Opinia, mai 1928 (Anul 24, nr. 6285-6308)
1928-05-01 / nr. 6285
E MARILE RAIDURI AERIENE Linia de sus arată îndrăzneţul zbor al exploratorului australian Wilkins, de la Punctul Barrow (America de Nord) peste Pol, şi până la insulele Spitzberg, traversînd oceanul îngheţat în 22 ceasuri. Linia de jos arată strălucitul zbor al avionului germanBremen*, de la Berlin In Irlanda, apoi peste Atlantic pâtnă la insula Greenly (coast Labradorului), în 36 și jum. ceasuri. Deacolo, aviatorii germani au zburat la New Yorkunde li s’a făcut o primire triumfală. GREEN HARBOUR NORDPOL Rt BARROW WiytFNS^ beruh .GREENLY ISL NEW YORK Will! XI.IV no. iT85 ABONAMENTE Lei 100& \,,pe un an a 50(Tx. • 300 . . . 7*3 luni ZIAR POLITIC COTIDIAN ~ A Saionii se primesc la toate Agenţiile de Publicitate şi la Administraţia ziarul®laţi—Str. Gh. Mârzescu if Zăpăceala politico - gazetărescă Poporul, mereu impresionabil şi aplecat spre senzaţional, a fost cuprins de nelinite, sub influenţa cutremurelor din Băcani şi a prafului vulcanic din nordul Moldovei. Cele mai fantastice versiuni erau puse în circulaţie şi alarmau mulţimea. Imediat, institutele ştiinţifice şi persoanele autorizate au dat explicaţiuni şi asigurări liniştioare. Publicul nu trebuia lăsat în eroare. Şi am admirat promptitudinea cu care s-au spulberat zvonurile şi s'a redat sufletelor echibrul normal. Mai exastă însă un domeniu de veşnică agitaţie şi alarmă. E domeniul vieţii noastre politice, împănat de unele ziare, cu cele mai eronate ştiri şi cu cele mai inventate zvonuri. In fiecare zi ceteşti că d Duca a pregătit cutare lucru, d. Maniu a aranjat cutare lovitură, d. Iorga are intenţia..„ d. Titulescu a făcut gestul..., d. Averescu a sondat..., Înalta Agenţi a hotărât... etc. etc. Publicul ceteşte şi crede, am văzut oameni serioşi, care aşteptau din ianuar, la fiecare 15 zile, să cadă guvernul,fiindcă aşa cetiseră la gazetă ! Domnii reporteri politici fac mare confuzie intre ceia ce cred ei că ar fi mai bine, şi ceia ce se Întâmplă In realitate. Şi astfel, reporterul depăşeşte rolul său de informator exact şi imparţial, devenind un soi de mentor politic, insinuator şi determinator de situaţii, însă nu prin articole de idei (cea ce ar fi legitim), ci pe cale de reportagii informative, haotice şi eronate. Şi bietul pit))jc cheile, se înşeală şi se zăpăceşte, cum s'a zăpăcit de teama cutremurelor. Factorii autorizaţi în politică ar trebui să facă ceia ce au făcut factorii autorizaţi în ştiinţă, adica, să pue capăt zonurilor, să rectifice erorile, se dezmintă imediat fiecare fanteze reportericească. Au cu atât mai mult obligaţia să procedeze aşa, cu cât neadevărurile acestea sistematice apar şi în oficioasele sau semi-oficioasele de partid. Deocamdată, factorii politici autorizaţi nu-şi fac datoria de Îndrumători şi luminători cinstiţi ai opiniei publice. Ba chiar ■—ceia ce-i mai trist—mulţi dintr'inşii favorizează şi trag foloase din această alarmă erorală. Poiticianisijlui nostru nu mai aste macar balcanic ; e pur şi simplu african ! In această atmosferă de erori şi indiscreţie, a fost atrasă şi preia, unică în lume prin maniera „reportagiilor poetice*. Iar bietul cetăţean nu mai reuşeşte să sa dumirească, Gr. Ultima Oră, biografieți telefonică Din toată lumea Manevrele flotei americane.—Guvernanţii din Washington sunt foarte pacifişti! Dumnealor fac propuneri de pace perpetuă, către toate popoarele. Şi cel puţin organizează conferinţe pentru limitarea tnarmă■iior. Asta însă nu-l împiedică să se înarmeze cu frenezie şi să facă toate pregătirile de război. Chiar în aceste zile, escadrele din Pacific, cuprinzînd 125 vase de război cu 150 aeroplane, fac exerciţii de luptă In apropierea itaHielor Hawai. * wreseii ale naturii. — Un cultivator din Bocquegne (Franţa) are un oţel cu cap de cine buldog, dinţi de mistreţ, picioare de porc şi coadă de cine. La Verdun există un miel interesant: are 8 picioare, două nasuri, trei urechi şi două cozi. Amîndoi monştrii trăesc, ducind viaţa obişnuită. * Victimele societăţii. — La Dresda (Germania) poliţia a descoperit un local clandestin unde fete nevristnice erau silite să practice prostituţia. Intre acestea, se număra şi o fetiţă de 8 (opt) ani, umplută de boli, şi care era torturată in chip tugrozitor, da mai multe luni de zile. Perversitate Dolsevum. — La Kharkov, Kazan şi alte oraşe din Rusia, s’au descoperit sucursalele unei asociaţii clandestine denumită „Prietenii ginecologiei*, alcătuită din boeţi şi fete In vrîstă de la 15 la 20 ani. Acest tineret ducea o viaţă foarte liberă şi cultiva arta şi literatura pornografică. Cu toţii erau legaţi cu jurămint, de a păstra secretul isprăvilor lor. Asociaţia tipărea şi o revistă scatologică intitulată...„Buricul”. * Postav din carton. — Un fabricant din Berlin anunţă că va lansa în cuînd un postav foarte practic şi ieftea. Postavul este fabricat dintr’un carton semidur, impregnat ca o substanţă care-i dă rezistenţa necesară și cu alta care-1 face impermeabil. Fabricantul a declarat că peste cîtiva ani toată lumea va purta haine făcute din asemenea postav. In plus, haina va dura 4—5 ani și culoarea ei va putea fi scjimbată la fiecare sciov, fără ca postavul să se strice. * Schimbul in natură. — In ultele sate din Rusia, din cauza teribilei crize financiare care domneşte şi acolo, populaţia a revenit la sistemul arhaic al schimbului in natură. De pildă, pentru o baniţă de griu se oferâ zece metri de stofă; pentru un kilogram de rachiu se dau chiar şi 20 de pîni. La ruşi rachiul a rămas marfa cea mai căutată. ........ TA »a* Actualităţi politice Prinţul Nicolae şi Rusia La serbările naţionale care s-au desfăşurat ieri la Chişinău, prinţul regent Nicolae a declarat că românii doresc pace şi raporturi normale cu Rusia sovietică ; rămâne numai ca guvernanţii din Moscova să înţeleagă dreptul istoric şi etnic al reveniră Basarabiei la trupul românesc. E o atitudine înţeleaptă a factorului nostru suprem. Rămâne ca „democraţii" de la Moscova să dea şi el dovadă de acelaş spirit de dreptate şi voinţă de pace. Votul universal! Ieri la Chişinău, d. larga stătea în spatele înalţilor regenţi şi privea defilarea trupelor. Când au început să treacă coloanele de jandarmi, d. Iorga a exclamat cu glas tare: „Defilează votul universal!“ D. Iorga are uneori expresii potrivite. Politica pioantă Organizaţia naţional-ţărănistă din Roman, publică în ziarul „Dreptatea“ un comunicat prin care cere guvernului demiterea d-lui Şt. Teodorescu, prefectul jud. Roman. Comunicatul în chestie pune punctul pe i, precizând că tprefect a fost surprins in vizită amoroasă la învăţătoarea Beatrice Mătrescu din satul Carol şi a fost bătut măr de fraţii învăţătoarei , apoi a fugit în costum sumar, pe străzile oraşului, în hazul publicului. Hainele d-lui prefect au fost depuse la parchetul trib. Bacău, ca corp delict. Din poveştile ştiinţifice Dezastrul sismic din Bulgaria şi Grecia, a readus în discuţie teoriile cele mai pesimiste asupra soartei globului pământesc. Se reaminteşte în deosebi părerea savantului german Gregori, cum că s’ar fi produs o imensă ruptură subterană, începând din nordul golfului Persic şi trecând prin Siria, până în peninsula balcanică. Iar urmarea va fi, nici mai mult nici mai puţin decât că Asia Mică şi Peninsula Balcanică se vor prăbuşi, făcând loc apelor mării. Adică, România ar deveni un litoral al unei mări noui care ar lega Mediterana cu Marea Neagră!! Noroc că asemenea prevestiri se fac de când lumea, dar nu se realizează niciodată. ASPECTE De Intii Mai... Guvernele iau măsuri împotriva muncitorilor cu prilejul zilei de 1 Mai, o frică nejustificată, face burghezia să tremure în fiecare an măcar douăzeci și patru de ore în aşteptarea cataclismului proletar care se amână din an în an ca un cutremur irevevestit de geologi. Ziua de 1 Mai rămâne să fie ziua năzuinţelor populare; in această zi, muncitorimea de pretutindeni stă intr’o strânsă comuniune sufletească şi îşi manifestează încrederea în forţele ei cari vor trebui să fie învingătoare cândva. Ziua de intâi Mai, oficializată de Liga Naţiunilor, vf a câştigat nimic în importanţa ei prin această consacrare; ea fusese consacrată de mult prin sângele muncitorilor cari în toate ţările în această zi au căzut sub şarjele poliţieneşti şi mai ales fusese consacrată prin marile nădejdi cari s’au legat de dânsa. Dar nu numai atât. Ziua de întâi Mai e serbătoarea primăverii: lumea întreagă Îşi ridică la această zi ochi spre cerul senin şi, cu ramuri verzi în mâni, iesentru întâmpinarea tinereţii crescută din natură încă odată, cu muguri, cu fiori şi cu frunze. Vor încerca desigur şi anul acesta guvernele reacţionare să împiedice manifestaţiile muncitoreşti, vor fi arestări abuzive, vor fi bătăi stupide, vor urma procese scandaloase, pentru ca regimul oligarhic să nu se desmintă, dar această avalanşă de ilegaltăţi nu va putea stăvili credinţa de mântuire a noroadelor prin convingerile democratice, nu va putea zălăzui valul (Continuarea in pag. 4-a) Un comunist ucis de ţărani pentru că a agitat contra bisericei Moscova (Ceps) . In satul Molvino din gubernia Moscova, a fost împuşcat corespondentul rural al ziarului local şi secretarul grupării tineretului comunist, Zaharov. El a fost ucis pentru că a agitat contra construirea unei biserici de către ţăranii din sat. La faţa locului au sosit reprezentanţii parchetului care au început cercetările. „OPINIA“ LITERARA ŞI ARTISTICA Verbe la viitor. Este notorie starea precară a instituţiilor noastre de cultură. Teatrul, conservatorul, biserica, şcolile se zbat într’o permanentă lipsă de resurse şi de aceia nu pot corespunde cerinţelor şi menirii lor. Foarte frecvent organe respective au făcut intervenţiile necesare, pentru a rezolva această situaţie adeseori critică până la declin. Şi întotdeauna cererile primeau răspunsul celor mai frumoase promisiuni , dar realizarea lor concretă rămânea o chestiune în suspensie. O recentă vizită ministeriale a repetat acelaș procedeu: „vom da, vom face, vom contribui“. Când însă acest viitor va deveni odată trecut ?.. . b. FAPTE Poetul neînţeles. Odată, poetul francez Stéphane Mallarmé a fost întrebat de un prietin al său : — „Cum se face, dragă, că aici când vorbeşti cu noi, te înţelegem Îndată şi când ne vorbeşti in versuri, nimeni nu te poate pricepe ?“ Şi Mallarmé răspunse sincer: — „Iţi închipui, amice, că eu mă frământ nopţi de a rândul făcând versuri, pentru ca să fie înţelese Intr’o clipă?* Aviz poeţilor futurişti I.. Genealogie. In ultimul număr din „Adevărul literar* publicistul Barbu Lăzureanu caută să stabilească obârşia în România a familiei poetului George Kernbach (Gheorghe din Moldova). Din cercetările d-lui Lăzureanu reiesă, că poetul este fiul lui Pavel Kerembach, medic, ofiţer Înscris în „taberile israeliţilor“, atunci când a fost recrutat în jud. Râmnicu-Sărat la 1864. Am înregistrat această relatare, întrucât poetul Kernbach, precum se știe, a trăit in Iasi. (Continuarea In pag 4 a) £^30 Cuceritorul POLULUI Exploratorul Wilkins în haina de eschimos, așa cum a zburat peste Polul Nord zilele acestea Cum se discută in Camera engleza O interesantă controversă asupra socialismului Zilele trecute, în Camera engleză s’a desfăşurat o discuţie frumoasă atât prin chestia de interes teoretic ce s’a dezbătut, cât şi prin atitudinea demnă a tuturor partidelor. Reporterii parlamentari spun că impresia tuturor a fost că asistau la dezbaterile unei academii de ştiinţe sociale. Lucrul merită să-l reţinem şi noi, care suntem obişnuţi să asociem ideia de discuţie parlamentară contradictorie, cu ideia de bătai şi înjurături. In special subiectul — problema socialsmului — ar fi fost un prilej pentru deputaţii de pe malul Dâmboviţii să-şi exercite plamînii şi să facă risipă de prostie şi banalitate. Sir Harry Brittain, conservator, a propus o moţiune prin care se declara că stabilirea unui guvern socialist în Anglia ar fi un pericol naţional pentru că înşişi socialiştii nu sunt de acord asupra doctrinei lor şi nu se poate prevedea care din fracţiunile care compun partidul lor va impune celorlalte. D. Graham, laburist, răspunse demonstrând lipsa de unitate a legislaţiei bazate pe doctrinele individualiste. Apoi d. Saklatvala, singurul comunist din Camera engleză, căuta să de(Continuare in pag. IV-a) (Continuarea in pag XV-a) VECHII IEŞENI Mormântul lui Mihai Cogălniceanu—Cele trei surori Varlam—Din poznele bacalaureatului— Caragiali berar. de R. SUŢU Marele Mihai Cogălniceais?, at o bună j:arta din viaţa Iţiaşul nostru. Când a încetat n viaţă—la 24 Iunie 1891—reuşitele sale pământeşti au fost luse în oraşul pe care l’a iut atîta şi a fost Înmormântat cimitirul Eternitatea. Păcat că ituzi, mormântul marelui palat şi al luptătorului pentru fire, nu este ceva mai bine grijit. Se făcea înainte, In «ecare î, cite o panahidă In ziua de 1 iunie, la mormântul său de Eternitatea, unde erau preoţi foştii lui amici politici, reesentanţii familiei sale şi numeroşi cetăţeni, căci, înainte de a se, Mihai Cogălniceanu a şi bărbatul care a trăit în el ca renaşterei României, săvârşind atâtea mari fapte,suciente pentru a-i atrage recunştinţa tuturora. Întotdeauna panahida anuală ce i se fău, veneau şi mulţi ţărani din delul Iaşi, căci doar ţăranul mân lui li datoreşte bucata de ămăligă ce o mănâncă zilnic copiii. De ce nu se continuă şi astă pe an, cu cererila mormântul tirani român ? Oare a pierit metria oamenilor de samă ? mo Sunt cîteva zile de când a fost condusă la atorţnânt, la Bucureşti, acea care a fost Kati Warlam. In clădirea unde astăzi, pe strada Universităţii, este spitalul de isolare, era pe vreacuri 30 de ani şi mai bine—„institutul de d-re Warlam“, de sub conducerea d-rei Kati Warlam, Erautrei surori, Kati directoara pensionului, femeie vrednică care conducea cu strict fiţâ şcoala şi de care aveau frică mare fetele; Elena, o eminentă profesoară de desemn şi admirabilă portretistă, siagia care mai e astăzi în viaţă şi Aspasia, profesoara de piano de la Conservatorul din Iaşi, apoi strămutată la Conservatorul din Bucureşti. Cu cită ceremonie se serba festivitatea încheierii anului şcolar la acest liceu ! In salonul cel mare, unde lua foc toată lumea din societatea ieşată de pe atunci, se produceau la piano elevele şcoalei, se ţinea o cuvântare, de către profesorul respectiv de istorie, neuitatul Grigore Buţureanu, iar în spre seară se făcea puţin dans din şcoală, faţă fiind directoarea, profesorii şi părinţii elevelor. Sunt nostime întrebările şi răspunsurile ce se puneau şi se primeau, la examenele de bacalaureat cu 30 ani în urmă. Un membru din comisiunea examinatoare întreba pe candidat: — unde se leagă linia de drum de fier Iaşi—Paşcani cu linia Iaşi-“ Dorohoi. Şi primea răspunsul de la d-ra candidată în târgul Cucului. Apoi întreba profesorul ce grade de fericire avem şi care e termometrul fericirii. Primea răspunsuri ca acestea : — la 0 grade indiferenţă ; la +30 când eşti miliardar; la «5 când eşti condamnat a plăti ali mente. Şi altă Întrebare : — ce proprietăţi are clorul. I se răspundea : clorul e un gaz carbăn-verzu ,care se com«* pină la întunerec. In hazul şi al celorlalţi profesori şi al candidaţilor, profesorul inchdea discuţiunea prin următoarele cuvinte: —da, da, clerul e ruginos ca amq* rezaţii. Marele Caragiale iubea foarte mult laşul. Făcea ce făcea, lua trenul de Iaşi şi ieşenii sa trezeau cu dânsul la berăria „Unirea“, care era pe vremuri în Piaţa Unirea. Dar Caragiali, mai ţinea şi un restaurant în Gabroveni, unde consilierul comunal Malcea avea un hotel. In etajul de jos al mvmwn mmm i ■■■■ ■ ■■ —... ......... — —rtrj Mihai Kogălniceanu