicul care cunoaşte operile genialului poet, sunt versurile sale simbolice. Ziarul „Le Gaulois“ publică următoarele şase versuri din „Chantecler“: Je ne fais pas Cocorico pour que l’Echo Itópéte, uu pen moins fort, plus loin; Cocorico!... Je pen-se â ia lumiére, et non pas â la gloire. Chanter, e’est ma facon de inebattreet de croire! Et si detous les i hauts inon chant est le plus fier, C’ést que je ciiante elair afin qu’d fas^e clair!“ Versurile au şi fost traduse de către poetul B. Nehitanu : „Eu nu cânt Cucurigu, cu gând ca, din pustiu, Ecoul să-mi răspundă, mai slab : Cucurigu! Mi-i gândul la lumină şi nu măriri aşi vrea, Căci a cânta mi-i felul de-a crede şi-a lupta. Iar dacă dintre toate mai mândru-i al meu cânt, E că prin el se face lumină pe pământ !•* INAUGURAREA CENTRULUI STUDENŢESC DIN IAŞI SERVICIUL DIVIN.—CUVÂNTĂRILE D-LOR IFRIM, ARHIMANDRITULUI MUNTEANU, PROF. GAVANESCU, PACURARIU, PROF. CUZA. MANIFESTAŢII PENTRU D . N. IORGA. ^ eri dimineaţă, la orele 10, avut loc solemnitatea inaugurărei noului local al Centrului studenţesc din Iaşi. In sala cea mare a Centrului erau adunaţi un mare număr de studenţi, profesori universitari şi reprezentanţi ai autorităţilor. Serviciul divin a fost oficiat de către arhiereu Nicodem Munteanu vicarul Mitropoliei, asistat de mai mulţi preoţi. Cel dintâi a vorbit d. Ifrii, preşedintele cercului. Cuvîntuirea studentului I. Krim In viaţa studenţimei ieşene două clipe solemne vor rămâne cât va domni în Iaşi, o studenţime conştientă de themarea şi de datoriile ei. Una, e clipa celui dintâi congres cultural naţional, când pentru intâiaşi dată studenţii români de pretutindeni* s’au strins în jurul aceluiaşi steag românesc pe care au scris un nou program de muncă. A doua, e clipa de astăzi când studenţii ieşeni din domeniul ideei se coboară în acel a faptei. Cu încetul se va dovedi că studenţimea rominească a intrat într’o fază de deplină conştiinţă a datoriilor sale. Această conştiinţă o va răpi din slujba politicianismului în care a stat o vreme îndelungată, pentru a o pune în slujba neamului şi a nevoilor acestui neam. . D-sa aruncă scurtă privire asupra trecutului studenţimei arătind că in viaţa studenţimei a urmat o epoca de coborâre morală şi de rătăcire, consecinţi ale acelei nefaste politici, care cangresizind întreaga ţară, cu toate instituţiile ei, nu a putut lăsa neatins nici corpul studenţesc. Oratorul face apoi rezumatul statutului votat în congres. Arată scopul şi mijloacele de luptă ale nouei organizaţii. Se cere studentului să rămâe numai la banca Universităţei; aceasta nu le poate fi făgăduit studenţimei atâta vreme cât neamul ei e frământat de nevoi şi de întuneric. Insistă asupra nouei credinţe ce înflăcărează studenţimea. Studenţii nu vor mai face politică, aâta vreme cât vor fi studenţi. Nu vor mai fi decât în serviciul neamului şi în serviciul acelora din oamenii mari ai neamului cari vor lupta pentru idealuri româneşti. Studenţimea romaînească va servi neamului romînesc, căutînd a se pătrunde de toate însuşirile neamului acesta, propovăduind dragostea pentru religia strămoşească, petru graiul nostru romînesc, pentru dalinele şi obiceiurile noastre, pentru întreaga comoară de frumuseţi artistice şi poetice a poporului nostru, va avea cultul sufletului romînesc. In acelaş timp studenţii vor lupta pentru ridicarea ţărănimii, vor lupta contra slavinismului ce ne năbuşă, vor lupta pentru idealul de unitate a tuturor romînilor. Expune în linii largi programul de activitate al „Centrului“ din Iaşi. Proclamă, în numele întregei studenţimi ca membri de onoare ai „Centrului“ pe toţi profesorii universitari şi ca preşedinte pe d. rector G. Bogdan. Einchee mulţumind tuturor acelora car prin prezenţa lor dau „Centrului“ aprobare şi încurajare. Luvîntarea arhiilandritulisi Mirodeai Munteanu A luat apoi cuvîntul arhiereul Nicodem Munteanu care a urat spor la muncă nouei societăţi, exprimîndu-şi credinţa că rolul societăţii va fi acela de a ţine strînse raporturile între ştiinţă şi credinţă. Arhiereul Munteanu, face în trăsături generale o aluziune la campaniaantibisericească, care spune că a luat naştere din sinul Universităţii. Cimitai'«» d-lui Profesor Cîăvănescu D. profesor Găvănescu luînd cuvîntul spune, că campania antireligioasă nu poate fi atribuită Universităţii, ea neavînd nimic comun cu Universitatea, deşi promotorii, au fost cîţiva profesori universitari. Insistînd asupra activităţei ce urmează a o desfăşura noua societate, oratorul îşi exprimă părerea, că ar fi nimerit ca, studenţii să nu se amestece în treburile de la ţară, întrucît acolo situaţiunea e atît de critică, încît o singură vorbă deplasată, ar putea da loc, la mari neorindueli. Conchide că activitatea extra-universitară a studenţilor trebue să fie mărginita numai la oraşe. ( iivîuiamintiideidului Păcuraru Studentul Păcuraru vice-preşedinte al Centrului, mulţumeşte d-lor profesori, cari prin prezenţa d-lor, la această solemnitate consfinţesc un început rodnic de activitatea studenţilor. Studenţii romîni de pretutindeni sunt grupaţi într’o organizare unitară, aşa că se poate spune că azi, pentru studenţii romîni de pretutindeni nu mai există graniţă. Oratorul îşi exprimă convingerea că societatea în chipul ei de a-şi înţelege misiunea, va deveni o anexă a Universităţii şi într’un timp cit mai apropiat chiar persoană morală. Cuvîntarea «1-lui A. C. Cuza D-l A. C. Cuza, profesor universitar, luînd cuvîntul combate întru eltva teoriile d-lui profesor Găvânescu, şi susţine că activitatea extra universitară a studenţilor trebue să se întindă şi la sate, unde este mult de făcut. D-sa insistă asupra necesităţei de a se înfiinţa cooperative la oraşe după modelul celor din Germania, şi termină exprimîndu-şi încrederea în viitorul acestei puternice societăţi studenţeşti. Manifestaţii de simpatie pentru d.Iorga D. profesor Iorga, care asista la solemnitate a fost obiectul unei manifestaţii de simpatie din partea studenţilor fapt, care l-a determinat să mulţumească prin citeva cuvinte bine simţite. Solemnitatea s’a terminat la ora 1. --------------------------------- Balul mascat din Iaşi Comitetul organizator al balului costumat, de la 6 Februarie, dat de Societatea de gimnastică ne înştiinţează că intrarea în saloanele societăţei nu se permite decit persoanelor cari vor avea invitaţia. Persoanele cari neprimind invitaţia şi cari cred că pot lua parte la acest splendid bal, sunt rugate să se adreseze comitetului organizator. Toată elita Iaşului şi-a dat întâlnirea la balul costumat de la 11 Februarie. Comitetul cercului miliitar a aprobat în unanimitate amânarea seratei pentru ca toţi opţenii împreună cu familiile d-lor să poată lua parte la acest grandios bal. O reducere de 15 la sută—pentru membri 39 la sută—s’a făcut la prețurile măştilor, costumelor ete., puse în vânzare pentru balul costumat. Comitetul organizator al balului este convocat pentru mîine 2 Februarie ora 5 jum. p. m. ♦ O trupă Italiană compusă din elemente de valoare, cu ocazia trecerei sale spre St.Petersburg va da o singură reprezentaţie în sala Circului Sidoli Miercuri 3 Februarie va juca frumoasa operă „Emani“. Printre elementele de seamă din trupă se află şi celebrul bariton al Italiei Conobi Dorise, care a obţinut frumoase succese în întreaga lume. Din beneficiul net al acestei reprezentaţiuni 50 la sută se va da pentru inundaţii din Paris. Biletele se află la Carmen Sylva (Iliescu). Informaţiuni . In seara de 1 Februarie a. c. trebuia să se reprezinte la Teatrul Naţional piesa „Sapho“ în folosul societăţi de binefacere „Cantina Şcolară“. Traducerea acestei piese nefiind în biblioteca teatrului nostru şi nesciind pănâ azi de la direcţia Teatrului din Bucureşti cu toate intervenirile făcute, de aceia se va reprezintă în seara şi în locul piesei de mai sus „Medea“ tot cu concursul binevoitor al celebrei tragediene Agatha Bîrsescu-Radovici, unde d-sa îşi arată toată puterea genului său artistic. # Rugăm pe abonaţii noştri de a achita costul abonamentului pe jumătate al încasatorului nostru d. 1. Constantinescu° A încetat din viaţă la Bucureşti şi a fost înmormîntat la cimitirul Şerban Vodă (Bellu) advocatul George N. Ionescu. Decedatul avusese de luptat mult în viaţă, pentru a-şi face o situaţie aşa de onorabilă cum o avea. Trimetem îndureratei familii condoleanţele noastre. 055 Prima reprezentaţie a celebrei artiste parisiene Klandie Toutain cu „Le monde dn Von s’ennuie“ are loc mîne sară Marţi 2 Februarie la Teatrul Naţional din Iaşi; a doua şi ultima reprezentaţie cu „Froufrou“ are loc Mercuri 3 Februarie a. c. Publicul nostru select s’a dat întilnire la aceste mult aşteptate reprezentaţiuni. Biletele de intrare şi programe detaliate se găsesc la agenţia teatrală „Thalia“ (Maximovici“. * In astă seară va avea loc şedinţa comitetului corporaţiei confecţiilor iar joi se întruneşte comisiunea de arbitrii de pe lingă aceiaşi corporaţie. La şcoala de adulţi V. Conta, a fost numit director d. I. Apostol iar institutori d-nii G. Ştefânescu, C. Vartic şi Gr. Popescu. La şcoala de adulţi V. Alexandri a fost numit director d. I. C. Tăzlăuanu, iar institutori d-nii I. Petrescu, I. Carare şi Gr. Roiu. 35 Const. Fătu fost şef serv. Contabilităţei la Prefectura de judeţ a încetat din viaţă astăzi dimineaţă. 35 Biroul societăţei viticole, a cerut membrilor ei să-i arăte canlitatea de vin ce o au in deposite pe calităţi şi preţuri. * In astă seară va avea loc în sala Pastia un banchet dat cu ocazia împlinirea unui an de la înfiinţarea societăţei „Renaşterea" (Vulturul) a cărei preşedinte e d. profesor I. D. Atanasiu. Serbarea de la mc. Normală. In ziua de 30 ianuarie, şcoala normală de învăţători Vasile Lupu şi-a sărbătorit patronul. La 2 jumătate a avut loc o serbare în sala de recepţie a şcoalei, la care au asistat mitropolitul Moldovei, d. Teodorii secretar general al ministerului de culte, d. Krupenski prefectului judeţului şi un public numeros. Fanfara şi corul elevilor au executat mai multe bucăţi. D. loan Mitru directorul şcoalei a ţinut o cuvîntare arătind însemnătatea zilei, după care a urmat o disertaţie ţinută de d. profesor Ghibănescu despre „Partea noastră în provocarea culturei secundare speciale". La fine s’a făcut din nou muzică. In urmă elevii ieşind afară au executat mai multe dansuri naţionale. Serbarea s’a terminat la orele 5. ♦ C/Vosi Ica teatrală.—Alaltăieri s’a jucat pe scena Teatrului Naţional emoţionanta dramă „Deborah“ a lui Mosenthal, rol în care ilustra tragediană Agata Bărsescu a obţinut succese strălucite. Publicul din sală i-a făcut adevărate ovaţiuni. De asemenea a fost foarte mult aplaudat artistul M. Popovici care în rolul lui «Ioseph“ a fost desăvirşit. O notă bună pentru artiştii Profir şi Boldescu care s-au distins prin jocul lor artistic, In „Hero şi Leandru" Agatha Bîrsescu a obţinut aseară acelaş succes strălucit. D. M. Popovici a făcut din rolul lui Leandru o creaţiune absolut poetică. ♦ Joi 11 Februarie a. c. va avea loc la Teatrul National beneficiul tragedianei Agatha Bîrsescu, care pentru prima oară va juca in rolul lui „Hamlet“. ♦ D-l Osterzetzer directorul fabricat de scaune «Fortuna» prezentindu-se astăzi la redacţia noastră ne-a făcut declaraţiuneacă s’a conformat în totul angajamentelor luate faţă de d. inspector industrial Brăescu trimis de minisetrul industriei pentru a cerceta conflictul ivit între patronul fabricei şi lucrătorii grevişti. Actualminte nu mai sunt decit 14 lucrători grevişti şi direcţiunea e pe punctul de a tranşa şi cu aceştia. Am