Munca, martie 1973 (Anul 29, nr. 7864-7890)
1973-03-22 / nr. 7882
PE SCURT de la corespondenţii judeţeni COLECTIVUL DE MUNCA DE LA CENTRALA TERMOELECTRICA A ZONEI INDUSTRIALE BUZAU-SUD a economisit în perioada 1 ianuarie — 20 martie a.c. 188 tone de combustibil convenţional. Această realizare se datoreşte reducerii pierderilor de abur în circuitele termice şi arderii complete a combustibilului în cazane. (MIHAIL DORAŞ, coresp. ziarului „MUNCA“). COLECTIVUL ŞANTIERULUI DE CONSTRUCŢII ŞI MONTAJE MINIERE, CARE LUCREAZĂ LA DESCHIDEREA CARIEREI LUPOAIA, prima pentru exploatarea lignitului la „zi“ din bazinul carbonifer al Motrului are un avans la platforma de montare a excavatoarelor de 120 de zile. Avansul cîştigat in faza de constructiemontaj va permite începerea producţiei de profil a exploatării cu şase luni mai devreme. (ELENA ŢUICU, coresp. ziarului „MUNCA“). • COLECTIVUL DE MUNCA DE LA IPVILF BRĂILA a reuşit să-şi îndeplinească planul pe primul trimestru cu 12 zile mai devreme. In perioada scursă din acest an la dispoziţia oamenilor muncii au fost puse sortimentele prevăzute de legume, unele trufandale, cit şi 162 tone conserve de carne, 100 tone conserve pateu, 55 tone conserve in sos picant, 84 tone cartofi deshidrataţi, peste 1 500 000 sticle cu ulei comestibil îmbuteliat. Realizindu-şi exemplar şi sarcinile de plan la export, colectivul întreprinderii a expediat „la zi“ unor beneficiari din numeroase ţări peste1 200 tone de conserve de legume, 230 tone suc de tomate şi altele. (MIRCEA CISMAN, coresp. ziarului „MUNCA"). • LA FABRICA DE CONSERVE DIN CARACAL a început producţia unor noi sortimente. Este vorba de conservele de pateu obţinute prin prelucrarea ficatului şi de un nou produs pe bază de ciuperci _ şi __ carne. Tot aici a fost amenajată _ o linie specială pentru industrializarea producţiei de ciuperci livrate de Cooperativa agricolă de producţie Stoicăneşti. (DUMITRU BURCEA, coresp. ziarului „MUNCA“). B51P » CARNET CULTURAL (CARTE, PLASTICA, FILM, MUZICĂ) (Pagina a II-a) ► SPORT (Pagina a III-a) Vroîetarî din foaie fârile, mîfi-va ! ORGAN AL CONSILIULUI CENTRAL AL UNIUNII GENERALE A SINDICATELOR DIN ROMÂNIA Anul XXIX nr. 7882 Joi 22 martie 1973 4 pagini 30 bani DRUMUL MELANEI ROMÂNEŞTI în cuvîntarea la Plenara C.C. al P.C.R. din 28 februarie — 2 martie 1973 tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU arăta: „Îmbunătăţirea activităţii de export impune o atenţie deosebită pentru ritmicitatea livrărilor şi respectarea strictă a condiţiilor de calitate a produselor. Printr-o mai largă diversificare a sortimentelor cu calităţi tehnice superioare şi cu o finisare exemplară este necesar să fie ridicat gradul de competitivitate al tuturor mărfurilor româneşti destinate exportului. Trebuie intensificată preocuparea pentru valorificarea superioară a produselor noastre pe piaţa externă“. — In urma acestor indicaţii, ce ne puteţi spune, tovarăşe Saveline, despre MELANA, unul dintre produsele româneşti mult căutate astăzi la export ? — Intîi că este produsul cu ponderea cea mai mare în uzina de fibre sintetice Săvineşti, şi anume 65— 70 la sută din valoarea producţiei uzinei. La început am produs fibre slabe din punct de vedere calitativ. Instalaţia adusă din import nu era corespunzătoare. După ani de cercetare, în staţii-pilot, cu aportul specialiştilor din producţie, al cercetătorilor din uzină şi din institute specializate, am pus la punct o tehnologie românească, specifică, unică în lume, pentru producerea melanei. Paralel cu aceasta, în multe cazuri, am pus la punct şi domeniul ei de utilizare, realizind „modele“ pentru industria uşoară. Şi mai departe ?... — Am păşit în lume cu melana românească. Am început să ne confruntăm cu cei mai mari producători de fibre, pe pieţele internaţionale. Exportul este un foarte important factor de progres. Voni prin-Convorbire cu tovarăşul Virgil Saveliuc, inginer şef, membru în comitetul sindicatului Uzinei de fibre sintetice Săvineşti tindu-ne, vedem la ce nivel ne aflam faţă de cei mai buni. Avem un mare avantaj. Centrala noastră, cu sediul la Săvineşti, a preluat în întregime sarcinile de export. Am putut prospecta pieţele, cei care produc au participat direct la discuţii cu beneficiarii, producţia s-a realizat in funcţie de cerinţe, in cadrul planului naţional unic. Intîi a fost greu, nu ştiam să facem comerţ. — Confruntarea a însemnat, deci... — ...concentrarea tuturor forţelor de cercetare şi organizare pentru a ne ridica la nivelul mondial, aţit din punct de vedere calitativ, cit şi al diversificării sortimentelor. — Puteţi să exemplificaţi ? — Desigur ! Şi încă cu argumente convingătoare. In ultimii doi ani, exportul la melană a crescut de peste 5 ori. De la 20 la sută, în 1970, azi exportăm 50 la sută din producţia de melană. In anul viitor, după toate calculele noastre, exportul se va ridica la 60, chiar 70 la sută. Melana românească se vinde astăzi în toate zonele geografice : Europa, Asia, Africa, America şi Australia — în circa 30 de ţări. Intr-un an şi jumătate, numărul sortimentelor a sporit de la 3 la 20, Și nu orice sortimente, ci unele cu valoare mare. După un procedeu cercetat și pus la punct în uzină, am realizat fibra vopsită în circa 40 de culori care este foarte căutată. Valoarea melanei vopsite este cu 35—40 la sută mai mare decit a sortimentului alb. Am realizat, de asemenea, melana tip covor. La Cisnădie se produc astăzi covoare din melana. Dorinţa şi preocupările noastre sint îndreptate spre transformarea fibrei în produs finit, ceea ce ii va ridica valoarea la export, de 3—1 ori. Ce vreau să vă mai spun. In prezent nu vindem numai produse, ci și tehnologii. Construim, spre exemplu, o fabrică in străinătate, asigurăm utilajele, calificăm personalul. Este un mare pas înainte. — Am auzit vorbindu-se de „RIFIL“, marca unui produs de mare viitor. Despre ce este vorba ? — Intre centrala noastră şi firma italiană „Alfa Verone“ a fost perfectat un contract privind formarea unei societăţi mixte, care va construi in comun — la Săvineşti — o Convorbire consemnată de Nicolae Bivolu (Continuare în pag. a 3-a) Campania de recoltat stuful în Deltă este pe sfârșite. In clișeu , tractoarele din coloana I a unității stuficole Sulina recoltează ultimele suprafețe. CONSIDERAŢII UTILE ASUPRA CULTURII DE MASĂ PERMANENŢA CUNOAŞTERII încercări de sinteză pe marginea unei discuţii cu Elena Popescu şi Selim Enver, activişti sindicali, responsabili cu probleme culturale în grupa sindicală de la montaj-vopsitorie şi respectiv în cea a secţiei VI de la Uzina de maşini electrice — Bucureşti între „achitarea de sarcini“ şi responsabilitate Intr-o discuţie purtată zilele trecute la UMEB, Elena Popescu şi Selim Enver justificau astfel necesitatea existenţei unui responsabil cu probleme culturale la nivelul grupei sindicale . „Pentru că sunt o serie întreagă de sarcini pe care responsabilul cu probleme culturale este chemat să le rezolve“. Asupra sarcinilor vom reveni. Deocamdată ne interesează acel „este chemat să le rezolve“, care, altfel spus, înseamnă „are obligaţia să le rezolve“ sau, în termeni de rutină, „este însărcinat cu rezolvarea...“ — echivalenţe lexicale datorate nu semnatarului acestor rinduri, ci interlocutorilor săi. De ce ne-ar oprit asupra lor ? Pentru că ele scot în evidenţă un anumit mod, defectuos, incomplet, de înţelegere a responsabilităţii, situînd responsabilul cultural în rîndul intermediarilor, sau în cel al executanţilor unor decizii deja elaborate la alte nivele. Mişcîndu-se curent, în zona care naşte necesitatea diverselor activităţi cultural-educative şi pe Marin Stoian , (Continuare in pag. a 2-a) I nstitutul de Studii şi Cercetări Pedologice din Capitală are o vastă tematică de cercetări legate de ameliorarea solurilor slab productive, optimizarea repartiţiei şi aplicării îngrăşămintelor şi prognoza evoluţiei solurilor prin lucrări de Îmbunătăţiri funciare etc. In clișeu : inginer Alexandru Maianu si chimist Maria Drăcia in timpul unor determinări de soluri aluvionare. In secţia de fabricare a betonierelor de la uzina„Steaua Roşie“ din Capitală s-a realizat o importantă economie de metal prin introducerea planurilor raţionale de croire şi a înlocuitorilor cu masă plastică. Pînă la sfîrşitul anului, folosindu-se aceste procedee, se vor realiza betoniere de aceeaşi capacitate, dar cu o greutate redusă cu 50 la sută faţă de tipul clasic, cit şi la un preţ de cost mai mic cu 25 la sută, în clişeu , şeful grupei de montaj, Petroşanu Isaia şi Popa Viorel, dispecer, făcind recepţia unui lot de betoniere. Preşedintele Republicii Democratice Sudan, Gaafar Mohammed El Numeiri, va vizita Republica Socialistă România la invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, preşedintele Republicii Democratice Sudan, Gaafar Mohammed El Numeiri, impreună cu soţia, va face o vizită oficială in ţara noastră, la începutul lunii aprilie 1973. 80 de ani de la crearea P.S.D.MM. PAGINI GLORIOASE DE ISTORIE Aniversarea a 80 de ani de la crearea Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din România (P.S.D.M.R.) ne oferă prilejul evidenţierii bogatelor tradiţii revoluţionare şi democratice ale mişcării muncitoreşti şi socialiste din ţara noastră, relevării evoluţiei ascendente a acesteia pe planul organizării luptei pentru progresul şi prosperitatea societăţii româneşti. Crearea, în 1893, a P.S.D.M.R., a fost rezultatul complex al dezvoltării social-economice a României, al apariţiei şi afirmării pe arena social-politică a ţării a mişcării muncitoreşti şi socialiste, al pătrunderii şi răsprîndirii marxismului in România. Demn de remarcat este faptul că lucrările lui Marx şi Engels — între care „Capitalul“, „Situaţia clasei muncitoare din Anglia“, „Manifestul Comunist“ — au fost cunoscute şi răspîndite pe teritoriul ţării noastre în limbile în care erau scrise, îndată după ce ele au fost tipărite, ceea ce dovedeşte interesul deosebit al socialiştilor români pentru asimilarea ideilor novatoare ale socialismului ştiinţific. De asemenea, presa burgheză de orientare democrată, intre care revista „Familia“, ziarele „Telegraful", „Albina", „Românul", „Federaţiunea“ etc. au inserat ştiri şi comentarii cu privire la activitatea teoretică şi practică a întemeietorilor marxismului. In acest climat au luat fiinţă, în anii 1868—1871, primele organizaţii socialiste la Timişoara, Arad, Reşiţa, Oraviţa, Bucureşti, Iaşi, Ploieşti, Galaţi etc., ele desfăşurîndu-şi activitatea paralel cu asociaţiile profesionale muncitoreşti. Aşa, de pildă, la numai 4 ani de la crearea de către Marx şi Engels a Internaţionalei I, lua fiinţă la Timişoara, în octombrie 1863 din iniţiativa muncitorilor socialişti Carol Farcaş şi Gheorghe Ungureanu, ei înşişi membri ai Internaţionalei I, Asociaţia generală a muncitorilor, organizaţie socialistă cu un pronunţat caracter politic, afiliată la Internaţionala I, în timpul tumultuoaselor bătălii de clasă desfăşurate de proletariatul parizian pentru instaurarea primului stat socialist din lume (Comuna din Paris) — la care au participat şi numeroşi intelectuali români —, dar mai ales în perioada imediat următoare acestui măreţ eveniment, au luat fiinţă, în oraşe ca Bucureşti, Iaşi, Ploieşti, Galaţi, Brăila ş.a. primele cercuri socialiste cu caracter secret. Referitor la aceasta, socialistul român î. Mani, delegat al organizaţiilor muncitoreşti şi socialiste la Congresul de constituire a Internaţionalei a II-a, ţinut la Paris. In 1889, sublinia : „Mişcarea socialistă datează în România de aproximativ 18 ani (adică din 1871 — n.n.) Exemplul Comunei din Paris a fost hotărîtor pentru acest moment. Cel dinţii care s-a alăturat teoriilor socialiste a fost tineretul studenţesc. El a tradus în limba română opere ale literaturii socialiste şi s-a străduit să le răspindească in întreg cuprinsul ţării“. Căutind răspuns la soluţionarea marilor probleme sociale ale vremii, membrii acestor cercuri, intelectuali, militanţi, au manifestat interes deosebit faţă de operele lui K. Marx şi Fr. Engels. Se poate aprecia că, începînd cu anii 1868—1871, odată cu apariţia primelor cercuri socialiste, răspîndirea ideilor marxiste capătă un cadru mai organizat. Intelectuali ca Eugen Lupu, Leon Gheorghiu, V. G. Manicea, C. I. Istrate, Alexandru Spiroiu, Al. S. Trușcă, Paul Scorțeanu, Bonifaciu Fiorescu, C. Stănceanu, A. Saphir, la care s-au adăugat mai tîrziu, prin anii 1874—1875, Nicolae Codreanu, Zamfir Arbore-Ralli, Titus Dunca, Nicolae Russel, C. Dobrogeanu-Gherea, iar în anii 1878— 1879 fraţii Ion şi Gheorghe Nădejde, Sofia Nădejde, Constantin Miile, A. Bacalbaşa, Emil Frunzescu şi mulţi alţii au fost animatorii acestor cercuri, considerîndu-se pe drept cuvînt, prin sarcinile pe care şi le propuneau, continuatorii legitimi ai generaţiei paşoptiste. Problema agrară, aceea a independenţei naţionale, a desăvîrşirii unirii statale, problema democratizării vieţii politice, a libertăţilor publice, a dezvoltării învăţămîntului, ştiinţei şi culturii etc., deziderate vitale pentru progresul social-economic şi politic al României în a doua jumătate a veacului trecut şi începutul veacului nostru au constituit obiective programatice ale mişcării socialiste şi muncitoreşti, inscriindu-le la loc de frunte pe stindardul său de luptă. Activitatea cercurilor socialiste s-a desfăşurat într-o primă fază mai ales sub aspect teoretic, membrii acestora dezbătînd în reuniuni periodice probleme de ideologie, de clarificare ideologică şi politică pe linie marxistă. în acelaşi timp socialiştii dezvăluiau racilele societăţii româneşti, exploatarea nemiloasă a ţărănimii, condiţiile grele de viaţă şi de trai ale maselor populare, jalonînd totodată perspectivele Marin Fiorescu cercetător ştiinţific (Continuare în pag. a 2-a) Ancheta ştiinţifica a ziarului nostru TELEVIZORUL si SANATATEA Intrată trainic şi pe scară de masă In peisajul citadin al vieţii actuale, televiziunea reprezintă unul din valoroasele cîştiguri pentru informarea şi formarea omului epocii noastre. Televiziunea contribuie la SANATATEA MINTALA ŞI SPIRITUALA, prin opera de largă culturalizare şi destrămare a întunecimii şi misticismului pe care o desfăşoară (să nu uităm că prin intermediul ei am asistat cu toţii la paşii omului pe Lună). Ea participă la ÎNTĂRIREA SANATH MORALE din statele în care acest mijloc de influenţare se află sub controlul organizat al colectivităţii —, propovăduind ceea ce este merituos în conduita umană şi stîrnind repulsie faţă de faptele şi atitudinile antisociale. Televiziunea — afirmă tot mai argumentat medicii — are puternice implicaţii asupra SĂNĂTĂŢII NOASTRE FIZICE. Unii savanţi de autoritate socotesc, chiar, că radioul şi televiziunea au partea lor de contribuţie In accelerarea proceselor biologice ale organismului uman, fenomen constatat in secolul nostru. — In ultimele două decenii media de Înălţime a tineretului a crescut cu 4 centimetri. Stressul informaţional prin intermediul radioului şi televiziunii, suprasolicitarea mintală restrîng numărul orelor de inhibiţie ale scoarţei cerebrale şi intensifică procesele biologice ale dezvoltării şi creşterii — apreciază prof. dr. ALEXANDRU CIPLEA. Vă vorbeşte internistul Confirmând faptul că, în principiu şi în general vorbind, urmărirea emisiunilor de televiziune (ocupaţie care reprezintă pentru mulţi dintre noi un număr apreciabil de ore) nu lezează cu nimic sănătatea, investigaţiile medicilor au scos, însă, la iveală o serie de amănunte utile pentru spectatori, unele situaţii aparte. Alexandru Conu (Continuare in pag. a 3-a) „CONTUL COLECTOR DE ECONOMII AL GRUPEI SINDICALE" La Fabrica de radiatoare şi cabluri din Braşov a avut loc ieri un schimb de experienţă organizat de Comitetul Uniunii sindicatelor din întreprinderile industriei metalurgice şi construcţiilor de maşini cu privire la generalizarea în toate unităţile din ramurile de producţie respective a iniţiativei „Contul colector de economii al grupei sindicale“. Despre conţinutul iniţiativei, modul de evidenţiere a rezultatelor şi felul cum se aplică practic la nivelul grupelor sindicale au vorbit tovarăşii Ion Bîrsan, preşedintele comitetului sindicatului, şi inginer Sergiu Şerbănescu, directorul Fabricii de radiatoare şi cabluri. Participanţii au vizitat apoi lecţiile de producţie, discutind cu organizatorii de grupe sindicale, cu maiştrii de schimb şi muncitori despre modalităţile practice, concrete, de acţionare la nivelul grupelor sindicale pentru obţinerea de economii de materiale pe fiecare produs şi fază de fabricaţie şi evidenţierea lor în carnetul „Contul colector de economii al grupei sindicale“. LILIE MIHALEA. )