Rampa, ianuarie 1925 (Anul 8, nr. 2155-2178)

1925-01-01 / nr. 2155

a Cu ocazia sărbătorilor numai reputatele și cele mai fine produse IDE II-A. BONBONEMA CONFISERIA G­ERBEAUD Bulevardul ELisabeta, 19 (lângă «a devon) Str. Iarij- 3 VjJ orcelanurt­mJr€j v r-e y oCinto ge.s Jófi&n-k- a- cj,cl— Al t, i f r A/ytîţjukcîv bwrg Tiutschenr-cuJier íFraurcu-íí TiZ-ect^ IV O O <J­De.in Marca, dU-St-tufcu* Cri. ~j3accara-Á Ud, St <Zanierl Al*. oI/O H-i* J* Al o fer* Q a- /1 e> D e Atz. ArgyZRoiuftau. V& rrc-fjy-aruats­atei Sima STRADA OITUZ (fost Covaci) No. II SOSONI Sl GALOSI MARCA TF8ETORII CADOURI si JUCARH 3-5 BUL­ ACADEMIEI 3-5 ARTICOLE DE VOIAJ STATUETE CRISTALE 1 1 argintărie MAROCHINARIE­­­I SBESiS­B KHKHKSISX­QSBSSB SEBSMaUHDSHaB «.-•.•I I_ al. t'rocurați-vâ și faceji !"r?ri’*^ ■ CSntași la psan Brro prietenior U-v. cu un din vioara flaut clarinet mandolină?„Album Moravetz” | Cel mai frumos cadou de Crăciunl „Albumul Moravela" este senzaţia sărbătorilor de Crăciun. De vânzare la oricare magazin de muzică, librărie şi papetărie tinde vi se va arăta la cerere. Prospect gratis din partea editorului. Editura HOfiAVETZ, Timişoara* e*!S3B9rSB®BBB15SBaSWB»«3*B*Wtîll»B­SBSS:ia2.aB adS&SS GRAM. JOANE IN RATE „SICUL AMERICAN“ STR. SF. VINERI 12, BUCUREȘTI Gramofoane. Patefoane. Gramfe­ioane cu piedestale. Gramele tor­­mă de dulap toate cu mecanică el­vețiană Asortat în plăci $1 la a«k­cesorii. Vânzara $1 en gros. R0£ Cf;rsD ':r’n ri-"**«r!. Parfüméria & Drogueria C. P. IORDANOVICI - 11 CALEA VĂCĂREȘTI 11 - Cu ocazia Anului Nou toate articolele se vând cu preferi ce întrec orice concurentă SOUTIEN-GORGE de tul, mare asorti­ment, bucata lei 60.­— GIOCONDA Calea Victoriei. 39 [Anunţă Onor. Public că pentru seara REVELIONULUI [prepari mari $1 frumoase I surprizef plus un program splendid familiar. Locuri se pot reţine dupe acum. Străinii la Comedia Frenceză La „Comedia Franceză“, două ar­tiste, numai două, sunt de naţiona­litate străină: d-rele Ventura şi Bovy ; prima ne e întru cinste şi mândrie, conaţională, ceialaltă Bel­giană. Noul decret însă e formal : „Nici un străin la Comedia Fran­ceză !“ Dar mai e ceva : „Artista, societară, străină, va pu­tea, căsătorindu-se cu un francez şi dobândind astfel naţionalitatea fran­ceză, să rămână societară“. Iată dar pe d-ra Ventura obligată să-şi caute un soţ. Frumoasa A. Ventura !... D-ra Bovy, belgiană prin naştere, a devenit de naţionalitate franceză, căsătorindu-se cu un artist francez. Dar s’a căsătorit a doua oară, (de data aceasta cu un Român), pierde odată cu naţionalitatea şi secretara­­tul. — Je suis Roumaine, hálas, puisque (Horace est Roumain !... Şi asta fiindcă pe soţ îl cheamă Horaţiu... Curentul de „purificarea“ Come­diei Franceze va trebui să meargă, — nu de altceva, dar ca să fie con­sequent — mult mai departe. Decre­tul va trebui să excludă din reperto­riu toate personagiile de provenien­ţă streină. Va suprima deci, zidul lui Cor­neille (Don Diego e străin !)• Pe Scapin îl va trimite la Neapole . Pe Figaro (care se grăbeşte să râdă de toate, pentru a nu fi forţat să plân­gă) îl va trimite cu Sud-Expresul la Madrid sau la Sevilla. Pe Petruccio îl va trimite în ţara lui Mussolini şi pentru ca xenofobia administratori­lor Casei lui Moliére să fie fără păr­tinire, însuși teatrul lui Moliére va fi suprimat. (Și el a admis pe stră­ini pe scenă)“. Rândurile de mai sus sunt un co­mentariu făcut de d-l Jean Bastia în Les Anales. II­I» RAMP . .Vârsta cea mai frumoasă a femeii­ O interesantă revistă de literatu­ră femenină a publicat de curând la New-York o serie de studii asupra vieţii femeilor actuale. Cele mai cunoscute scriitoare fi ziariste americane fi-au exprimat rând pe rând părerile, definind fie­care după propria-i fantezie fi con­cepţie rolul moral fi intelectual al Erei moderne In existenta noastră. Totul e o zugrăvire admirabilă de moravuri fi portrete, care merg pâ­nă acolo In cât schiţează fi natura femeei europene, atât de diferita de femeia americană. Lillian Herworth Gordon vorbeşte insă special de schimbarea tipului femeii la fiecare vârstă. „Care este deci vârsta cea mai frumoasă ?" se întreabă ea. „La prima vedere, spune tânăra publicistă, eu cred că depinde mai mult de caracterul fiecăreia. Firile melancolice şi nostalgice vor regreta în­totdeauna vârsta pe care nu o mai au... Optimistele din contră, vor fi veşnic mulţumite de vârsta pe care o au. „Cât de proastă eram altă dată?“ „Nu ştiam să mă amuz". Să profit de viaţă, să mă îmbrac! Dar nu definitiv, ce constitue în­­tr-adevăr vârsta cea mai frumoasă a femeii? Fericirea la această epocă a vieţii ? Există oare o vârstă anumită pen­tru a fi fericit? Căci o biată fată bătrână şi neno­rocita, a fost odinioară un copilaş răsfăţat şi iubit. Care este pentru ea vârsta cea mai frumoasă? Copi­lăria. Pentru alta care a fost o femee cu o existenţă dureroasă şi pe care as­tăzi copii şi nepoţeii o înconjoară de afecţiune vârsta bunicei este cea mai frumoasă. Iată dar, două imagini care oglin­desc viaţa noastră de toate zilele. Dar sunt existenţe în care fericirea şi nenorocirea alternează atât de ca­pricios la voia intemplarei, în­cât e cu neputinţă să corespundă u­­nei vârste! Sunt în viaţă femei în­totdeauna mulţumite, şi altele întotdeauna ne­norocite. Ce devine atunci vârsta cea mai frumoasă în asemenea împre­jurări ? 3 Eu cred că se strecoară şi ea ori­cât de mică şi de sfioasă în ca­lea fiecăruia. Este desigur epoca în care visăm şi idealizăm viaţa pe ca­re nu o cunoaşte a­i, încă şi am pus atât de fragile năzuinţi în ea. Dar speranţa acestei fericiri ? Nu este ea mai dulce, mai râ­ngâietoare decât fericirea însăşi ? Această himeră a­­parţine tuturor şi acelora cari îi gustă realizarea şi acelora, care nu o vor stăpâni niciodată. Vârsta spe­ranţelor nu se bucură şi ea de cele mai frumoase privilegii? „Micuţe prietene, închee Lillian Gordon, voi care sunteţi, încă atât de tinere, voi care întrevedeţi viito­rul ca un soare ce se ridică strălu­citor, şi vă zâmbeşte, voi aveţi vârs­ta cea mai frumoasă a femeii! Vă jucaţi încă cu păpuşa şi puţin cu dragostea... Vă făuriţi din iluzii, din colţişoare albastre, din flori par­fumate, din priviri senine, cele mai frumoase vise! Râdeţi de viaţă? Ii cunoaşteţi drumul atât de puţin! Cea mai frumoasă vârstă a femeei? Ei bine ! Este la cincisprezece ani ! Cade însemnări mondene Clubul Sfatului negustoresc din Capitală pregăteşte o splendidă ser­bare de reveillon, în saloanele ele­gante din pasagiul Imobiliara. Peste patru sute de persoane vor lua parte la această petrecere, care se anunţă ca una din cele mai reu­şite, grafie pregătirilor formidabile ce s'au făcut. Numeroase surprize şi atracfiuni sunt rezervate azistenței * Luni după amiază amatorii de dans s’au reunit din nou în jurul cochetelor măsuţe de ceai şi şoco­lată la Tea-Room-ul din str. Roma­nă. Printre obişnuiţii elegantului sa­lon notez: d-nele Aslan, Rudeanu, Gambara, Clony, Tom­on Dudescu, Herdan, Olănescu, Lahovary, d-na şi d-l Mavroianu, d-rele M. Greceanu, Filotti, Enescu, Poenaru, Deşliu, Si­­dery, Copping, etc. D-nii Flondor, I. Florescu, Gigi Elefterescu, Radu Lă­­zărescu, Mircea Cristescu, Wyss, Geanny, Sacha Răducanu, Șerban Grand, Delaître, J. Rab­et, Vrioni, M. Philipps, P. Dillan, Puiu Capriel, A­­thanasiu, C. Mihăiescu, Paul Dimo­­pol, Tell, Harry Weintraub, Maur­­vant, G. Miculescu, G. Roncea, Jean Mitrany, G. Vercescu, locot. Busuio­­ceanu, etc. Duminica după amiază de la 5 la 10 va avea loc în saloanele Tea-Ro­­om-ului din str. Romană 44 bis cea­iul dansant organizat în folosul So­cietăţii şi bazarului de caritate Taina. Jazz-band cu negri. Sâmbătă 27 Decembrie 1924, a a­­vut loc in orfelinatul „Căminul Co­piilor”, str. Sapienţei , o serbare de Hanuca organizată de Cercul Cultu­ral „Căminul Copiilor "care a obţi­nut un succes frumos. fAŢA­­MONDENĂ !- ca­uZalax^ Citat TEATRUL NATIONAL: „CAN­DIDA” de Bernard Shaw Una dintre cele mai frumoase lu­crări teatrale ale lui B. Shaw „Can­dida“ a fost reprezentată în seara de 16 Decembrie pe scena Teatrului Naţional. Autoritatea de care­ se bucură B. Shaw în literatura dramatică mo­dernă, ne face să găsim de prisos a­­precierile ce am aveat asupra modu­lui savant, cu care Îşi construeşte piesele de teatru. Rafinamentul artistic însă, ne en­­tuziazmează şi, nu ştii ce trebue ad­mirat mai mult, originalitatea con­cepţiei, sau naturalul acţiunei. B. Shaw ne arată oamenii în rea­litatea lor dar, de o latură deosebită de cum suntem obişnuiţi a-i cunoa­şte. El ni-i arată văzuţi de partea lor cea mai intimă şi cea mai intere­santă totodată. Cu o încredere ce a fost luată la început de îndrăzneală, doboară tot ce a clădit pe prejudecată dar, cu o putere uriaşă revine pentru a reînăl­ţa pe ruine un templu de credinţă matură şi a­tot înţelegătoare. Poezia înaripată e la largul ei. Fâlfâirile uşoare pătrund toate un­gherele şi umbra prozaică e gonită ca prin minune. Sunt enunţări de adevăruri scor­monite cu o admirabilă intuiţie a frumosului. Spectacolul a fost primit de public cu o vădită satisfacţie. De la ridicarea cortinei am fost im­presionaţi de cadrul elegant şi sobru al decorului în care acţiunea se pe­trece. Interpretarea artistică a dat cuve­nitul relief acţiunei şi fără excepţie merită toată lauda. D-l Şt. Braborescu in poetul „Marchbanks“ a fost la înălţimea talentului său. Găsim însă că a exa­gerat întru câtva nota de nevropat a omului, ce trăind in afară de rea­litate, cu suferinţele şi singurătatea lui, e bine înţeles oarecum degene­rat. D. D. Psatta in „Morell“ a redat li­niştea şi demnitatea omului încre­­dinţat că-şi face datoria, găsind ac­ în ŢARA cente juste şi potrivite situaţiei. D-ra N. Cronwald în „Candida“ a realizat o frumoasă creaţie întă­­rindu-ne credinţa că, studiind se­rios, poate face teatru bun cu însu­şirile ce posedă. D-1 N. Vasilescu în „Burghess“ foarte bine ca totdeauna. D-l Şerban Al. (Mill) şi d-na L. Bănuţiu (Proser­pina) au contribuit prin jocul inteli­gent la armonizarea totului şi la­ reu­şita spectacolului. Doamna Olympia Z. Bârsan, so­cietara­ teatrului Naţional din Bucu­reşti trece pe ziua de 1 ianuarie 1925 la Teatrul Naţional din Cluj. Astfel activitatea valoroasei noas­tre artiste, atât de iubită de to­t pu­blicul românesc, va continua în a­­cest centru cultural, contribuind cu marele său talent la desăvârşirea operei începută şi continuată cu a­­tâta suflet de d-l Z. Bârsan, directo­rul Teatrului Național din Cluj. * Bacău REPREZENTAŢIE TEATRALA DATA DE ŞCOALA MILITARĂ DE INF. CU COMEDIA LUI LD. ROS­TAND „ROMANŢIOŞII“, IN TRADU­CEREA D-LUI MIRCEA RADU­­LESCU Duminică seara amatorii de tea­tru au avut ocazia să asiste în sala Ateneului la un spectacol deosebit. In adevăr şcoala militară de in­fanterie a reprezentat — în folosul coloniilor şcolare — comedia în trei acte de Ed. Rostand „Romanţioşii” Rolul femenin a fost ţinut de d-na Nuşa K­. Cososcky — fostă artistă a Teatrului Naţional din Iaşi. D-na Cososky a entuziasmat sala şi a în­cântat pe spectatori. Ceilalţi interpreţi şi anume d-nii: Potoroacă, Lapteş, Sarambey, Mar­­dare şi Chevan foşti artişti ai Tea­trului Naţional din Cluj şi-au jucat rolurile cu pasiune. Costumele şi rechizite au fost a­­duse de la Teatrul Naţional din Iaşi. Intr’un cuvânt: spectacolul fru­mos, corespunzător cerinţelor arti­ste care spre lauda organizatorilor şi interpreţilor, a plăcut şi celor mai int­­enţioşi, LEQNJB Joi I Ianuarie 1925 Inf­ormativ­n I Teatrul Talional din Craiova va juca, în cursul acestei săptămâni, sub titlul Otto cel viteaz, comedia Viteazul înotător care a făcut, după cum se știe, o frumoasă serie la teatrul Regina Maria din Capi­tală. Premiera are loc Vineri 2 ianua­rie. Celebra primadonă Lydia Lip­­kovska va mai da la opera Română două reprezentaţii extraordinare cu „Butterfly“ şi „Boema“. ROCHIILE PERLATE ŞI PAI­ETATE aduse de Magasinul „VILLE DE PARIS'S Bucureşti, stra­da Lipscani 47, (fără nici o sucursală), STRĂLU­CESC PRIN SPLENDOA­REA LOR. Drama lui Schiller „Maria Stu­­art1’ va fi reluată Sâmbătă seara la te­atrul Regina Maria cu d-nele Lucia Sturza_Bulandra, Maria Fi­lotti si d-nii Toav Blandra, Sto­­­rin si Petre Bulandra în rolurile principa­le. DOMNIȘOARELE VALERIAN Strada Toamnei No. 48 LENGERIE FIN* de pat şi corn în mătase, im­on­s î pânză românească, cu materialul propriu şi al clientelei. D. Ion Brezeanu cu întregul an­samblu al teatrului Naţional va da ultimele reprezentaţuni în oraşele Giurgiu şi Rusciuk. E prima oară când un ansamblu românesc joacă în Bulgaria. In foyerele teatrului Naţional se repetă „Ludovic al XI“ de Casimir Delavigne cu d. C. Nottara în rolul titular. Duminică 4 ianuarie, la orele 5 d. a. va avea loc în saloanele pod­ d­im­itriei „Iubi­rea de oameni" din strada Sfinţilor 65, cel de al trei­lea ceai dansant, organizat de a­­ceastă instituţie de binefacere. Drama istorică a lui Strindberg, „Gustavi al IlI-lea" se va da în aceas­tă stagiuune, pentru prima oară în Viena, pe scena lui „Lustspielthea­ter“. In ziarul ,,La Nazione“ care a­pare la Florența, G. Lombrozo a­­cuză pe Giovanni Papiui că apă­ră catolicizmul tot atât de rău cum a atacat pe Voltaire, inami­cul catolicizmului. „Lustpieltheater" din Viena a ob­ţinut spre reprezentarea una din ul­­timile piese ale lui Pirandello: „Mas­ca vie", a cărei premieră în capita­la Austriei se va da în cursul ac­tualei stagiuni. Opera Română va da în Februa­rie câteva reprezentațiuni cu con­cursul tenorului Grusinski de la Ci­pera din Varşovia. Cunosctul autor dramatic vienei Armin Friedman a terminat o nouă comedie intitulată „Einsame Likie 777“ care se va reprezenta în cursul viitoarei stagiuni la Viena. Atragem atenţiunea a­­supra REVELIONULUI în saloanele RESTAU­­RANTULUI „MODERN“ STRADA SĂRINDAR, No. 4 Se anunţă tămbălău ar­tistic şi surprize splendi­de. Consumaţiunile a la carte. Mesele trebuesc reţinute din vreme. La „Deutsches Walkstheater“ din Viena s-a dat premiera în capitala Austriei a comediei „Năzdrăvaniile vinului“ de Robert de Flers și Fran­cis de Croisset. Benigne Valera, directorul zia­rului „La Monarchia“ a provocat la duel pe scriitorul Blasen Iba­­nez. Motivul ar fi atacurile aces­tuia din urmă contra regelui Aliens XIII. Vitrina MAGASINULUI „VILLE DE PARIS“, Bu­curești, strada Lipscani 47 (fără sucursale), TE OPREŞTE PRIN SPLEN­DOAREA MATASURI­­LOR ŞI STOFELOR, nou­tăţi importate zilnic di­rect de la cele mai mari case din Paris. Teatrul Sarah Bernard din Pa­ris a reluat „L'Aiglon“ cu d-ra Marcelle Serviere în rolul duce­lui de Reichstädt Mont I. IM-Plodi­ De la Facultatea de Medicină din Viena Specializat la Berlin Buh de Copîi şi Interne Tratamentul Sifilisului la Copii şi Adulţi Consult. 10—11 a. m., 2—1 şi 7—8 p m. Bucureşti, str. Sărindar. No. 12 Poetul Louis Payen, autorul poe­melor „A l'ombre du Partique, Les Voiles blanches. Le Collier de heures şi Les Saisons rouges, a fost numit secretar general al rasei lui Moliére. Piesa lui Ibsen ..Peer Gynt’’ a fost reluată la teatrul Porto St Martin din Paris. In foyerele teatrului Naţional se repetă „Bărbierul din Sevilla“ de Beaumarchais sub direcţia de scenă a d-lui Soare Z. Soara Campionatele regionale de patinaj Miercuri 81 Decembrie 1924, vor avea loc, la ora 9 a. m. probele pre­liminare de figuri pe ghiaţă, pentru selecţionarea elementelor demne de a lua parte la campionatele de pa­tinaj ale regiunei Bucureşti. In acest scop d-nul Rudy Schmetau, virtuo­sul patinator şi în acelaş timp pre­şedintele sub comisiunea de patinaj a instituit un program care conţine câte­va probe aşa cum se cer la con­cursurile internaţionale, despărţind in mod distinct clasele între ele. I­­deia, d-sale este una dintre cele mai fericite şi prezenţa în capul sub-co­­misiunei a unui element de talia şi competenţă d-lui Schmetau nu poate de­cât să bucure pe cei ce nu şi-au precupeţit serviciile pe cari şi le-au pus în slujba sportului. Mulţumită acestui valoros om de sport vom avea ocazie să asistăm la înflorirea patinajului aşa cum în decursul anilor, datorită aceluia? Schmetau am văzut prosperând şi alte categorii de sporturi. In tot cazul anul ce vine ne va găsi pe o cale­­bună şi cu ajutorul celor ce ne înconjoară şi ne ajută, să sperăm că progresul vei­ fi dacă nu din ce în ce mai superior cel puţin constant. Probele examenului rezumativ ce va avea loc Miercuri 31 Decembrie în vederea campionatului regional sunt următoarele: DOMNI. Figura 3. Optul in afară înapoi pe ambele picioare. Coeficientul = 1. Figura 7. Treiul pe ambele picioa­re înainte și înapoi, înăuntru și în afară. Coeficientul — 1. Figura 6. Schimbarea de muchie pe ambele picioare înainte şi înapoi şi în afară şi înăuntru. Coeficien­tul — 2. Figura 14. Bucle în afară înainte pe dreptul şi pe stângul. Coeficien­tul — 2. Figura 24 a şi 6. Optul pe fiecare picior înainte şi in afară şi înăuntru. Coeficient — 8. Figura 36 a și b. Paragraful cu dublu trei în toate sensurile înainte si înapoi. Coeficient — g. DOAMNE. Figura 1. Optul înainte in afară pe ambele picioare. Coeficient — 1. Figura 2. Optul înainte în afară pe fiecare din picioare. Coeficientu­l. Figura 5 a și b Schimbarea da muchie. Aceeaș ca la d-ni cu singura deosebire că se face înainte. Coefi­cient — 1. Figura 7. Treiul. (Vezi d-ni.) Coe­ficient =3 1. Figura 22. Schimbarea de muchie pe fiecare din picioare și numai înainte. Coeficient = 1. La campionatele regiunei Bucu­rești ce probabil vor avea loc în ziua de 15 Ianuarie 1925, nu vor putea concura de­cât acei patinatori cari au trecut aceste examene obţinând la 2/3 din figuri, note superioare lui 4. Pentru ceilalţi, se vor institui con­form regulamentului internaţional de patinaj, examene prevăzute ale cărora probe le anunţăm mai jos în­cepând cu acelea de ultimă clasă. Clasa IV Figura 1. Optul pe ambele picioa­re. Figura 2. Optul simplu. Figura 3. Optul pe câte un picior. Figura 10. Dublu trei pe ambele picioare. Figura 11. Dublu trei pe câte un picior. Figura 12. Dublu trei cu schimba­rea de muchie. Figura 5 a și 6. Schimbarea de muchie. Figura 7. Treiul pe ambele picioa­re. Figura 9 a şi 6. Treiul pe câte un picior. Figura 28 a şi b. Schimbarea de muchie cu dublu trei. .............................................. Spalla nu va boxa cu DEMPSEY Membrii comitetului de urgenţă al Internaţional Boting Union con­sultând defiul trimis de firmiaio Spalla lui Jack Demmel pentru titlul de campion al lume! de greu­tate mare, s'au pronunţat negativ, deci defiul a fost refund

Next