Opinia, mai 1928 (Anul 24, nr. 6285-6308)

1928-05-01 / nr. 6285

E MARILE RAIDURI AERIENE Linia de sus arată îndrăzneţul zbor al exploratorului austra­lian Wilkins, de la Punctul Barrow (A­­merica de Nord) peste Pol, şi până la insu­lele Spitzberg, tra­­versînd oceanul în­gheţat în 22 ceasuri. Linia de jos arată strălucitul zbor al a­­vionului german­­Bre­men*, de la Berlin In Irlanda, apoi peste Atlantic pâtnă la in­sula Greenly (coast Labradorului), în 36 și jum. ceasuri. Dea­­colo, aviatorii ger­mani au zburat la New­ Yorkunde li s’a făcut o primire trium­fală. GREEN HARBOUR NORDPOL Rt BARROW WiytFNS^ beruh .GREENLY ISL NEW YORK Will! XI.IV no. iT85 ABONAMENTE Lei 100& \­­,,pe un an a 50(T­x. • 300 . . . 7*3 luni ZIAR POLITIC COTIDIAN ~­ A Saionii se primesc la toate Agenţiile de Publicitate şi la Administraţia ziarul®­­laţi—Str. Gh. Mârzescu if Zăpăceala politico - gazetărescă Poporul, mereu impresionabil şi aplecat spre senzaţional, a fost cuprins de nelin­ite, sub influenţa cutremurelor din Bă­cani şi a prafului vulcanic din nordul Moldovei. Cele mai fan­tastice versiuni erau puse în circulaţie şi alarmau mul­ţimea. Imediat, institutele ştiinţifice şi persoanele autorizate au dat explicaţiuni şi asigurări liniş­ti­oare. Publicul nu trebuia lă­­sat în eroare. Şi am admirat promptitudinea cu care s-au spulberat zvonurile şi s'a redat sufletelor ech­­ibrul normal. Mai exastă însă un domeniu de veşnică agitaţie şi alarmă. E domeniul vieţii noastre poli­tice, împănat de unele ziare, cu cele mai eronate ştiri şi cu cele mai inventate zvonuri. In fiecare zi ceteşti că d Duca a pregătit cutare lucru, d. Maniu a aranjat cutare lo­vitură, d. Iorga are intenţia..„ d. Titulescu a făcut gestul..., d. Averescu a sondat..., Înalta A­­­genţi a hotărât... etc. etc. Pub­licul ceteşte şi crede, am văzut oameni serioşi, care aşteptau din ianuar, la fiecare 15 zile, să cadă guvernul,­fiindcă aşa cetiseră la gazetă !­­ Domnii reporteri politici fac mare confuzie intre ceia ce cred ei că ar fi mai bine, şi ceia ce se Întâmplă In realitate. Şi ast­fel, reporterul depăşeşte rolul său de informator exact şi im­parţial, devenind un soi de mentor politic, insinuator şi de­­terminator de situaţii,­ însă nu prin articole de idei (cea ce ar fi legitim), ci pe cale de repor­­tagii informative, haotice şi e­­ronate. Şi bietul pit­))jc cheile, se în­şeală şi se zăpăceşte, cum s'a zăpăcit de teama cutremurelor. Factorii autorizaţi în politică ar trebui să facă ceia ce au făcut factorii autorizaţi în ştiin­­ţă, adica, să pue capăt zonu­­rilor, să rectifice erorile, se dezmintă imediat fiecare fante­­z­e reportericească. Au cu atât mai mult obligaţia să procedeze aşa, cu cât neadevărurile aces­tea sistematice apar şi în ofi­cioasele sau semi-oficioasele de partid. Deocamdată, factorii politici autorizaţi nu-şi fac datoria de Îndrumători şi luminători cins­tiţi ai opiniei publice. Ba chiar ■—ceia ce-i mai trist—mulţi dintr'inşii favorizează şi trag foloase din această alarmă e­­r­orală. Po­iticianisijlui nostru nu mai aste macar balcanic ; e pur şi simplu african ! In această at­mosferă de erori şi indiscreţie, a fost atrasă şi preia, unică în lume prin maniera „reportagii­­lor po­etice*. Iar bietul cetăţean nu mai reuşeşte să sa dumi­rească,­ ­ Gr. Ultima Oră, b­iografieț­­i telefonică Din toată lumea Manevrele flotei ameri­cane.—Guvernanţii din Washin­gton sunt foarte pacifişti! Dum­nealor fac propuneri de pace perpetuă, către toate popoarele. Ş­i cel puţin organizează con­ferinţe pentru limitarea tnarmă­­■iior. Asta însă nu-l împiedică să se înarmeze cu frenezie şi să facă toate pregătirile de război. Chiar în aceste zile, escadrele din Pacific, cuprinzînd 125 vase de război cu 150 aeroplane, fac exerciţii de luptă In apropierea itaHielor Hawai. * wreseii ale naturii. — Un cultivator din Bocquegne (Fran­ţa) are un o­ţel cu cap de cine buldog, dinţi de mistreţ, picioare de porc şi coadă de cine. La Verdun există un miel in­teresant: are 8 picioare, două nasuri, trei urechi şi două cozi. Amîndoi monştrii trăesc, du­ci­nd viaţa obişnuită. * Victimele societăţii. — La Dresda (Germania) poliţia a descoperit un local clandestin unde fete nevristnice erau silite să practice prostituţia. Intre a­­cestea, se număra şi o fetiţă de 8 (opt) ani, umplută de boli, şi care era torturată in chip tu­­grozitor, da mai multe luni de zile. Perversitate Dolsevum. — La Kharkov, Kazan şi alte o­­raşe din Rusia, s’au descoperit sucursalele unei asociaţii clan­destine denumită „Prietenii gi­necologiei*, alcătuită din boeţi şi fete In vrîstă de la 15 la 20 ani. Acest tineret ducea o viaţă foarte liberă şi cultiva arta şi literatura pornografică. Cu toţii erau legaţi cu jurămint, de a păstra secretul isprăvilor lor. Asociaţia tipărea şi o revistă scatologică intitulată...„Buricul”. * Postav din carton. — Un fabricant din Berlin anunţă că va lansa în cu­înd un postav foarte practic şi ieftea. Postavul este fabricat dintr’un carton se­­midur, impregnat ca o substanţă care-i dă rezistenţa necesară și cu alta care-1 face impermeabil. Fabricantul a declarat că peste cîtiva ani toată lumea va purta haine făcute din asemenea pos­tav. In plus, haina va dura 4—5 ani și culoarea ei va pu­tea fi scjimbată la fiecare s­c­iov, fără ca postavul să se strice. * Schimbul in natură. — In ultele sate din Rusia, din cauza teribilei crize financiare care domneşte şi acolo, populaţia a revenit la sistemul arhaic al schimbului in natură. De pildă, pen­tru o baniţă de griu se o­­ferâ zece metri de stofă; pentru un kilogram de rachiu se dau chiar şi 20 de pîni. La ruşi rachiul a rămas marfa cea mai căutată. ........ TA »a* Actualităţi politice Prinţul Nicolae şi Rusia La serbările naţionale care s-au desfăşurat ieri la Chişinău, prinţul regent Nicolae a decla­­rat că românii doresc pace şi raporturi normale cu Rusia so­vietică ; rămâne numai ca gu­vernanţii din Moscova să înţe­leagă dreptul istoric şi etnic al reveniră Basarabiei la trupul românesc. E o atitudine înţeleaptă a fac­torului nostru suprem. Rămâne ca „democraţii" de la Moscova să dea şi el dovadă de acelaş spirit de dreptate şi voinţă de pace. Votul universal! Ieri la Chişinău, d. larga stă­tea în spatele înalţilor regenţi şi privea defilarea trupelor. Când au început să treacă coloanele de jandarmi, d. Iorga a excla­mat cu glas tare:­­ „Defilează votul universal!“ D. Iorga are uneori expresii potrivite. Politica pioantă Organizaţia naţional-ţărănistă din Roman, publică în ziarul „Dreptatea“ un comunicat prin care cere guvernului demiterea d-lui Şt. Teodor­escu, prefectul jud. Roman. Comunicatul în chestie pune punctul pe i, precizând că t­­pr­efect a fost surprins in vizită amoroasă la învăţătoarea Bea­trice Mătrescu din satul Carol şi a fost bătut măr de fraţii în­văţătoarei , apoi a fugit în cos­tum sumar, pe străzile oraşului, în hazul publicului. Hainele d-lui prefect au fost depuse la parchetul trib. Bacău, ca corp delict.­­ Din poveştile ştiinţifice Dezastrul sismic din Bulgaria şi­ Grecia, a readus în discuţie teoriile cele mai pesimiste asu­pra soartei globului pământesc. Se reaminteşte în deosebi pă­rerea savantului german Gregori, cum că s’ar fi produs o imensă ruptură subterană, începând din nordul golfului Persic şi trecând prin Siria, până în peninsula balcanică. Iar urmarea va fi, nici mai mult nici mai puţin decât că Asia Mică şi Peninsula Balcanică se vor prăbuşi, făcând loc ape­lor mării. Adică, România ar deveni un litoral al unei mări noui care ar lega Mediterana cu Marea Neagră!! Noroc că asemenea prevestiri se fac de când l­um­ea, dar nu se realizează niciodată. ASPECTE De Intii Mai... Guvernele iau măsuri împo­triva muncitorilor cu prilejul zilei de 1 Mai, o frică nejustificată, face burghezia să tremure în fiecare an măcar douăzeci și patru de ore în aşteptarea cata­clismului proletar care se amână din an în an ca un cutremur irevevestit de geologi. Ziua de 1 Mai rămâne să fie ziua năzuinţelor populare; in această zi, muncitorimea de pre­tutindeni stă intr’o strânsă co­muniune sufletească şi îşi ma­nifestează încrederea în forţele ei cari vor trebui să fie învin­gătoare cândva. Ziua de intâi Mai, oficializată de Liga Naţiunilor, vf a câştigat nimic în importanţa ei prin a­­ceastă consacrare; ea fusese consacrată de mult prin sângele muncitorilor cari în toate ţările în această zi au căzut sub şar­jele poliţieneşti şi mai ales fu­sese consacrată prin marile nă­dejdi cari s’au legat de dânsa. Dar nu numai atât. Ziua de întâi Mai e serbătoarea primă­­verii: lumea întreagă Îşi ridică la această zi och­i spre cerul senin şi, cu ramuri verzi în mâni, iese­­ntru întâmpinarea tinereţii crescută din natură încă odată, cu muguri, cu fiori şi cu frunze. Vor încerca desigur şi anul a­­cesta guvernele reacţionare să împiedice manifestaţiile munci­toreşti, vor fi arestări abuzive, vor fi bătăi stupide, vor urma procese scandaloase, pentru ca regimul oligarhic să nu se des­­mintă, dar această avalanşă de ilegal­tăţi nu va putea stăvili credinţa de mântuire a noroade­lor prin convingerile democra­tice, nu va putea zăl­ăzui valul (Continuarea in pag. 4-a) Un comunist ucis de ţărani pentru că a agitat con­tra bisericei Moscova (Ceps) . In satul Molvino din gubernia Moscova, a fost împuşcat corespondentul rural al ziarului local şi secre­tarul grupării tineretului comu­nist, Zaharov. El a fost ucis pentru că a a­­gitat contra construirea unei bi­serici de către ţăranii din sat. La faţa locului au sosit repre­zentanţii parchetului care au în­ceput cercetările. „OPINIA“ LITERARA ŞI ARTISTICA Verbe la viitor. Este notorie starea precară a instituţiilor noastre de cultură. Tea­trul, conservatorul, biserica, şcolile se zbat într’o permanentă lipsă de resurse şi de aceia nu pot cores­punde cerinţelor şi menirii lor. Foarte frecvent organe­­ respective au făcut intervenţiile necesare, pen­tru a rezolva această situaţie ade­seori critică până la declin. Şi întotdeauna cererile primeau răs­punsul celor mai frumoase promi­siuni , dar realizarea lor concretă rămânea o chestiune în suspensie. O recentă vizită ministeriale a re­petat acelaș procedeu: „vom da, vom face, vom contribui“. Când însă acest viitor va deveni odată trecut ?..­ ­. b. FAPTE Poetul neînţeles. Odată, poetul francez Sté­­phane Mallarmé a fost întrebat de un prietin al său : — „Cum se face, dragă, că aici când vorbeşti cu noi, te înţelegem Îndată şi când ne vorbeşti in versuri, nimeni nu te poate pricepe ?“ Şi Mallarmé răspunse sincer: — „Iţi închipui, amice, că eu mă frământ nopţi de a rândul făcând versuri, pentru ca să fie înţelese Intr’o clipă?* Aviz poeţilor futurişti I.. Genealogie. In ultimul număr din „Adevă­rul literar* publicistul Barbu Lăzureanu caută să stabilească obârşia în România a familiei po­etului George Kernbach (Gheor­­ghe din Moldova). Din cerce­tările d-lui Lăzureanu reiesă, că poetul este fiul lui Pavel Kerembach, medic, ofiţer În­scris în „taberile israeliţilor“, atunci când a fost recrutat în jud. Râmnicu-Sărat la 1864. Am înregistrat această rela­tare, întrucât poetul Kernbach, precum se știe, a trăit in Iasi. (Continuarea In pag 4­ a) £^30 Cuceritorul POLULUI Exploratorul Wilkins în haina de eschimos, așa cum a zburat peste Polul Nord zilele acestea Cum se discută in Camera engleza O interesantă contro­versă asupra socialis­mului Zilele trecute, în Camera en­gleză s’a desfăşurat o discuţie frumoasă atât prin chestia de interes teoretic ce s’a dezbătut, cât şi prin atitudinea demnă a tuturor partidelor. Reporterii parlamentari spun că impresia tuturor a fost că asistau la dezbaterile unei aca­demii de ştiinţe sociale. Lucrul merită să-l reţinem şi noi, care suntem obişnu­ţi să asociem ideia de discuţie parlamentară contradictorie, cu ideia de bă­­tai şi înjurături. In special su­biectul — problema socia­ls­­mului — ar fi fost un prilej pentru deputaţii de pe malul Dâmboviţii să-şi exercite pla­­mînii şi să facă risipă de pros­tie şi banalitate. Sir Harry Brittain, conserva­tor, a propus o moţiune prin care se declara că stabilirea u­­nui guvern socialist în Anglia ar fi un pericol naţional pentru că înşişi socialiştii nu sunt de acord asupra doctrinei lor şi nu se poate prevedea care din fracţiunile care compun partidul lor va impune celorlalte. D. Graham, laburist, răspun­se demonstrând lipsa de unitate a legislaţiei bazate pe doctrine­le individualiste. Apoi d. Sak­­latvala, singurul comunist din Camera engleză, căuta să de­(Continuare in pag. IV-a) (Continuarea in pag XV-a) VECHII IEŞENI Mormântul lui Mihai Cogălniceanu—Cele trei surori Varlam—Din poznele bacalaureatului— Caragiali berar. de R. SUŢU Marele Mihai Cogălniceai­s?, a­­­t o bună j:­arta din viaţa Iţi­aşul nostru. Când a încetat n viaţă—la 24 Iunie 1891—­re­­uşitele sale pământeşti au fost luse în oraşul pe care l’a iu­­t atîta şi a fost Înmormântat cimitirul Eternitatea. Păcat că ituzi, mormântul marelui pa­­lat şi al luptătorului pentru fire, nu este ceva mai bine grijit. Se făcea înainte, In «e­care î, cite o panahidă In ziua de 1 iunie, la mormântul său de Eternitatea, unde erau pre­­oţi foştii lui amici politici, re­­esentanţii familiei sale şi num­­eroşi cetăţeni, căci, înainte de a se, Mihai Cogălniceanu a şi bărbatul care a trăit în e­­l ca renaşterei României, săv­ârşind atâtea mari fapte,­su­­ciente pentru a-i atrage recu­­nştinţa tuturora. Întotdeauna panahida anuală ce i se fă­­u, veneau şi mulţi ţărani din delul Iaşi, căci doar ţăranul mân lui li datoreşte bucata de ămăligă ce o mănâncă zilnic copiii. De ce nu se continuă şi as­t­ă pe an, cu cereri­­­la mormântul tira­ni român ? Oare a pierit me­­tria oamenilor de samă ? mo Sunt cîteva zile de când a fost condusă la atorţnânt, la Bucureşti, acea care a fost Kati Warlam. In clădirea unde as­tăzi, pe strada Universităţii, este spitalul de isolare, era pe vre­­acuri 30 de ani şi mai bine—„institutul de d-re War­lam“, de sub conducerea d-rei Kati Warlam, Erau­­trei surori, Kati directoara pensionului, fe­meie vrednică care conducea cu strict fiţâ şcoala şi de care aveau frică mare fetele; Elena, o e­­minentă profesoară de desemn şi admirabilă portretistă, sia­­g­ia care mai e astăzi în viaţă şi Aspasia, profesoara de piano de la Conservatorul din Iaşi, a­­poi strămutată la Conservato­rul din Bucureşti. Cu cită ceremonie se serba festivitatea încheierii anului şco­lar la acest liceu ! In salonul cel mare, unde lua foc toată lumea din societatea ie­­şat­ă de pe atunci, se produceau la piano elevele şcoalei, se ţi­nea o cuvântare, de către profe­sorul respectiv de istorie, neui­tatul Grigore Buţureanu, iar în spre seară se făcea puţin dans d­in şcoală, faţă fiind directoarea, profesorii şi părinţii elevelor. Sunt nostime întrebările şi răs­punsurile ce se puneau şi se primeau, la examenele de ba­calaureat cu 30 ani în urmă. Un membru din comisiunea examinatoare întreba pe candidat: — unde se lea­gă linia de drum de fier Iaşi—Paşcani cu linia Iaşi-“ Dorohoi. Şi primea răs­punsul de la d-ra candid­­ată în târgul Cucului. Apoi întreba profesorul ce grade de fericire avem şi care e termometrul fe­­ricir­ii. Primea răspunsuri ca acestea : — la 0 grade indiferenţă ; la +30 când eşti miliardar; la «5 când eşti condamnat a plăti ali­ mente. Şi altă Întrebare : — ce proprietăţi are clorul.­ I se răspundea : clorul e un gaz carbăn-verzu ,care se com­«* pină la întunerec. In hazul şi al celorlalţi profesori şi al candidaţilor, profesorul inch­dea discuţiunea prin următoarele cuvinte: —da, da, clerul e ruginos ca amq* rezaţii. Marele Caragiale iubea foarte mult laşul. Făcea ce făcea, lua trenul de Iaşi şi ieşenii sa tre­zeau cu dânsul la berăria „Uni­­rea“, care era pe vremuri în Piaţa Unirea.­­ Dar Caragiali, mai ţinea şi un restaurant în Gabroveni, unde consilierul comunal M­­alcea a­­vea un hotel. In etajul de jos al mvmwn mmm i ■■■■ ■ ■■ —... ......... — —rtrj Mihai Kogălniceanu

Next