Munca, decembrie 1955 (Anul 11, nr. 2524-2550)
1955-12-01 / nr. 2524
Pag. 3-n La C. A. S. — Zalău se neglijează dezvoltarea sectorului zootehnic Gospodăria agricolă de stat Zalău, regiunea. Oui. posedă un puternic sector zootehnic: vaci de lapte, tineret bovin, pom. .oi de rasă merinos, cabaline — în total peste zece mii capete. Numărul mare de animale presupune existenţa unor condiţii corespunzătoare de creştere şi dezvoltare a şeptelului, de sporire continuă a producţiei de lapte, carne, lînă şi grăsimi, care să aducă o contribuţie de seamă la bunaaprovizionare a oamenilor muncii. Şi, aceste condiţii există. Guvernul a alocat fonduri însemnate, din care s-au construit grajduri noi, moderne, dotate cu tot ceea ce este necesar creşterii si îngrijirii animalelor, în cele mai bune condiţii. In ultimii ani, în sectorul zootehnic al gospodăriei s-au ridicat oameni de nădejde care au căpătat o bogatăexperienţă in munca de creştere şi îngrijire a animalelor. Andrei Varga, Arpad Pisoc, Gheorghe Gurzău, Valeria Popescu, Ion Sălăjan, Andrei Bereski şi încă mulţi alţii luptă cu perseverenţă pentru înlăturarea greutăţilor ce se ivesc, obţinând rezultate bune în producţie. Cu toate acestea însă sectorul zootehnic al gospodăriei agricole de stat Zalău este mult rămas în urmă faţă de posibilităţile pe care le are de a dezvolta multilateral şeptelul. In toate sectoarele de activitate din ramura zootehnică — cu excepţia planului la carne de porc — există o serioasă rămînere în urmă. Care sînt cauzele ? Insuficientă preocupare pentru asigurarea bazei furajere Una din condiţiile esenţiale pentru creşterea şeptelui de animale, pentru mărirea productivităţii lor, esteasigurarea unei puternice baze furajere şi de calitate. Lucrul acesta este bine cunoscut de fiecare conducător economic, de fiecare activist sindical care își desfășoară activitatea în zootehnie. Acest lucru este cunoscut şi de tovarășii din conducerea administrativă și de comitetul sindical de la G.A.S.Zalău. Cu toate acestea, ei nu au luat din timp măsuri eficace, care să ducă la asigurarea cantităţilor de furaje necesare hrăniirii numărului mare de animale, atît în perioada păşunatului cît şi în timpul iernii. Problema asigurării conveierului verde, a însdozării de porumb şi floarea soarelui, a obţinerii de fineturi de calitate au fost lucruri pe care conducerea administrativă şi comitetul sindical nu le-au privit cu toată seriozitatea. Ei se mulţumesc cu justificarea că suprafeţele de teren destinate cultivării fineturilor şi plantelor de nutreţ sînt mult prea mici faţă de necesităţi. Ei nu au văzut însă că felul defectuos în care au fost făcute lucrările pregătitoare pentru muncile de primăvară, arături şi însă mint ari, a dus la obţinerea de producţii slabe din punct de vedere cantitativ şi nutritiv. In afară de lipsa de preocupare pentru asigurarea bazei furajere din producţie proprie, pentrufolosirea cu chibzuială a suprafeţelor de teren existente — lucru dovedit şi în domeniul păşunatului, care n-a fost organizat pe parcele — la G.A.S.Zalău se manifestă lipsuri serioase şi în ceea ce priveşte procurarea cantităţilor necesare de concentrate din repartiţii. Deficientele existente în domeniul asigurării bazei furajere au făcut ca animalele să fie alimentate neştiinţific, la voia întîmplării. Acest lucru nu a rămas fără rezultate negative asupra îndeplinirii planului,atît la produse animale est si la produși. In primul semestru al acestui an din sarcina de plan a fost realizat abia un procent de 84 la sută, iar la miei de 57 la sută. . Asta însă nu e tot. Din cauza slabei furajări a oilor, ,a neglijentei în asistenta zooveterinară, multe din ele au rămais sterile, iar un număr însemnat au murit.Iată pentru ce producţia de lapte, carne şi lină este în momentul de faţă mult sub salicina de plan. Iar în prezent la G. A. S.-Zalău situaţia furajelor necesare animalelor pînă la primăvară nu diferă cu nimic faţă de cea din anul trecut. Furajele realizate din producţie proprie sunt de 1960 tone, dintre care 745 au fost însilozaite iar restul, dejaconsumate. întrecere... de dragul întrecerii In planul de muncă al comitetului sindical, întocmit pe perioadatrimestrului IV, sunt trecute oserie de probleme cum ar fi organizarea întrecerii de profesii în toate sectoarele de activitate, ca nici un muncitor să nu rămînă în afara ei, îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă ale muncitorilor din gospodărie în general, şi ale celor din Sectorul zootehnic în special, răspândirea metodelor bune de lucru, prin organizarea de schimburi de experienţă. De la întocmirea planului au trecut două luni iar rezultatele nu se văd. In sectorul zootehnic situaţia a rămas aceeaşi. De ce acest lucru ? Pentru că în orientarea activităţii sale, comitetul sindical a greşit. Comitetul sindical nu poate organiza o întrecere viabilă, cu rezultate, fără ca muncitorii să aibă condiţii bune de lucru. Iată de ce, la G.A.S.-Zalău întreaga activitate sindicală trebuie îndreptată spre a sprijini de toate căile conducerea gospodăriei, în vederea asigurării condiţiilor pentru buna desfăşurare a întrecerii şi, în mod deosebit, prin asigurarea unei puternice baze furajere, care constituie un factor hotăritor în desfăşurarea unei întreceri vii, mobilizatoare. Este adevărat că activiştii sindicali din comitet au ţinut o oarecare legătură cu conducerea administrativă dar ea avea un caracter consultativ, care n-a dat naştere la iniţiative şi măsuri eficace în scopul lichidării defecţiunilor existente în asigurarea bazei furajere. Lipsiţi de un element atît de important în munca lor — baza furajeră — muncitorii din sectorul zootehnic al G.A.S.-Zalău desfăşoară o întrecere pe profesii formală, lipsită de rezultate. — Şi totuşi întrecerea pe profesii la noi în gospodărie, în sectorul zootehnic, merge bine — susţine tovarăşul Augustin Graur, preşedintele comitetului sindical. Scriptic, recunoaştem că aşa este. Practic însă, pe teren, la locul demuncă al grupelor sindicale unde se hotărăşte soarta, producţiei, alta este situaţia. Mulgătorul Ilie Perneş, considerat de comitetul sindical ca fiind „cel mai bun“ în întrecerea pe profesii , este mult rămas în urmă cu sarcinile de plan. Exemplul acesta e destul de edificator. El scoate totodată în relief starea de automulţumire de care e cuprins comitetul sindical, lipsa de cunoaştere a situaţiei de pe teren, formalismul care există în organizarea şi conducerea întrecerii socialiste în gospodărie. Faptul acesta nu poate fi privit cu indiferență de către comitetul sindical, ci analizat cu toată seriozitatea. , Cu ajutorul Comitetului sindical regional al muncitorilor agricoli Cluj, munca comitetului sindical de la G.A.S.Zalău poate și trebuie să pornească pe făgaşul cel bun. Axîndu-şi activitatea pe cele mai arzătoare probleme ale producţiei, analizînd felul cum sînt duse la îndeplinire hotărârile luate, comitetul sindical trebuie să acorde o mare atenţie stimulării initiativei de jos, a muncitorilor şi tehnicienilor care să vină cu propuneri concrete în ceea ce priveşte asigurarea unor condiţii bune de desfăşurare a activităţii în sectorul zootehnic. A. MIHALCEA Fabrica de conserve Mureşeni In Regiunea Autonomă Maghiară, la Mureşeni, s-a ridicat în anii cincinalului o fabrică de conserve modernă. Luptînd pentru îndeplinirea angajamentelor luate în cinstea Congresului al II-lea al P.M.R., colectivul de muncă de aici a reuşit ca la 1 noiembrie să-şi depăşească planul valoric anual cu 5 la sută, iar pînă la 10 ale aceleiaşi luni să dea peste plan 57.600 kg. conserve şi siropuri, în care intră şi 4 noi sorturi. Strădaniile muncitorilor fabricii se răsfring asupra îmbunătăţirii condiţiilor lor social-culturale. După cele opt ore de muncă ei găsesc la cantină o masă gustoasă şi consistentă, iar timpul liber şi-l petrec cu folos la clubul fabricii. Foto-reporterul nostru a prins pe peliculă cîteva aspecte din munca şi viaţa acestui harnic colectiv. In clişeu : La club, muncitorii cercetează ultimele noutăţi literare şi tehnice. La dispoziţia lor stă o bibliotecă înzestrată cu 3.500 de volume. Tot aici activează şi brigada artistică de agitaţie. In clişeu : Secţia conserve de fructe şi marmeladă. Elisabeta Barta, maistrul secţiei, controlează împreună cu varnntul Gheorghe Kovacs funcționarea vacumului și calitatea marmeladei. Din activitatea unui cabinet tehnic Activitatea intensă depusă anul aceste de cabinetul tehnic al fabricii de piese de schimb pentru CF.R. „Gheorghe Apostol“ din Galaţi s-a soldat cu rezultate frumoase. In cadrul schimburilor de experienţă organizate pentru extinderea experienţei înaintate, la secţia fierărie, de pildă, fruntaşul Teodor Drăguşanu a împărtăşit muncitorilor metodele sale de lucru privind, forjarea economică a legăturilor de arc. Drept urmare, numeroşi monciitori fierari îşi depăşesc zilnic norma cu peste 75 la sută. De asemenea in secţia strungarie se prelucrează astăzi pe oră 10 piuliţe pentru cozi tampon, în loc de două cîte se făceau pînă acum. In scopul extinderii experienţei Eroului Muncii Socialiste Constantin Vasilache, s-a format o brigadă compusă din patru strungari fruntaşi, care lucrînd la cîte două maşini în două ture ajută efectiv la generalizarea metodelor de tăiere rapidă a metalelor. Strungarii Nicolaie Caraman, Vasile Arhip, Radu Dănilă şi Mircea Mihălceanu îşi depăşesc zilnic normele cu peste 200 la sută. La cabinetul tehnic s-au înregistrat de la începutul anului şi pună în prezent 140 de propuneri de inovaţii, ceea ce reprezintă o creştere cu 160 la sută faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Prin aplicarea a 107 inovaţii, întreprinderea realizează economii anuale de 1.215.000 lei. Amalia Goldhammer corespondent voluntar MUNCA DIN ŢARA SOCIALISMULUI VICTORIOS Automatizarea In slujba progresului tehnic ilUlVINOUICWWa ^ I WUJU tuie una din principalele căi ale progresului tehnic în industria U.R.S.S. Ea se realizează prin trecerea treptată de la maşinile semiautomate la cele automate şi de la maşini izolate, la linii și uzina automate. Automatizarea contribuie la creșterea neîncetată a industriei grote — temelia dezvoltării întregii economii nationale. In industria energetică a fost automatizată majoritatea hidro şi termo-centralelor. Dispozitivele telemecartice asigcură controlul și conducerea obiectivelor la distante de zeci si sute de p km. Anul acesta, aproape 40 la sută din totalul centralelor electrice ale Ministerului Centralelor Electrice vor trece la conducerea telemecanică. Automatizarea a căpătat o extindere largă și în domeniul construcţiei de maşini — cea mai importantă ramură ,a industriei grele. Astfel, in întreprinderile industriei de automobile si ale celei constructoare de maşini agricole si tractoare funcţionează în prezent aproape 80 de Unii automate şi semiautomate pentru prelucrarea blocurilor cilindrilor motoarelor, a capetelor de blocuri, pistoanelor, butoanelor de piston, a pieselor lagărelor de rulare, dinţilor de greblă, butoanelor şi piuliţelor, pentru montarea nadiatoarelor, rulmenţilor cu role şi bile, şenilelor pentru tractoare, a lanţurilor de combine şia altor piese. La începutul anului viitor vor intra în funcţiune peste 100 de linii automate şi semiautomate în uzinele de automobile, de rulmenţi, de tractoare, precum şi în cele constructoare de maşini agricole din ţară. In domeniul metalurgiei, automatizarea cuptoarelor Martin, a furnalelor precum şi a laminoarelor a îmbunătăţit esenţial modul lor de funcţionare. In furnalele cu reglarea automatizată a temperaturii aerului suflat se topeşte în prezent aproape 95 la sută din totalul de fontă, iar în cuptoarele Martin cu reglarea automatizată a regimulu termic — peste 85 la sută din otel. Anul acesta, se prevede terminarea procesului de automatizare a reglării regimului termic al cuptoarelor patentate si a ridicării instalaţiilor miniere cu schip. In industria textilă au fost automatizate o serie de procese în domeniul filaturii, ţesătoriei şi lucrărilor de finisare. Instalaţiile „climatului artificial“ menţin în mod automat temperatura şi umiditatea aerului necesar proceselor de tors şi de ţesut. Pe scară tot mai largă, sînt automatizate procesele de producţie în întreprinderile industriei uşoare. Pînă la sfârşitul acestui cincinal, vor funcţiona aici aproape 1.000 linii automate şi semiautomate şi aproape 2.000 maşini automate. La uzina de bere din Moscova, de pildă, a intrat recent în funcţiune prima linie automată din ţară pentru pregătirea sucurilor de fructe. Ea este formată dintr-o serie de maşini, care înlocuiesc munca omului în toate stadiile producţiei începând cu spălatul şi terminând cu înfundatul sticlelor umplute. Productivitatea liniilor este de 48.000 sticle de suc de fructe într-un schimb. In prezent se elaborează, un sistem complex de automatizare a controlului şi reglării proceselor tehnologice în industria de zahăr, spirt, uleiuri şi grăsimi. De asemenea, se desfăşoară lucrări de proiectare a uzinelor automate pentru prelucrarea pieilor. Automatizarea proceselor de producţie dă importante rezultate economice. Experienţa întreprinderilor fruntaşe din Moscova constituie o mărturie a acestui fapt. Să luăm de pildă, uzina de rulmenţi nr. 1 „Kaganovici”. Folosirea pe scară largă a automatizării şi mai ales a liniilor automate de bandă a dat posibilitatea să fie eliberat şi îndrumat spre alte sectoare un număr considerabil de muncitori. Volumul necesar de muncă pentru producerea pieselor s-a redus aproape la jumătate. Productivitatea muncii a sporit cu 15—22 la sută, iar preţul de cost a scăzut cu 10—12 la sută. Perfecţionând continuu procesele de producţie, colectivul uzinei a creat o secţie automată de rulmenţi. Cele două linii automate ale acestei secţii numără cîteva sute de automate, agregate şi aparate. In procesul de fabricaţie a rulmenţilor, mâna omului nu intervine de joc, piesele prelucrate nu sînt vizibile pe întregul parcurs al liniei. Operaţiile sînt executate consecutiv. Imediat ce se termină prelucrarea la strung a inelelor, un automat special imprimă pe aceste piese încă „crude“ marca uzinei, anul de fabricaţie şi numărul rulmentului. Apoi ele trec la prelucrarea termică. In sectorul de şlefuit al liniei automate, piesele sînt definitiv preluUzina de construit ţevi din liga produce pompe puternice le extracţie a turbei. In clişeu : montarea pompeor în secţia mecanică de monat nr. 1, erate pe cale mecanica, iar după aceea inelele de rulmenți trec spre automatele de control şi de măsurat. Zeci de becuri mici de culoare verde dau „drum liber“ pieselor de call-itate. Dacă apare o piesă rebutată, ea este îndreptată spre o platforma specială și automatul de control şi măsurat stabileşte singur soarta ei. Dacă rebutul este înlăturat, piesa trece într-un canal, în caz contrar se îndreaptă spre un alt canal. Automatele pot funcţiona cu o precizie stabilită în fracţiuni de microni. Montarea rulmenţilor, ungerea lor, ambalarea şi aşezarea fiecărui rulment într-o cutie separată se fac tot în mod automat. Irn felul acesta, se poate vedea la un capătal liniei semifabricatul, iar la celălalt cutia sigilată în care se află rulmentul finisat. Astfel, tehnica modernă înlocuiește munca a sute de oameni. Următoarele fapte constituie de asemenea o mărturie a importanţei uriaşe a automatizării proceselor de producţie. In siderurgie, datorită reglării automate a regimului furnalelor si cuptoarelor Martin, productivitatea acestora a sporit cu 7—10 la sută, iar consumul de combustibil s-a redus cu 2-6 la sută. In domeniul energeticei, telemecanizarea hidrocentralelor şi a subcentralelor electrice a permis să se reducă de 2—3 ori numărul personalului de serviciu. Prin automatizarea proceselor în sălile de cazane ale centralelor electrice s-a obţinut o mare economie de combustibil. Automatizarea complexă a dirijării sondelor în industria petroliferă reduce de 3—4 ori nevoile de personal de serviciu și dă posibilitate unui singur dispecer să controleze munca a zeci de sonde. Avantaje economice și mai mari oferă automatizarea completă a uzinelor, cînd întregul complex al proceselor automate şi de transport se face fără participarea nemijlocită a omului, fiind numai controlată de el. Un exemplu de automatizare complexă a producţiei sînt hidrocentralele şi uzina pentru producerea pistoanelor motoarelor de automobile. Crearea liniilor automate pe bandă cu mecanizarea tuturor operaţiilor asigură o muncă coordonată ăi agregatelor, eliberează majoritatea covârşitoare a personalului de serviciu, ridică de 2—3 ori şi deseori de 5—10 ori productivitatea muncii. Datorită acestui fapt, se reduc de cîteva ori suprafeţele necesare de producţie, se micşorează simţitor cheltuielile capitale. Nivelul ştiinţei şi tehnicii atins în U.R.S.S., precum şi experienţa practică de înfăptuire a automatizării unor ramuri de producţie fac posibilă dezvoltarea pe scară largă a automatizării tuturor proceselor de producție în industrie. A. VOVK In sprijinul participanţilor la întrecerea pe profesii O publicitate vie In întâmpinarea celi de-ail IITea Comes al partidului, amicul colectiv de muncitori şi muncitare de la fabrica de infecţii „Gh. Gheorhiu-Dej“ din Capitală şi-a luat angajamente sporite. Discuţiile puritate cu acest prilej în grupele sindicale au arătat că unul din cele mai importante mijloace pentru realizarea cu succes a angajamentelor îl constituie intensificarea întrecerii pe profesii. Pentru a lămuri colectivul asupra importanței ei, comitetul de întreprindere și-a îndreptat atenţia spre intensificarea publicităţii. Răsfoind ultimele numere ale ziarului „Confecţia“ întîlnim mai multe ştiri şi articole despre importanţa întrecerii pe profesii şi despre rezultatele obţinute de muncitorii aflaţi în întrecere, vnu ae muu, in pauza verinii, megafoanele staţiei de radioamplificare au difuzat o veste puţin obişnuită : chemarea muncitoarei Maria Sestraru din sectorul IV către toţi muncitorii fabricii de a se angaja în întrecerea pe profesii. Această muncitoare fruntaşă făcea apel la fiecare dintre tovarăşii ei să dea lunar, peste plan, 50 de costume, să îmbunătăţească cu 1 la sută calitatea etc. Iar peste cîtva timp, tot prin statia de radioamplificare s-au anunţat, pentru o anumită perioada, succesele înregistrate de muncitori de aceeaşi profesie care se întrec între ei. „ O mare dezvoltare a luat întrecerea pe profesii în sectorul V al fabricii. Aici, alături de alte lozinci sînt afişate chemări către muncitori de a se angaja în această întrecere. Totodată, se urmăresc îndeaproape şi rezultatele obţinute. Astfel, pe panouri frumos confecţionate, sînt scrise numele muncitoarelor şi dreptul lor sînt trecute rezultatele în producţie şi cîştigul realizat în urma depăşirii planului. La sfîrşitul lunii octombrie, pe un asemenea panou se aflau scrise numele muncitoarelor G. Ivanov şi Ana Ghencea. Spre deosebire de tovarăşa ei, Ana Ghencea realizase o depăşire mult mai mică şi deci şi un câştig mai mic. Acest fapt i-a dat de gîndit tinerei muncitoare. In prezent organizându-şi mai bine lucrul, ea obţine aceleaşi rezultate ca şi tovarăşa Ivanov. Publicitatea vie şi permanentă făcută în jurul întrecerii pe profesii a dat roade.. Numărul celor angrenaţi în această întrecere a crescut faţă de luna octombrie cu peste 240 de tovarăşi, iar o mare partedin angajamentele luate, în cinstea celui de-al II-lea Congres al partidului au fost de pe acum îndeplinite. 1. CEZAR Articole mobilizatoare la gazetele de perete p6 sunase cauza de prînz. In jurul gazetei de perete a întreprinderii Metalurgice-Pitești, un grup de tineri în salopete albastre discută aprins. Ei s-au obișnuit ca de fiecare dată cînid la gazetă se afișează un nou număr să-l citească împreună. Astăzi au din nou acest prilej. La drept vorbind au şi pentru ce, deoarece gazeta lor tratează probleme numeroase şi interesante. Articolele: „Să intensificăm întrecerea în cinstea Congresului partidului“, „Pentru o cît mai largă mişcare de inovaţii“, „Popoarele cer asigurarea unei securităţi reale“ sînt citite cu atenţie de cei prezenţi. La un moment dat liniştea este întreruptă de exclamaţia unui tînăr. — Nea Dionisie este cîştigătorul titlului de cel mai bun strungar ! Marine — i se adresă acestuia un flăcău bine legat la trup — citeşte în continuare... nu vezi?... „In cinstea celui de al II-lea Congres al partidului strungarii Constantin Dionisie şi Ion Nicula s-au angajat ,să dea zilnic peste normă cu 25 la sută mai multe produse decît luna trecută. Prin buna organizare a muncii şi folosirea cuţitelor cu mai multe tăişuri ei au dovedit că sînt şi de astădată cei mai buni în meseria de strungar, depăşind zilnic norma cu 193 la sută. Tinerii Alexandru Stoian şi Trandafir Burnei, sprijiniţi de cei doi strungari în însuşirea meseriei, după iniţiativa grupei sindicale nr. 19 de la uzinele „21 Decembrie“ din Bucureşti, se bucură deopotrivă de succes deoarece, în urma sprijinului primit, reuşesc să-şi depăşească normele cu 30—40 la sută.“ Probleme interesante tratează în cuprinsul său şi gazeta de perete „Suveica“ de la întreprinderea textilă „11 Iunie“-Piteşti. „După consfătuirile de producţie“ se intitulează un asemenea articol de la unitatea B-Gară care vorbeşte despre succesele întrecerii pe profesii. In el, autorul arată că cei, peste 130 participanţi la această formă de întrecere au economisit luna trecută suveici şi pichete în valoare de 11.228 lei din care s-au plătit prime de economii de 3.569 lei. Schimbul maiştrilor Mariu Ilinca şi Nicolae Voicu a realizat cele mai însemnate economii, iar ţesătoarele Elisabeta Popescu, Elena Olteanu, Dumitru Ristea, Aurica Şerbănoiu care au obţinut cele mai mari depăşiri de normă pe sector în cinstea Congresului partidului, au fost declarate ca cele mai bune ţesătoare. D. BURCEA corespondent al ziarului „Munca“ pentru regiunea Piteşti AAAAAAAAAAAAAAAAAAAAA Joi 1 decern orie 1955 — nr. 2524 In clișeu: Sala cantinei. Zilnic servesc masa aici 250 de persoane. Cantina aceasta este fruntașă pe regiune. Foto reportaj de L.TIBOR