Patria, iunie 1934 (Anul 16, nr. 123-147)

1934-06-10 / nr. 130

Anul al XVI-lea*No. 130 f^1 2 Duminecă, 10 Iunie 1034 TAXA POŞTALĂ PLĂTITĂ IN NUMERAR No. 11178 1929 DIRECTOR: Dr. AUREL BUTEANU. REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: Cluj, Strada Regina Maria No. 36. TELEFON: 13—31. ABONAMENT: (Data 1 Aprilis 10$);. Abona:m­ent anual — — — — Lei 700 — Fracţiuni da an, lunar — — — Lei 60 — Pentru funcţionari, anual — Lei 600.— Fracţiuni de an, lunar — — — Lei 50.— Preoţi, învăţători, studenţi, ţărani, an.Lei 500.— Fracţiuni de an, lunar — — — Lei 45 — Pt. autorităţi, instituţii, bănci etc. an.. L.1000 — In streinătate dublu. Organ al Partidului National Taranese „Puterea mea o culeg Stavisky a avut CORIDUCI din sufletul şi inima poporului meu primre funcţionarii superiori ai ligii Naţiunilor — Excrocal afla secretele Financiare din sursă directă... — (Serviciul special ,,Patria”) VILNA 9 (Telor). — Corespondentul diplomatic din Geneva a lui ..Ne ies .Wiener Journal“, anunţă că în ie­ş­­i­­rile Ligii Naţiunilor a produs n­u­mi, senzaţie faptul că inspectorul de poli­ţie Petit din Paris, care a urmărit la Geneva firele afacerii Stavisky, a reuşit să stabilească că celebrul escroc a fost în legături foarte intime cu unii func­ţionari superiori ai Secretariatului ge­neral al Ligii. „ In raportul pe care l-a inaintat Sigu­ranţei din Paris, inspectorul Petit ain- I ce acuzaţii grave unui membru nefrau-le­cez al Secretariatului, care a stat in le­gătură cu Stavisky şi pe care îl infor­ma asupra tuturor evenimentelor ce se petreceau la Geneva. Raportul conţine acuzaţii precise şi la adresa unui mem­bru al Comisiunii financiare, care in­forma în permanenţă pe Stavisky asu­pra hotărîrilor ce trebuiau ţinute secret — despre care s’a dovedit şi aceea că a avut numeroase convorbiri telefonice cu Stavisky, întrebat de ziarişti asupra acuzaţii­lor pe cari le aduce inspectorul Petit, funcţionarilor superiori ai Ligii Naţiu-, nilor, secert­ariatul general afirmă că nu are nici o cunoştinţa despre acuza­­­­ţiile aduse şi se miră cum poliţia fran­­­­ceză nu s’a grăbit să le aducă acestea la cunoştinţa Ligii Naţiunilor, direct­ ­izată.­­. i . ! — Cuvântul Suveranului către ţară — Pentru mine este o nesfârşită bucurie sufletească că vă văd aici adunaţi cu toţii în jurul meu. In sufletele şi inimele voastre simt bătând lângă mine inima întregului meu popor iar în aceste zile de necontenită luptă, puterea mea nu o pot s’o culeg dacât chiar din sufletul şi inima poporului meu. Au trecut 4 ani de când cerul şi voinţa poporului m-au pus în acest loc de răspundere. Fără preget şi fără odihnă am luptat pentru binele vostru şi sunt hotărît cu cea mai desăvârşită energie, oricum­ ar fi piedicile ce le-aş putea întim­­pina, să duc la bun sfârşit această muncă, care este o credinţă, un caz de conş­tiinţă. Dar pentru a putea îndeplini cu plin folos această muncă, am nevoe nea­părat de sprijinul tuturor. Şi acest sprijin sunt convins că îl voiu găsi în cumin­ţenia şi dragostea poporului. Sunt două vechi zicători ale poporului nostru, care au­ rămas şi vor trebui să rămână pururi în mintea noastră: „apa trece dar pietrile rămân“ şi „România nu piere“. Întreg trecutul nostru ne arată aceasta. Şi viitorul trebue să o probeze, căci energia, sufletul, credinţa şi puterea acestui popor trebue să fie veşnice. Mergeţi fiecare în colţul vostru de ţară şi duceţi salutul meu, gândul meu de dragoste, hotărîrea mea nestrămutată de muncă, şi cererea pe care o fac tu­turor de-a fi lângă mine în această muncă. Greutăţile nu se pot învinge decât printr’o muncă spornică făcută cu dragoste şi cu credinţă. Mergeţi cu bine şi spuneţi tuturor Românilor că nu sufletul meu bate înainte de toate un suflet ro­mânesc, că toată dragostea o închin poporului meu“. ORA 11 Scopul întrevederii Diller-Mussoil. Ducele va insista pentru reintra­rea Germaniei In Liga Naţiunilor ? (Servicing special ,,Patria”) BERLIN, 9 (Rador). — Cercurile politice germane sunt informate ca nu este exclus ca în zilele apropiate, can­celarul Hitler să aibă o intrevedere cu d. Mussolini. Se afirmă că pregătirile acestei întrevederi sunt foarte înaintate și că nu a rămas de stabilit decât locul unde cei doi bărbaţi politici urmează sa se întâlnească. . „­. Senzaţie la Roma (Serviciul special Patria”) ROMA, 9 (Telor). — întâlnirea dintre Mussolini şi Hitler a produs mare senzaţie la Roma, unde cercurile auto­rizate afirmă că Ducele va încerca să convingă pe cancelarul Germaniei, de necesitatea urgentă a reîntoarcerii Germaniei în sânul Ligii Naţiunilor. In caz că această acţiune a lui Mus­solini nu va reuşi, el va propune cancelarului încheierea de acorduri asemă­nătoare cu acordul celor patru puteri. ■ _n­aMMMawAmnnOL Mussolini a invitat oficial la Roma şi pe d. Barthou (Serviciul special ,,Patria”) ROMA, 9 (Telor). — Cercurile ofi­ciale italiene arată c. d. Mussolini a in­vitat oficial pe d. Barthou la Roma. I In invitaţia pe care a făcut-o, Ducele­­ a rugat pe d. Barthou să răspundă I când dorește să viziteze Roma, înainte , sau după vizita cancelarului Hitler. —— -—• - --4 utuM Iz- întâlnirea na avea ioc la Benefia (Serviciul sperat ,,Patria”) PARIS, 9 (Rador). — Cercurile poli- Părerea cercurilor italiene tire franceze dau o foarte mare atenţie svonurilor lansate în sensul că în cur­­ând cancelarul Hiler va avea o între­vedere cu d- Mussolini­in legătură cu aceasta coresponden­tul particular al ziarului ,,Excelsior” din Berlin anunţă că întrevederea a fost definitiv fixată şi că ea va avea loc la Veneţia*­­...|g * PARIS, 9 (Telor). — Ziarul „Paris Soir“, anunţă din Roma că cercurile o­­ficiale afirmă că întâlnirea dintre Mus­solini şi Hitler poate fi considerată ca un fapt Împlinit , |. . . __. j/HCA este că întâlnirea dintre cei doi bărbaţi de stat va avea loc în cel mai scurt timp, pro-­­­babil la începutul săptămânii viitoare.­­ Locul întâlnirii n’a fost stabilit încă se­­ crede însă că ea va avea loc sau la Ve­neţia sau la Rhd­one, reşedinţa de vară a Ducelui. , Ambasada germană din Roma, con­firmă ştirea despre vizita cancelarului Hitler în Italia, adăugând că este o ve­che dorinţă a lui Mussolini şi a cance­larului de a se cunoaşte. Cercurile di­plomatice germane, nu cunosc încă data acestei întâlniri care după părea­rea lor ,i-a fost stabilită încă. Capa­ndlajul la ftucarcsli d- Barthou merge la Londra (Serviciul special „Patria”) PARIS, 9 (Telor). — Ziarele afirmă aibă loc la începutul lunei Iune, că ministerul afacerilor streine a primit ' După cum se știe ministrul de externe ieri dela Londra adresa oficială prin după ce se va reîntoarce de la Belgrad,­­ care primul ministru Macdonald invită , va sta câteva zile la Paris, pentru a pe d- Louis Barthou la Londra. In pri-­i avea anumite întrevederi cu primul mr­s vinta vizitei sale la Londra, ministrul - nistru Doumergue, apoi între 2 și 3 lui-­­ de externe francez a hotărît ca ea să fie va fi la Londra- Mussuil Asociaţiunii Gratuit aisin. STATUIA PAPEI Urban al ll-lea a fost distrasa de trăsnet PARIS 9 (RA­DOR) — Ia timpul furtunii care s’a abă­tut azi noapte asupra Franței, un trăsnet a căzut pe sta­­tuea ridicată în onoarea Papei Urban al Il-lea în Reims. Statuia a fost despicată în două, iar scara interioară a fost complect distrusă. Un mare bloc de granit din pedes­tal a fost aruncat de trăsnet la o sută de metri deși cân­tarea peste 300 kg. Manifestaţii şi tulburări studenţeşti la Iaşi Ciocniri între studenţi şi poliţie — Mai mulţi studenţi arestaţi IAŞI, 9 (SIR). — In cursul zilei de ieri un mare număr de studenţi s’au întrunit in centrul oraşului, mnîfes­­tând zgomotos. A interveni poliţia ca­re a încercat să împrăştie pe manifes- | multe arestări în rândurile lor. tanţi. S’au produs încăerări. | Studenţii arestaţi în cursul manifes-In cele din urmă manifestanţii au s­taţiei au fost eliberaţi încă în cursul fost împrăştiaţi, poliţia operând mai după amiezii. D. Al. Vaida-Voevod a prezidat congresul partidului naţional-ţaranesc din judeţul Mureş Cuvântarea fostului prim ministru asupra crizei politice Interne­­ şi externe — D. Vescan a fost reales preşedinte al organizaţiei — Judeţul Mureş are cea mai disciplinată organizaţie de partid —­ TÂRGU-MUREŞ, 8 (Serviciul nostru special). Joi a avut loc la Târgu-Mureş congresul anual al organizaţiei partidu­­lui naţional-ţărănesc din acest judeţ. Ca întotdeauna la acest eveniment a parti­cipat şi d- dr Alexandru Vaida V­oevod, care a sosit în localitate la orele 10 cu maşina fiind însoţit de către fiul dsale d. ing. Mircea Vaida. Del la locuinţa dlui Vescan unde fostul primm­inistru a po­posit câteva minute, delegaţia numeroa­să venită întru întâmpinarea sa Da, con­­r­­urată de nimeni­­Cu toate acestea şefii dus la grădina de vară a restaurantului , partidului maghiar fac mereu naveta „Apollo”, unde se aflau strânşi pârtiei­ ; la Budapesta pentru a se plânge acolo panţii la congres în număr foarte mare- I asupra soartei lor şi pentru a compro" Congresul se deschide, la orele 11 prin , unde în acest fel ţara noastră. Datoria cuvântarea dlui Vescan, care salută în­­ elementului românesc autohton este să mec solemn pe i.preşedinte Vaida si­­ contradans pe această propagandă de , . . . calomnii şi intrigi minoritare., exprima dragostea neţărmurită a acestei . D. Alexandru Vaida Voevod îşi în­organizaţii, rugându-l să conducă ale"­­ cheie cuvântarea aplaudată furtunos de gerea, comitetului şi a biroului judeţean-­­ întreaga asistenţă, """— accentuând nevoia solidarităţii şi a disciplinei în toate ac­ţiunile partidului. ALEGEREA NOULUI COMITET IREDENTISMUL PARTIDULUI " lui, dnii Vaida Voevod, loan Mihalache mach­tap I şi Iusu Maniu. Biroul se formează în felul următor: Preşedine: dr Vescan loan, vice-preşe­­dinţi: dr Pan­tea loan, Popa M­­Ariton, secretar general: dr Bozdog loan, ca­sier: Ciortea Grigore, ajutor de secretar: dr Manu Valentin. Delegația permanentă, constă din dinii: Buoântarea dlui dr JBoida-Boeood ,. .... j. . . * * . „ , 7 ! D. dr loan Bozdog, primsecretarul or­- „Situaf,a poldică de azi, ,n întreaga lumea,­­ turnul dela Babylon* - , judetele, citește apoi raportul Luând după aceasta cuvântul, d- ! complect exploatate, bucatele nu cresc iar mi- ! Sunt ^prezentT la Vaida, spune că a primit delegaţia de- j zeria este cuu,pbta- Snb eu vemul trecut s a m-­o,­ d doWati iar numărul la centru pentru participarea La acest stit“it 0 sub pre2ldaut‘a dl,u Ioan Pop,­­ judetul Mures ajunge conares cu deosebită bucurie Intelen­ : pentru. rezol71,rea cuze‘ dm Apuseni ai partizanilor din judeţul Mureş aju­ge ^ ’ -i~.il - . .. ^ . ea a întocmit un program complect de lucrări­­ la 10 mil- Î8fe-11# ciunea conducător lor in organizaţia a- i de măsuri de ajutorare. Partidul liberal a des- j La propunerea dlui dr Al. Vaida este ceasta a garantat totdeauna cea mai­­ fiinţat această comisie, iar în joc de lapte reali- aclamat ca preşedintele al partidului complectă concordie­­zează turnee ministeriale la cari nu se împart­­ judeţean cu unanimitate, d. dl Vescan. Vorbind despre starea actuală politic decât vorbe. _ _ care mu­lţumşte dlui Vaida şi organiza­tă dna, arată că toate ţările Europei, Somez de E101 pe d- pnm-ministru Tatărescu, î­tru încrederea arătată lui şi a­ca să continue opera şi munca începută de noi­­­­ .­­ 0­­p. În chestiunea Moţilor, duca omagiile organizaţiei M. S. Rege­­­lui Carol II, şi conducătorilor partidu­ trăiesc intr’un hal asemănător celui de­la turnul Babylonul­ui- Oamenii nu se mai înţeleg. Chiar ministrul de externe­­ al Franţei şi Angliei nu se înţelegeau­­ ieri în Geneva- De sus în jos omenirea­­ este azi în tulburare. Datoria partidului­­ naţional-ţărănesc este, ca să păstreze di-­i­sciplina internă, deoarece acest partid este cel mai puternic în România. Orga­nizaţia partidului liberal din acest ju­deţ nu ar putea aduce la un congres atâţia oameni, orice ar încerca să facă- FALIMENTUL GUVERNĂRII LIBERALE Din primul moment al venirii lor la putere, între liberali est continuă ceertă și dihonie, care îi face impropri pentru rezolvarea marilor probleme de stat. Abia în zilele trecute au trecut printr-o grea criză de guvern din care i-a scăpat partidul național-țărănesc, cu toate că el se află în opoziţie. Voim ca să mai rămână liberalii la putere — a spus d. Verda — pentru că mai sunt încă o mulţime de minţi slabe, caii au încredere în ei şi pedagogia politică cere ca să se convingă toată lumea de incapacitatea lor. Cum guvernează partidul liberal ? O ştiţi cu toţii. Miniştrii ateargă mereu în provincie. Au fost la Cluj, în Bucovina şi -n Basarabia. De ce este nevoe ca să se deplaseze miniştri ? De ce nu-şi fac prefecţii datoria ? Toate acestea deplasări ale guvernului nu au alt rost decât acela de a scăpa pe miniştri de grijile acumulate la Bucureşti şi de a prilejui banchete provinciale. Guvernul spune că a venit in Ardeal ca să ajute pe Moţi. In ţinuturile Moţilor pădurile sunt In preajma alegerilor judeţene, cari vor avea loc în curând, nu pot decât să rog pe toţi membrii devotaţi ai partidu­­­­lui ca să-şi dea maxima contribuţie pen­tru succesul nostru, dat fiind faptul că în acest judeţ nu luptăm numai împotri­va guvernului ci şi împotriva partidului­­ dr Luca loan, dr Geuşianu Alexandru, maghiar-­­ Nilca Augustin, dr Baciu Domiţian. In nici o ţară minorităţii maghiare­­ Vulcu Nicolae, dr Dorgo Ioan, Roman nu îi merge atât de bine ca în ţara­ noa­­stră. Ea are libertate deplină, se, bucu' loan, Oltean loan, dr Popescu Adrian, Dredeţian loan, Precup Gheorghe, But­ră de egal tratament şi în şcoală şi bi- * nar loan, dr Musca Petru, Pop M­ loan, serbci, poate dispune de limba ei netur-Turcu Victor- In Austria starea de asediu VIE­NA, 9 (Rador). — Intr’im consi­liu de miniştri, cancelarul Dollfuss a pus chestiunea introducerii pedepsiei cu moartea ca răspuns la adresa terorişti­lor naţional-socialişti şi social-demo­­craţi­După o discuţie de mai multe ore, consiliul de miniştri a aprobat propu­nerea, şi a decis ca în viitor tribunalele civile, militare şi cele excepţionale vor avea de pronunţat sentinţe capitale in toate acele cazuri cari, în baza legi di­nainte de 1919, erau susceptibile de o asemenea pedeapsă. Faptul că nu s’a făcut o legea nouă ci pur şi simplu s’a desprăfuit o lege veche, din vremea Imperiului, a impre­sionat în mod deosebit cercurile poli­­t­ce­------0X0-----s? Curajul opiniilor de: I. Agârbiceanu Tăria credinţei şi a convingerilor, curajul opiniilor, e piatra de temelie a ori­cărei biruinţi, ca şi a pregătirii ei. La o convingere puternic aşezată nu se ajunge uşor, fără de luptă, şi fără o deosebită înzestrare spirituală. E nevoe de o inteligenţă limpede şi pătrunză­toare, în stare să elaboreze un program din cunoştinţele şi experienţele câşti­gate într o materie dată­ şi care să poa­­t­ă procura argumente suficiente pentru susţinerea unei teze împotriva alteia. Opinii ca şi convingeri bine preci­zate nu poate avea, chiar din acest mo­tiv, decât omul bine pregătit într-o a­­nume materie. Dar convingerea rămasă numai în cadrul înţelegerii, în iluminarea minţii, nu aduce nici un folos în lupta care se cere pentru biruinţa ei. Poate avea ci­neva viziunea cea mai limpede asupra unui program politic bună­oară, să în­firipeze, în gând şi pe hârtie, o cetăţie inexpugnabilă, câtă vreme convinge­rea intelectului, planul, programul în­făptuirii nu coboară in sufletul auto­rului, şi nu se schimbă în simţire, sen­­timent, voinţă şi acţiune, idealul lui rămâne pur platonic. Nime nu-i ia fo­losul. Nici autorul însuşi. Omul care voeşte să samene credin­ţa şi convingerea sa în alţii, nu poate rămânea omul purei meditaţii, ci e ne­­cesar să se schimbe în omul acţiunii. E nevoe de curajul opiniilor. In primul rând, pentru sine însuşi. Nu ajunge cineva om întreg dacă, stă­pân pe cunoştinţe, argumentează lo­gic, dar nu urmează aceasta argumen­tare când e vorba de propria lui viaţă. Iluminarea minţii e necesar să fie ur­mată de trăirea întregei convingeri pe care o are cineva. Numai atunci are energia necesară de a ieşi pe teren, adică de a încerca să sădească şi în inimile altora con­vingerile sale şi a le apăra. Acest al doilea pas e şi mai greu, pentru realizarea omului întreg. Inter­vine realitatea, riscul, putinţa înfrân­gerii. Şi acest al doilea pas nu-l fr­ce decât cineva care dintr-un program şi-a făcut o credinţă, care-l obligă în conştiinţă. Regimurile dictatoriale, care şi-au făcut apariţia în câteva ţări ale Euro­pei, se caracterizează prin acest curaj al opiniunilor, prin această tărie de credinţă. Nu a maselor, ci ale unui om, sau a unui mic grup de iluminaţi. Ei îşi impun convingerile maselor mari. Sau încearcă să le impună. In­tru cât vor reuşi, se va vedea la urmă. Şi, mai ales, se va vedea durabilitatea credinţelor impuse. Deocamdată regi­mul dictatorial aşteaptă supunere şi executare, aşteaptă fapte în concor­danţă cu programul lui. S’ar putea spune: „de intends non judicat dicta­tor“. E limpede însă că un regim de sta­bilitate atârnă în primul rând dela factorul intern, dela credinţa şi con­vingerea intimă a cetăţeanului, iar nu dela executarea unui program în um­bra baionetei. Drumul firesc acesta este : convin­gerea interioară trebue să premeargă faptei, sau executării exterioare. Chiar în acest punct se vădeşte su­perioritatea unui real regim democra­tic. El trebue să convingă pentru a fi urmat. El trebue să samene întâi în sufletul mulţimilor programul, până când mentalitatea şi convingerea şefi­lor ajunge credinţa maselor. Este evident, însă, chiar din aceasta constatare, că şefii democraţiei trebue să aibă toate calităţile asupra cărora am făcut consideraţiile de mai sus. Ei trebue să fie bine pregătiţi, înzestraţi cu tot materialul ştiinţific necesar. In măsură să apere ori­când şi între ori­ce împrejurări programul din care vor să facă o credinţă a maselor. Ei tre­bue să trăiască individual postulatele acelui program până la punctul de a ieşi pe teren şi pentru propovăduirea, şi pentru apărarea lui. E nevoe ca ei să aibă tăria, curajul opiniilor, să fie gata a înfrunta chiar primejdii perso­nale în aceasta activitate de apostol. Numai în chipul acesta convingerile pe care regimul dictatorial le impune extern, pot intra în sufletul mulţimi­lor în aşa chip ca în clipa când să-şi de­a concursul de bună voe, ca lu­crând din proprie credință. Urmarea acestor adevăruri nu poate fi decât una sigură: selecţonarea con­(Urmare pe pag II a cel 6­2) . . - - : ■ • -

Next