Mişcarea, decembrie 1917 (Anul 11, nr. 271-293)

1917-12-01 / nr. 271

%II1 m Ministerul de Răsboiu,ţinând sea-­ mă d­e greutăţile ce întâmpină populaţia pe timpul frigului ,la distribuţia alimen­­tilor a hotar­it ca Manutanţa Centrală a Armatei, să distribuie în pieţele (Halele,’ Sft. Sfu­ridon, M­icolina) în fiecare şi, cîte 1 kgr. de mălai, de suflet,—consti­tuind raţia pe lunile de iarnă, Ianuarie şi februarie câte joo grame pe hi, Lu• i mie şi Marţi­le fiecărei săptămâni.­­ La distribuţie se va cere cartele. ®!îs£îî decoraţi. ~ M. S. Regese » bree-you­ a conferi ordini „Steaua României" ca spade în gradul ds comandor d-ld colonel Nico!»e Ti«-­­ti ci k' dio si mata rasă , coloasli Lefoat Pierre Henri și Liteiller Paul din armata franceaiL Aceiași ordîa ?n gradai da cft*r d- lor maiori Paigi­e Pierre și Boisfaeary Jsan din armata francez#. In gradai de cava­ler d-lor căpitani Emile Henne şi Reals Gimesty d!n armata france»! și Kotshner din armata rusă. Ordinul „Coroana României® cu spade în g­'adul de ofițer d-lor căpitani Wal* ford din «­mata engleză, Moar­­r Pani, Durei Victor, Omessa Henri, Mahieux Etienae, Pacqee, Verasy H. Tb, și Ché­­rel G, din armata franceză. an Chestiunea măr­fui 'lor.—Ern dup! amieZ! ia ora 4 a avut *ac * dau* coos* falvira Intre Preşedinte'' Camerei ac Comerţ şi comercianţii ds ^.plonteîe, por­f cei»nari şi sticlărie, de intru®*»!"« a» guCoie şi ori ce articole de rerărie. * « discutat chestiunea apr M­­sioairel ţârei cu articula «trict necesare eaclu­­zându-se cele de bx, din Jipcmi*, Franţa, Anglia şi Italia. Pentru eceaata Va ceru­ ca Preşedin-f r­iilrr dels Gsza şi dels pierderea ma isle Camerei ds Comerţ nă lntervie ps lângă miniatera! ds Ianastrie pentra a cbmina acumits gsrscţii ta duvtraa la baj n­âjs.t a stopaiui u.alrit ti:a ca marile capitaluri ce ver îi pas:' la a"i, •ă tis am­eniotsîe de pierderi. Şi aceacă grupă ds comercianţi za eoa.hie aproape te »ccteafi pc­ cte pe care şi com­erciarţ­i de îmbrâ temtete şi încă ţâminte le-au fixai tete*© sedte'ţă autcucarâ. EBC1I JiftSt'H?, M. S Regale a bias-vcii .« conferi oi durul miaifir »Mihai Viu a? .1* ci. il! d­iat tocul, colonel Cocs*', Opresc?, ©s­­mand«mui «g, 10 vânători, ponte« vi­tejia §i «râului cu c«c­u« comandat trupa îa lupt «ie ue ia Mătrășești. Mâme Vineri se vor kfî?mî grup«i comercianisior do farmacie, druguarto, i pâianeri, liniari și pa; *\ri pestra a ava* 0 coa®iâ abe cu Pres,dinti»c C* .. ici de Corauț, după care d- ta va •’ace an raport către .Ministerul de Inciutue care ifi va ea avsaal csapra Erij'ocCtter ce ie va crede feți ,1e cererea corner, aa țiior. Panelek ce forazu'i coed'tîaalle co-| meicun|li3r ic vom pcodca în epraargl vii tor. ] 401 Primim îa redacție un volumaş anb iii ui Filme din iiBsbuiu şi datorit d lui F. K Arii» an la „Opinia“. Da tâuZijr» la nio­ărli. Prețul 1 lesa, limbută 2 Decembrie ora ti a. m. se p/iaa la catidrala mitropolitană un 1 firtislas pentru odihna sufletului mult QINIU ȘTIM P Rog efes ştie de fratele caca Nicolae Fa»are, s­rgei­î, Reg. 57 Iof^Blerie Me­n­ îdifita, să JKŞtiîBţeîe pe adresa Pasăre reu», Bts. Crucei No. 90 Dşi, la d*ea Lipan. Cine ştie ceva despre saideiul Virag Căsoi din reg. 40 C&Lgăreai care rogst B^ciîărsasf D«nu Dr. Pâslar­u, sc. caută, str. Qin'’u 3, ia 4 mmm importanta malari a cucsrirei Ierusalimului CARMAVON — Este necorect de a elirma, după cum o fsce presa germană, cS^leuisalimu! nu are me'; o valoare mi­litară Ei es te unit cu Calea ferată Bur» shed« și stă la mijlocul drumului între portul lan­a și calea ferată Hedjaz A fost s va răminea un puternic centru militar. Acearta era şi opinia germană, înainte de a îl pierdut Paks­iaa. Era tot aşa de important pentru tarei, care stau CRu Eg'phi, ci şi pentrn Mg’eri care au alungat îndărăt pe lava «mor la propria lor ţari. Cu cetirea oraşului a fost făcută prin acrii­aşi metode ca şi cele întrebu­­inţate de către generalul Ailemby te toate operaţiile tfia Palestina. El a tme­diaţat JUEimcal mai întâi pe un flanc şi apoi pe celalt, iar în­ urmă i a gmesin­­ţat spatele, încercarea principală a iaa mi u ui de a apăra Ierusalimul a teri făcută dinspre Joseaus Sihrchsn. Vă­zând ci nu produce nici o impresie şi ci fosfate engleze ancninţi cete mai importante «ia liniile sale de comuni­­cape, cara mai rămăseseră şi m­ai ame­­nteţst dia laţi pr­e repete» laai»t»re­gela Hebron prin Bethreem şi fiindu-i pe drumul Jerricho, ia»ra­cul nu a avut al»a alternativa de ctt de s pred» orașul. Cu toată fcotărita rezisteațâ pe care ins* mi .ui a arătat o în uneie locuri, ea au a ceai venit în lire dria pierderea li­t­­mici pe care a trebuit să-l p?.râ seuurte lî relîBgere® saâ Germanii nu au­­,ist în stare să'i sjuie Una din pri­mele dnorii ale cusentcrilor est« de & tegrji. pe locuitorii csre mor da foame. T.«a trebue *S fie hrănită șs admiaistrstă. orma de gaversars miliară a foBtdtj­ t ftejtfi, pe sil ra a ar raifiistra țsra, pisă ce îorma guveirnului va fi definitiv hotărlt*. Sîîftul mormiîn'este pășit de ctee cret-; nai, iar moscheea lui Guiasi de căt­e trape mânem, dace, Vaculurile turceşti au'fost retp 'ciaîei din toate puncte e de vedere. Essîe strania că turcii să. ga­s­tescă iîfiţi iu i&z .ni de c­ătre G­rmania şi sa piardă Bassah Bogiad, Erzirrum, hebisond, Baioj.n/ Gaza, Beer&heba, falia Şi te urma reiusei­mal, în operaţi­uni provocate cu at­ta împotriva stupl­­iniorilor Turciei, pe cât împotriva aces­tera este tu prizat ca prietenii Iar şi sa uzurpat funcţiunile de guvernatori. Din punct de venera­t liric căderea Ieruaa­l­raului este un evenîmwt de o impor­tanţă litromensurabile. Este cetetea iftată a două mari ’ePgii a e li mei. P­ îît & Is!a st »» la­ cersan*. toi ?sa da m»U «« și păstră «știai. Bogiad a ră «mutt în tastă lume a suabi și la riteă ritul Esij’o«h'; Ui­.'ea arBUtteeir engla­s» îs Iarns&iim, um&*d dup* dsferția««? «iMților sfote di» fî’djaz,dels isspsr») otetn «, v%­riasna­­a tos­­­ă tral, ©8 msi mais® aăpt&wAai !« ttwl pres« gsr*s*aă a pre^szal aseat e«r®.’af­as* nt și a finit tot «a st pttfcnt psalm a datfoai« n­aiporîazt» laț wtititeTfe. ©as­pre ixtwtord­sfam sv. Ita-iaristall ea ®va nisseai politie, »«riiteit gertaasi îss’ă ? h faa a el e ar Biedere. Trsim« »uwai ei m awintîm mirate sporsete ne ea”» B te­lisul Je pr«356*t& Tac «iei. pacira a tete* iege ten­al deplin al catastrofei. Idai­­»iatrnvea tm?«4 a to­t o t­rade faţă de c eştiei, avrei şi Koste«! de o potrivi Politii» lor a f st de a p­odaas dimessia®! şi faîţiaai şi ci na m ta eorei­gîosarii iov si teint pt» a abi fi NoVeai pareiefcmt £■». asba'do «ruțăt aki op* mtk% si s si .» moi sst iât#issete Ia'WKÎBi ■ aabțiriov mi litar® sl 803*ex*i».e a 3?rli«slui. Sf.îatal n gi ts e«ta a'sein «­rs a ^prasrixi n*br* di® »«»astă dsflofetă reg«us». E vi*« «x «a &aHS&to? »1 aa«i pasi iei ex««s opus« po’iti«0i tamsri­ s» teatra a izvorzs lupi« iatesti»fc, #i feiir* s t'sbai er­­dise* si smoaia si »estru a t *9» m mblih'n peatett folosul hr uro? jr*s»ior și srsdiBțeior. intrarea trupelor »castra a­­ds«® «n »ia» pers^ertiva alte fiți și îan« ptsărei. Piatr« Ev­ei. ei î*s«*«aaft res­­t au rare» ț«ei fegadaite; patria nu știai, f libjiutea «a.tăiai; teatru Arab, el'be­­ysr­a raan lor și a re­­gie; Io­­dy dom!* sațiu tamaîA. »Nínth-srir G*»idi»fa* spus.® «a au va n ueor pesua tarei di a Suporta adastă ?0'«4®râ An­asta g%r nană elte­­e»jf»nzătoare îa urma urmei peatru dezastrul Tar*­ei, care­ au fetâiu plat *B.b dieiția grirumă. Cut irite» Ia rassîîBiăifci esti o u »ualUftiU la 0 guris» d» opfr*țifiini. regretatului colonU Crigvte Fomano, fozi comandant al Regimentulm­i Ca­tarafl. ^ Fitehnii şi cunoscuții suni rugaţi ar lua parte la această pomenire. S.imp.tă sa va ja?» la Teairai N*«i­tioaa pună d­­ ri N, cteidi^&aa „îaiti*' lunatc* iar iiuatiuicâ „l­ezortatul“ ^ Xidnista Cronica artistică și Ute rară, uw x.uo d.ru.quae» cuairatoidi ao4­­tru d. ivisiU D.mbrava âelf »â.c|usea JtLOAâatr, cbyi© cu uriiîssl iau numiur uo .nusts nu te ia ca mai stârnitor. Cronica artistică publică aurie csal« fi di str uuyî.e eptcĂuri. Io. din focare s6p. lâmabă, & păr a id Damut­eca, nu exe^p.^r. 30 bnai. Ftns.u a G a Q&m sa \a cânta la Teatral -Nițio»»!, m&iaa Yimri 1 De­ i*nVJfcBTiRlLE LUI HOn'MaN da Oxen­­iii»cb, Basils sfi cts de inavguiara e­­sca­giUi.0,!. D la £lina Srăgu'iaestB-SiiBgkei cf-nii B Mr^b.fcscii si u­. Nițulescu-Baeu’sînt­ sărbătoriţi U opțiunile lor. Bii-jieie ia ilit­sca. Un tipul iii iul Kese­mky PETROGRAD, up Nombrk.— In ziarul ^ D­eki Narodn* Kerensky publica un opu catrs poporulI rus El spum între allek­: m Nu vedeţi că vi se foloseşte sin­­aritatea şi că sunteţi înşelaţi? Vi promis pacm cu germanii în trei zile ! Unde este această pace ? Unde este libîrtatea care vi s'a pro­mis ? Este în necinste și infimii ! Puterea bolșevicilor consta în ace­­laș absolutism ca cd al vedutului regim. (Westnk) fragte« avletiul fra««* s« LYON.— O t'ădogrăââ lî»Naa­­eia del» 7 Decembrie se lawda ca gisfenitt! germ*» « imorsm^fatriler feî*a»«saîe­tm termes teg, ca un s­ijloc de a fîsasta râsibomi A­ test s stem B* * îo%i aks it g rm mi, ej le-a fast .?mp«s de. »«5e*sttaîe, Fraa* ta dk potrivă m a fest silită de 1 |»ima acerați «Svare, fundzfi ave* ‘îa djpszte foadlri imense, date rite t. cos&mtd franceze, care. i«aM fait date In mod spontan p sw e reguliiităie csre. m & a micșorat niciodată, îa as'gurări șl in basuri cobite, a*ticirabul« c;per& •îastas,id­,lpentru «pStare» «ațioaxlă. Clnife probeazâ avantejd aseăîei raeteda de împrumuL este faptul că Ger» maB’ffi însăși îtîceasrslt de a l copia și chiar sc^m a .in­rolus lă Ger­mania tsa sistem............. pa­r!«rliiar«il dia l®rM»slm ROMA, Tserc­i. — Spar?* py.tr'ar­­huîui d?R Ierusalim. Rom».—»M­ i« isagero* aiintâ «ă după reformațî? iad»ref.tr*, am diat'un »vor s g «\ fp&triarhul IerusalmiliL Mot­.s'g­­'sRore Comassai îs fost. silit să ie zît de către satoriîăîile fiiNe n eite sibsoÎrit oprit de a rxerdts fascie iile spirituala. Mapostole inn­exe CARNAVON.—In Casxsera Comandor, ia 11­­ 12, s’a declarat pâcisl mmfiîul de vspoare modtri comp!­etate și porni­te îa călătorii pâaâ ta 30­­ 11. Aceri nmnă­ est« de 7, cu an tonaj total de 47 234 Uaul a fost scufundat. Noul ton­siaj complectat in Noercbrie a fost cu mult m­a­i mare decât tonajul vaselor mo­dei terminate §i a fost pfioa la o dis­tanţă măsurabilă a tonajului pierdut prin atacurile inamice. Usi membru latrebîad ce se înţelege prin «pinfi la o distanţa măsurabilă“, ministrul a declarat că esite imposibil de a da cifre prec se, dacă expresia reprezintă adevîirul. Câştigurile prin construcţie şi cumpărături, la Juna Normfcrie au fost pâa® îa o iîisîautg da clasă de pierderile pri­cinuite de afacu­­cusiie inamicului. Criza allin atari dia -O telegramă dia n s'a primit aco o ascut o coaferință dor îKts.ror d?S.-tor Îpîliîate* dk B .rlm ■í'Z'al critic* *îtts»t‘e a afimeiîărei. S ri im Vreaa stint d aselași fel. ,Nc.uer V.eser Journal* spune: Viena im poiste sa sifeă ni* hiri.r.ă sriei cărbimi Pfettlc sur.t griffe. Preţurile lucruri'o* care mai­­*enf, sunt im^otebil de înalte. Po­­­puUţia este InU’o stare de deci* dere fizic* . SK&brâcâssmte, n slâ­­minte, kg«me, fru­ite proaspete, ear«'”, peste pot . f.umpftr*te bu* msi se cd foa­te bogaî-l Pâ nev, spa cum re capătă cate o tempo ziţie oribila de castsne sâîbatic% mKZîr, iâin* de feresiîâu si pasta de hâ­tie meat», csu'e suat dk ce la ce rarii puri, si !n oî de 1 - gutse, mâacăra fe**z«le to.3*dV. toe si «atffiekds nu se' m«i gî sesc si aici cafea. Dae* lucrurile merg astte'*, af­urfi num­e dacă se Intâmpîâ o rnnwr, populația Vv­’ nei se va găsi în cimitire, c*nd va sosi viitoarea gfrlrnavarl, CAI NA VON Lausanne ?-pfii-i știrea că s*a.^. a, reprezenta de către mu peitm «eh 1 RADIO s­iMe cs ji­gni tocesc u’a sfărâmat peann* totdeau»a și să eliberarea lenta* iimnilui va rflsaAstdii t«tiea* apt un eveniment memorabîl la istoria *rettmtSHihl-4î. Turcii nu vor ran stăpâni locurile sfinte și pr­o­ții îa-furor «o ».«»itaiiîor vor patea o* Imn fără de grj­. Iată an semn *S tir*«îa TarEiior este «ondamsată.­­îi cft zorii «»ei mari libertăți se riiicâ da asepra stăpânirilor. Pen­te u taste Befonde, pe sare Tarcii e au ©primat, este © baem­ie a V­berăreî. „Oary ewaimetital ve* Ev wo“ spune cl trrzi emoții»­ a­­•lâud. »On­’y Cronide* spune ei se întărește starea de intrări treat* ta răsărit prin cusqrirea Bagdad»• ini. Faptul nu va fi mai puţin a­dânc simţii, de «areae acslo ras* fortatCR Evreilor le. »» to^ints, şi la toată lumea catolici, treairm imsg'nstkl prin amintirile Ista;ite «le religîef, fiind univers*îă. D-na Ch­irnaiîî a s­ăxs U 1©D v­er mb­ie, că noi nu luptăm pen­teu câștig teritorial, pentru pradă din răzbunare, d ...... . ULTIMA ORĂ naaes MALTA.—-Ia Camera Comiselor Ed­­lour a eonl­raa* eS »Tansts români st lisă de tmprelunări tetoatralsbile s îa- Christ­us amiisti|iu. HELSINGFORS —-Fresadiateîe skssiSu- Ini a sotfiicat paterilor formsrea msuii republice hnîtm leza și adaogă că nu gă­­sis­e că au posti*, ââ fia depeadentă et Rusia, că ei coada ^ero duce I« rrinA LISABONA.—S'a formet im comit.t revolupcaftr; fiirile sunt aș» de adversei Ia eM e imposibil de a pricepe mersul evenimentelor. Din­unități de hr?inâ pare să fie te mare măsură cauza tulburări­­­lor» U« I®pt preilomineare: S­him­bul gavernului na va ».face s b:t­au! poli­ticei la|ă de aliați. MALTA.­Cettrile psrrifu beai'rile ie ra tboi sațioDRle primîîe de efitre Ba te» Angliei pănâ Sa 1 a Curent«!, a* ridică la 15­­ 494 006 da pîa«zi; cererile primite ds către oficiul po«M nSnR la 1 a cu* rentei, a« ridică la 2 734 000 ds pfuazî. Certificatele de economie de răzhai vîn­­dute oftnă Ic­­­a curentat la un total de 131 628 0O0 de pteeri sferilngi. Familie Kb'$tíí, 2 perzoene ?ă ă copii, rsuiă c»* raes® mobilEt* și bucatărie copa-.sS cu gazda, procerScdn i șl-'mcote |i lemne, A se adress îs sîar. ■ Se vănsare o VivrA d* piele şi şese re »tri da catifea. Croitoria Raseatissl svr Uşurau Na­il.____________ S’a pierOut uu cess da dx* ml, de «ar cu as la« t subţire şi eu me­dalion psrtând pe amândouă feţele capul urau! minitar. Cin® ?1 va aduce îa generalul Auisla­­sîs *k Cazi Vodă 75, va avea o foarte bună recompensă. Fabrica de Bere „Zimbru“ caută un invalid puţin infirm ca contro» lor, co’oîo ia’ şi dopuri de p'utâ. Manta şcolară l­a stare bu­nă, pentru t5nSr de 18—19 ani, de v£ i zare str A« naria'e Panu No­u (I n curi ) Cameră mobil» II de riați i* vest u «s* «prospa da «eutra m «a«t& ds urgsud­. Flit.«»® fosrta bîe«. A ee «dresa ia­ri»r. autorkriif Mi­­nister, prepară eleve curs secun’iar in­ferior ora 10—12 str. Armeană No. 22,. O «toți ca manşon foarte fină și foarte ekigartS, ceva raritate, d® vâu» spre str. Alfeiaets No. 30 Infirmieră bolmavi acasă, la form­aţii la ziar, doreşte a îngriji rochi! de îsx, De «luxira pelerină și ghete Lănusaeaau 47, între ora 10 -12. D e vinzare ua ca! de nfiţrr de cavalerie, diné die sat, prețul 2000 Sri. A se adresa la lt.­colonsl T^no*enky biroul da adjutatură al marelui cuarț rus dela mele 10 — 12 și de’a 17-10, str. Toma Cusma 1-5 neoH«aEîaan!H!*B5.|t wMi*iWBaMw«M»nw*M»ei»»i|i||i| 111111*1 rum——»n'inwwniiiiisa«n—* Sa pierdut d-ra Maria Igoa­îtu a pierdut un carnet de identitate pe C. F. R. ci li eu bsnii, un bilet de vaccin și o fotografie. Cine îa giSsit es e rugat să oprească banii și s a-l aducă la biuroul ordonan^ărei din ministerul cultelor şi instrucţiuni. 1—3 Se caută Leafă mare. Dr. Paşcan­u Sir Gâsdn 3, SCî viciu şi »»filat ns?r rufe. cottu (iicAT pricinin • ' No. 473 - BIS 29 NORSBRÎE S91Î — Est­­i o Sad de Less. La de 114 kEa­­r««’ din prims l.-ris, cari In to*ia cfleîalt« ari au. lăsat o PHON TUL OCCIDENTAL.—Pa Ireaiisl he’gtaa activi tata ds iriUerie in de­spres mai înteasă lingă pădure» Po­ygcn« «i in regime* Wearius». Nt acțiune de iofatxîerte. Pe frontul Artois activitate de ariile«« Est de Bull­court, germanii au atacat ».ti dimi«*aţă pe ua front şiad să pătrundă pe o mică diataatS Ia tranşeele eagle»« constituiau coif *sît distras« At bourbsrianii*i.t Ii pusele atacai a foat respia» cu pierderi grele pestra *«««»%,o mulţime as morţi îa Isla reţelelor de sârmă şi un număr de prziaieri la m­iusik Eaglesiost.. .... . . „ La Sud şi Sud­uri de Cambrai artiviiate de artilerie. La est de Bsarans Englezii au executat un atac părţi*­ reuşit, ocupând un post german şi capturînd un număr de prizonieri, _ . Aviaţia cog'exă a îo«t activă, O baterie anti­aeriană şi 2 aeroplane germa­ne eu fost distruse ... , . . . n » pe frontal­­trapelor îmnceeei activitate de artilerie destul «te intensa­­m etc­­to­ar­ele Chavignoo, Cartecoa, ta regiunea d«a!­arilor dia Chaaaparae_și fe ambele usalur ale Meusei CVev» mici atacuri pa?t­ a'e încercate de germani tn re41000a Ccru?cy, 1$ NGf^-Vess de Retft­s si ia Not'd d-3 c?t^ 344 au fost respui^t, t de restul fronttriri nimic de semnalat. FRONTUL ITALIAN — In tot cursul zilei d? e?i ai avut Inc lapts lavef­­spo&ie iuti « Erema 9} Pi ive. Numeroase tm.;e austriaco au »iscat poziţiile itali­­sas de pe Ei de!» Berette­ri ia ace!ari imp — îa vrem­i ce site de'a» 15*nt8 se tndre tau spre Cet deU Oxl*o pctoraice onități grimaae «a atacai ia est do M­îe Spriom'a precum și, apă ă'n­s din valea Cai ieti Lupta » cant­onat la tot curs­a zilei, Inam cal și a desfășurat marc energie) fisod spzijiaire d« w.miroasă •artilerie. # ... Tracele Valieac a'au apăra* iasă cu vitej.o. Cîteva poîițU pe car* an tWv»,itt tă le p&rfiăeescă la Ic ce put, dia caut» tirutei de distrugere au fost pro­ape iu Irirîgime prin contrastaciri succesive. "la spre seară, ia faţa rc*ist«oței îadârjite a trapelor italiese şl foarte grele, pa cari Se a «aîcrlt iaam.ir.aS şl-a reda» acţiaaea la va­lerie, care în cursul nc.pţii a deveait conssl. Pe restes! frontului nimic de samsaSat, Ui aeroplan dzsmaa a fost doborât ds »viitorii HsHeiîi. FRONTUL ORIENIAL —Linişte, „ JS . FRONTUL MACEDONEAN.—Activitate de arifterîc tari îeteasl din partea Balgarilor, intre tecul Daîr&a si Va’dir. Pe maiaî drept si «cestui râu dogi «ta­curi parţiale balgte au fost respinse en pierderi însemnate. Ictr'o fapta aerienă a fost doborât un seropisti baîgar^ OMTtimx act’aasi. .ta reocupate a* a pierderilor foc da art! .

Next