Munca, octombrie 1971 (Anul 27, nr. 7426-7451)

1971-10-26 / nr. 7447

Marele sfat al ţării, în recenta sa sesiune, a dezbătut şi adoptat, în unanimitate, planul cincinal de dezvoltare economică şi socia­lă a Republicii Socialiste Româ­nia pe perioada 1971—1975. Ela­borat în deplină concordanţă cu obiectivele stabilite de Congresul al X-lea al partidului,­­ care a definit anii 1971—1975 — drept o etapă importantă în procesul istoric de făurire a societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate, actualul plan cincinal se impune pregnant ca un cutezător şi mo­bilizator program al muncii cre­atoare a întregului popor, consa­crat în întregime prosperităţii continue a României socialiste. In interesul accelerării progre­sului economic şi social-cultural al patriei, sub conducerea tova­răşului NICOLAE CEAUŞESCU, comisia centrală de partid şi de stat a iniţiat o largă acţiune de identificare şi valorificare a re­surselor materiale şi umane. Fundamentarea ştiinţifică a pla­nului cincinal 1971—1975, rod al unor ample şi minuţioase analize şi dezbateri la scara întregii ţări, a facilitat descoperirea unor po­sibilităţi suplimentare de natură să asigure ritmuri de creştere a producţiei materiale, a eficien­ţei economice şi de ridicare a ni­velului de trai, superioare celor stabilite prin Directivele Congre­sului al X-lea al partidului. Sarcinile şi obiectivele esenţia­le ale acestui cincinal răspund pe deplin cerinţelor şi ţelurilor fun­damentale ale noii etape istorice de dezvoltare a ţării şi converg spre realizarea unui dinamism susţinut al creşterii producţiei mater­iale, modernizarea struc­turii­ întregii economii şi accentu­area proceselor calitative ale dez­voltării , sporirea eficienţei e­­conomice în toate domeniile şi, pe această bază, creşterea mai rapidă a venitului naţional. Obiectivul central al politicii e­­conomice a partidului, aşa cum se ştie, II constituie industrializarea susţinută a ţării. Consecvent aces­tei politici, partidul a asigurat condiţii ca şi în acest cincinal in­dustria să cunoască o viguroasă dezvoltare, scop în care i-au fost afectate 60 de procente din volu­mul total al investiţiilor. Ritmu­rile înalte caracteristice dinamis­mului economic al României sunt comune şi actualului cincinal. Sporind în 1971—1975 într-un ritm mediu anual de 11—12 la sută producţia globală, industria va fi în ultimul an al cincinalului cu peste 71—81 la sută mai mare decît în 1970 şi de aproximativ 3 ori mai mare faţă de 1965. Ca o trăsătură caracteristică a Industrializării din acest cincinal este intensificarea procesului de modernizare a structurilor pe ra­muri şi subramuri, prin dezvol­tarea cu precădere a sectoarelor strîns legate de progresul tehnic, a fabricării de produse de tot mai mare complexitate şi tehnicitate, cu înalt grad de prelucrare a re­surselor şi valori de întrebuinţare cit mai ridicate. Dezvoltarea mai rapidă a construcţiilor de maşini şi chimiei in ansamblul industriei şi a unor sectoare moderne cum sunt metalurgia oţelurilor aliate, electrotehnica şi electronica, me­canica fină, maşinile-unelte, chi­mia de sinteză fină, se înscriu în aceste orientări. Agricultura, ca ramură de ba­ză a producţiei materiale, va cunoaşte în actualul cincinal o etapă de dezvoltare intensivă şi de modernizare, asigurînd îm­preună cu industria progresul şi echilibrul întregii economii. Cele aproximativ 100 de miliarde de lei investiţii — adică de două ori mai mult decît în cincinalul anterior — sunt destinate lărgirii bazei tehnice­ materiale, agri­culturii, realizării programelor naţionale de­ lucrări de irigaţii şi hidro-amelioraţii şi de dezvoltare a zootehniei. Pe baza acestor premise, în cincinalul actual se prevede o sporire a producţiei a­­gricole cu 36—49 la sută faţă de mecha anilor 1966—1970, crescînd substanţial contribuţia agricultu-­­ rii la dezvoltarea economiei şi satisfacerea mai bună a nevoilor de consum ale populaţiei. Actualul plan cincinal este o­­rientat spre o eficienţă economi­că sporită, exprimată sintetic de faptul că pentru prima oară se prevede ca venitul naţional să crească mai repede decît produ­sul social total­ Aşa după cum se subliniază în documente, fac­torul determinant al măririi ve­nitului naţional îl constituie creşterea productivităţii muncii sociale. Acest important indicator va fi în 1975 cu peste 70 la sută mai mare decît în 1970 şi se va obţine pe baza amplificării înzes­trării tehnice a întreprinderilor, introducerii tehnologiilor mo­derne, ridicării continue a ni­velului calificării profesionale a muncitorilor şi a tuturor lucrăto­rilor ocupaţi în economie, înfăptuirea exemplară a sarci­nilor actualului cincinal pe li­nia creşterii eficienţei economice presupune o maximă atenţie, concentrarea eforturilor şi iniţia­tivei creatoare a oamenilor mun­cii spre folosirea cit mai raţiona­(Continuare in pag. a 4-a) CINCINALUL 1971-1975 UN VAST PROGRAM DE ACTIVITATE CREATOARE CONSACRAT PROSPERITĂŢII ROMÂNIEI SOCIALISTE­ ­ PRODUCŢIA GLOBALĂ A INDUSTRIEI SOCIALISTE Ă I VA SPORI ÎN PERIOADA 1971 — 1975 J I ÎNTR-UN RITM MEDIU ANUAL DE J I 11 — 12 la sută ! ! ------------------------------ ' I RITMUL MEDIU ANUAL DE CREŞTERE I­­ A VENITULUI NAȚIONAL ÎN ACTUALUL CINCINAL J Ă VA FI DE J I 11 — 12 la sută ! ! INVESTIŢIILE DIN FONDURILE CENTRALIZATE J J ALE STATULUI ÎN PERIOADA 1971—1975 VOR FI DE­­ 470 miliarde lei­­ ! ! FATA DE 290 MILIARDE LEI \ \ ÎN PERIOADA 1966 — 1970 _ _________________________________________ Proletari din toate țorile, unifi-va ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXVII nr. 7447 ■ Marți 26 octombrie 1971 ■ 6 pagini 30 bani CREŞTEREA PRODUCŢIEI GLOBALE INDUSTRIALE­­ .­ (în procente) Arături de toamnă pe ogoarele întreprinderii agricole de stat Frejmer, judeţul Braşov EDUCAŢIA ŞTIINŢIFICĂ, MARE-LEJISTĂ A MASELOR - TRĂSĂTURĂ A UMANISMULUI SOCIALIST Comparată cu trecutul, via­ţa spirituală de azi a maselor populare din ţara noastră este fundamental transformată, iar indicatorii ce redau această confruntare a prezentului cu trecutul sunt de-a dreptul im­presionanţi. Vorbind de re­voluţia socialistă în domeniul conştiinţei maselor, nu tre­buie să pierdem din vedere insă şi o altă dimensiune a a­­cesteia, tot atit de importan­tă şi de spectaculoasă. Ne gîndim, în acest sens, la fap­tul că semnificaţiile profunde ale exploziei culturale şi fi­nalitatea acestei efervescenţe spirituale nu s-au constituit spontan, la întîmplare, că li­niile directoare ale acestor transformări social-culturale, care angrenează şi favorizea­ză procesele apariţiei şi dez­voltării unui nou profil spiri­tual al omului, au fost prevă­zute şi fundamentate social in cadrul teoriei marxist-le­­niniste, înainte ca ele să de­vină realitate. Valoarea umanismului so­cialist nu constă, deci, nu­mai în faptul că el dă un sens profund omenesc, în cel mai înalt grad progresist, ac­ţiunilor omului nou şi noii sale existenţe sociale. Valoa­rea acestui umanism trebuie văzută deopotrivă şi în acţiu­nea sa teoretică, proiectivă şi totodată călăuzitoare, norma­tivă, în vastul proces social de educare a oamenilor socie­tăţii socialiste. Iată una din laturile care exprimă superi­oritatea istorică a ideologiei marxist-leniniste şi care, fun­damentează, explică şi asigu­ră eficacitatea muncii de e­­ducaţie ştiinţifico-­materialis­­te a maselor. Recentele documente de partid privind necesitatea îm­bunătăţirii activităţii politi­­co-ideologice de educare marxist-leninistă a tuturor oamenilor muncii, de întărire a conţinutului ideologic şi po­litic al educaţiei socialiste, se înscriu tocmai pe această li­nie umanistă, a formării o­­mului nou, cu o conştiinţă superioară. Profilul spiritual al omului nou se poate forma doar folosind conştient avan­tajele obiective şi subiective, generate de orinduirea socia­listă. Sensul suprem al măsu­rilor elaborate de secretarul general al partidului şi apro­bate de Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. se exprimă in necesitatea de a vedea continuu că scopul cel mai înalt al socialismului îl cons­­ tituie omul. Participarea acti­vă a maselor la activitatea practică de construire a so­cietăţii socialiste multilateral dezvoltate, ad­incirea demo­craţiei socialiste, creşterea practică a responsabilităţii sociale a fiecărui cetăţea­­, perfecţionarea muncii şi a în­tregii activităţi sociale sunt procese legate direct de fău­rirea conştiinţei socialiste a oamenilor. Socialismul presupune o continuă creştere a activităţii omului in muncă şi pe ţărim politic şi implică astfel o lăr­gire a orizontului cultural şi perfecţionarea spiritual-mo­­rală a omului. Este vorba, în primul rînd, de crearea ace­lor fundamente sociale fără de care nu poate exista o dezvoltare umanistă socialistă a personalităţii : făurirea no­ilor relaţii de producţie şi, pornind de la aceasta, schim­(Continuare în pag. a 2-a) PETRU BERAR LA UZINA „ELECTROPUTERE“ CRAIOVA Ca n t i n a-r esta u r a n t, copilul nimănui... Suntem la ora prinzului la cantina uzinei „Electropute­­re" Craiova unde servesc zilnic masa circa 900 abonaţi şi flotanţi, salariaţi ai marii uzine ca şi constructori ce lu­crează la extinderea acestei unităţi in­dustriale. Consul­tăm meniul aflat la avizier. Stupoare : supă de roşii ser­vită azi la meniul I a fost o­­ferită ieri la meniul II, iar cea de la II figurează azi la... I. Ne apropiem de citeva mese şi adresăm consumato­rilor întrebarea : „Cum a­preciaţi activitatea cantinei acum, cind funcţionează pe baza unor noi criterii ?“ „Schimbarea figurează numai în scripte, căci meniurile au rămas aceleaşi. Cinci mai bune, cinci mai slabe“ — Ma­rin Mocanu — lăcătuş . „N-am observat vreo îmbu­nătăţire a mesei, în afara faptului câ în ziua de 1 oc­tombrie ni s-a servit şi cite o sticlă de bere. Filma tele­viziunea aspecte din cantină şi totul trebuia să fie bine“... — N. Popescu, strungar : „In lege se vorbește de organiza­rea de bufete, chioşcuri, to­­nete unde să se vindă san­­vişuri, pachete, mîncăruri care se pot servi în pauza de masă. Deocamdată nu s-a fă­cut nimic în această direcţie“ — Paul Marinaş, strungar şi Mihalache Popescu, rectifica­tor. Asemenea răspunsuri am primit la data documentării noastre şi de la muncitorul Stan Florea, de la inginerii constructori Mircea Petre şi Ion Bozdoc, ca şi de la mulţi alţi abonaţi ai cantinei „E­­lectroputere“. Aproape toţi au remarcat că meniurile sunt lipsite de varietate, că cior­bele nu au gust şi că de fapt, nu s-a schimbat nimic, defi­cienţele continuind să dăi­nuie. Cum este posibil acest lu­cru ? Problema preluării can­tinelor a fost privită cu multă uşurinţă atit de Direc­ţia comercială, T.A.P.L. Cra-ELENA ŢUICU coresp. ziarului „MUNCA" (Continuare in pag. a 2-a) DA­TORI­A mea, a ta, a tuturor de a apăra şi dezvolta produsul muncii noastre Printre expresiile al că­ror sens etimologic a suferit metamorfoze structurale gă­sim şi DATORIA. Noţiunea în sine, cu aproape trei de­cenii în urmă, mai conţinea un fel de obligaţii dizgraţioa­se, dacă nu revoltătoare. Cind omul simplu rostea : „Am nişte datorii afurisite“ sau : „Crede-mă, habar n-am cum s-o scot la capăt cu da­toriile”, se referea, desigur, la vreun cămătar insipid, la un proprietar cicălitor, la un perceptor agasant, neputin­cios, în derută, apăsat de constrîngerea plăţilor, fie în bani gheaţă, fie prin anumi­te servicii adeseori înjosi­toare. Eliberat de înţelesul său peiorativ, purificat de ser­vitute, cuvîntul DATORIE şi-a găsit în socialism o a­­devărată şi nobilă valoare, căpătind soliditate, profun­zime şi optimism, devenind, cu alte cuvinte, stindard al muncii şi echităţii sociale. Pentru că in zilele noastre, a-ţi face DATORIA, înseam­nă a te asocia şi contopi cu interesele majore ale PA­TRIEI, a te înregimenta în s­patosul muncii creatoare, cu perspectivele luminoase, in­dicate de PARTID, cu o îna­intare neostenită, vertiginoa­să, spre COMUNISM. Acceptăm DATORIA ca pe un consemn nobil, ca pe un crez durabil şi de neclintit, ne impunem o ţinută corespun­zătoare cerinţelor ei ma­jore, un mod de comporta­ment civic superior, în care gîndirea matură devine hotă­­rîtoare, acţiunea individuală asociindu-se celei colective, în contextul unor realizări e­­conomice, sociale şi cultura­le definitorii, îndelung cum­pănite şi integral înfăptuite. Cind CONŞTIINŢA, în nu­mele societăţii, îţi ordonă, cind CINSTEA şi DRAGOS­TEA de MUNCA ţi-o impun, cind ASPIRAŢIA spre TOT MAI BINE te călăuzeşte. O­­BLIGAŢIILE PATRIOTICE şi CETĂŢENEŞTI, pentru tine, ca individ, capătă în­ţelesul de ONOARE,­ trans­­formindu-se, o dată cu înde­plinirea lor, în BUCURIE. Inginerul DINU MORARU de­ la­ ÎNCERC Bucureşti concepe o invenţie gindită şi de profesorul ION PETRI, fiecare puţind s-o ducă la capăt, cu unele întîrzieri, pe cont propriu. Ei însă se aso­ciază, pun la punct, împre­ună, metoda combaterii des­hidratării betoanelor în apa de mare, dind curs mai ra­pid unor cerinţe economice din cele mai stringen­te. Şapte studenţi de la Univer­sitatea „Babeş-Bolyai“ din Cluj, aflaţi in gara Rîmnicu Vîlcea, după terminarea practicii, aud că la Grupul industrial de chimie, în care lucraseră şi de care abia se despărţiseră, s-a produs o ŞTEFAN GHEORGHIU (Continuare in pag. a 4-a) Maiestâte Sale Imperiale MOHAMMAD REZA PAHLAVI ARYAMEHR Şahinşahul Iranului TEHERAN. Cu prilejul aniversării zilei de naştere a Maiestă­ţii Voastre, Imperiale — sărbătoarea naţională­ a Ira­nului — vă adresez cele mai calde felicitări, îm­preună cu cele mai bune urări de sănătate şi feri­cire personală, de progres şi pace poporului iranian. Amintindu-mi cu plăcere de recenta vizită în Iran şi de convorbirile pe care le-am avut cu această ocazie, îmi exprim convingerea că relaţiile priete­neşti, de colaborare dintre popoarele şi ţările noastre se vor dezvolta în continuare, în interesul lor reciproc, al cauzei păcii şi înţelegerii internaţionale. NICOLAE CEAUŞESCU Excelenţei Sale, Domnul dr. H. C. FRANZ JONAS Preşedintele federal al Republicii Austria VIENA Cu prilejul celei de-a 16-a aniversări a Zilei Naţio-, nale a Republicii Austria, îmi este deosebit de plăcut să vă adresez, Excelenţă, în numele Consiliului de Stat, al poporului român şi al meu personal, calde felicitări, cele mai bune urări de sănătate şi fericire personală, iar poporului austriac prieten — pace şi prosperitate. NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Excelenţei Sale Domnul NICOLAE CEAUŞESCU Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România Mulţumesc călduros Excelenţei Voastre pentru fe­licitările cordiale şi urările adresate­­poporului nos­tru şi mie personal cu ocazia Zilei naţionale a Repu­blicii Democratice Populare a Yemenului. SALEM ROBAYA ALI Preşedintele Consiliului Prezidenţial al Republicii Democratice Populare a Yemenului

Next