România Liberă, februarie 1945 (Anul 3, Nr. 155-179)

1945-02-01 / nr. 155

CONFEDERAȚIA GENERALĂ A MUNCII pune ca elemente din aparatul de stat, au încercat să o creeze în juril primului congres al sindicatelor. Aceste cercuri au anunțat „rebeliunea” care urma să se producă cu prilejul congresului, au distrus de câteva ori statul, au anunțat arestarea guvernului, au acreditat svonul unei nopți a Sfântului Bartolomeu, toate lansate cu scopul evident de a tulbura liniștea publică, de a creea panică și neîncredere în forțele democratice. „Rebeliunea” nu s’a produs și nu se va produce niciodată. Ea este o metodă fascistă, teroristă, străină de mentalitatea și metodele democratice. In schimb Congresul a pus problema măririi producției, în deosebi pentru sprijinirea războiului antihitlerist, a pus problema democratizării definitive a țării, a organizării economice, a ridicării nivelului de viață a masselor de salariați, intelectuali, funcționari și muncitori. „Rebeliunea” nu numai că nu s’a produs, dar toate zvonurile se întorc împotriva cercurilor reacționare care le-au pus în circulație, mărind prestigiul și încrederea în forța de ordine, de disciplină și de construcție a Confederației Generale a Muncii. Rolul pe care Confederația urmează să-l joace în desvoltarea și orientarea României în toate domeniile, este imens și plin de răspundere. Născându-se însă din experiențe istorice, din îndelungata luptă a maselor muncitoare pentru progres, avem chezășia că ea va cesar sa ne oprim asupra atmosfe- constitui una dintre cetățile demo> rel pe care — subteran — cercul crației, zile reacționare, de multe ori cum Grigore Preoteasa Congresul general al sindicatelor, încheiat ieri prin con stituirea Confederației Generale a Muncii, a fost urmărit cu atenție încordată de toate partidele politice din România, de toate straturile sociale și fără îndoială a avut și o însemnătate internațională deosebită pentru țara noastră. Astăzi avem Confederația Muncii din România. Existența ei constitue una din garanțiile fundamentale ale democrației românești și a progresului ei, întâi pentru că înmănunchează în sânul ei massele largi de muncitori, funcționari și intelectuali Interesați la menținerea și lărgirea democrației, care prin acest puternic instrument profesional își asigură dreptul la o muncă liberă și just răsplătită, își asigură dreptul de organizare, de exprimare și de luptă pentru interesele lor. Născută din democrație, Confederația Generală a Muncii nu poate exista decât într-un regim politic democrat și nu poate realiza aspirațiile masselor pe care le cuprinde decât într-un regim realmente democrat. Lozinca politică principală a demonstrației de închidere, prin care se cerea un guvern de front național democrat, se încadrează perfect în necesitățile și aspirațiile masselor din Confederația Generală a Muncii. Dar, deși chiar unele organe de presă ale partidelor istorice au recunoscut modul constructiv în care s’au desfășurat lucrările, este ne AZI NE VORBEȘTE SCRIITORUL ORLIN VASILEV DIRECTORUL RADIO -DIFUZIUNEI BULGARE „AM FOST PROFESOR IN SATELE ROMÂNEȘTI DE PE MALUL DREPT AL DUNĂRII!“ Ceea ce izbește mai întâi în înfățișarea fizică a marelui scriitor bulgar este obrazul. Prin culoare, prin mobilitate, prin ochii negri și e rpresivi, ar putea fi al unui meridional. Dar chipul pare tăiat în piatră, conturul e precis, fără nici o moliciune. Se citește pe el o mare, o ecentită hotărîre, o voință de neînfrânt. Se mai citește pe el o bunătate adâncă, dragostea de oameni. E am câțiva gazetari care o așteptam S’a deschis o ușă, și a Intrat omul acesta de vreo 40 de ani, potrivit la statură, cu mișcările repezi și sigure. A venit spre noi, smplu, ca și când ne-am îl cunoscut de mult- Apoi ne-am așezat și a început. — Sunt Orlin Vasilev, scriitor bulgar, mobilizat dela 9 Septembre pentru democrate. Am fost repartizat la direcțiunea postului de Radiodifuziune bulgar,. V’am rugat , veniți aici ca să vă vorbebsc despre prietenia care trebue să crească și să Sa stingă între popoarele noastre. In acest scop, s’a anunțat de altfel de curând la Sofia Societatea(Continuare în pag. 4-a) Florica Șelmaru Româno-Bulgară. Când spun „s’a înființat”, greșesc. Societatea există de mult. Dar până la 9 Septembrie a fost un organism ..oficial”, ai că sia membri își ofereau reciproc banchete pentru „strângerea legăturilor”. Totul era protocolar, artificial, fals. Iar membr de care pomeneam erau fasciști români și fasciști bulgari, aceiași care, pe de altă parte, proclamau dreptule unei „Românii Mari” și inel ..Bulgarii Mari”. Orlin Vasilev a început să vorbească liniștit, calm. Analizând însă activitatea trecută a Societății Româno-Bulgare, se înfierbântă; glasul, aăineauri domol; devine sonor, debitul se accelerează. Pronunță: ..proto, color; artificial; fals”, cu un ton și o expresie de desgust și de mânie crescânde. — Poporul bulgar nu avea nici o legătură cu această societate, cum de altfel nu avea nici poporul român. ings COMUNICATUL MARELUI STAT MAJOR AL ARMATEI ASUPRA OPERATIONIOR DIN ZIUA DE 30 IANUARIE 1945 In munții Tatra Mică, Armata 4-a a continuat să respingă spre Nord-Vest trupele germano-maghiare. S-au ocupat mai multe localități, printre care: Sumjac, Zlatno, Svarbolea, Nandorhuta, Pohorella vasgyar„ Pohorella. La Nord-Vest Lucenec, trupele Armatei I-a, reluând ofensiva, au reușit să sfarme rezistența inamicului și să ocupe un număr însemnat de localități, printre care: Praha, Priboj, Lemne, Suche-Brezovo, Lest, Volkî-Lont, Sula, Veres, Nedeliste, Lentvern. BATALIOANELE DE VOLKSSTURM FAC NUMAI DOUĂ ZILE DE INSTRUCȚIE STOCKHOLM. 30 (Rador). Primele batalioane de Volkssturm din Berlin au fost trimise pe frontul din răsărit numai după două zile de instrucre — anunță corespondentul din Berlin al lui SVENSKA DAGBALDET. vguvwMfifwr&gtPwneutoM IN VEST LUPTELE AU ÎNCEPUT CU MARE VIOLENȚĂ LONDRA, 30 (Rador). Un reporter de la posturile de radio germanie a declat Marți noaptea: „Din Olanda, pe Meusa, și până in partea de nord a Luxemburgului, luptele au reînceput cu mare violență. Canadienii au mărit considerabil puterea atacurilor lor împotriva capului de pod german de peste Meusa, începând de Luni, capul de peste" din nou teatre ale unor lupte violente”. AJWWWWWUtf WeM Wtfl WMWMnfM UWM CU 1800% A FOST MĂRITĂ PRODUCȚIA DE TUNURI IN U. R. S. S. MOSCOVA, 30 (Rador). Ofersiva de iarnă a armatei roșii se sprijină pe industria de război, care reaprovizionează armata roșie cu armament și muniții. In luna Ianuarie a. c. fabricele de artilerie sovietice au înregistrat o producție mai mare decât în luna Decembrie 1944. La f0 ca în 1944 a fost clasată prima din punct de vedere al producției, fabrica de tunuri condusă de eroul muncii socialiste Conor. Producța de tunuri a acestei fabrici a crescut cu 1800% față de producția din timp de pace. MOI SUNTEM SICIU&1 D6 VICTORIA NOASTRĂ IERI SAU ÎMPLINIT: 12 ANI DE LA VENIREA LA PUTERE A LUI HITLER ANUL 19MA NU VA ADUCE KÎSIM RO&îți-vA VICTORIA # noasta A • 30 Ianuarie dealungul războiului 6 PAGINI 20 LEI ANUL III, Nr. 155 Joi 1 Februarie 1943 Redacția :i Administrația: București I, Str. Sărindar 5*7 9 TELEFOANE . Redacția: 5.37.32 __________Administrația: 4.t1.76 ABONAMENTE : Provincia; Muncitori si s'-'•denii: 1300 lei 1400 lei 1CS0 lei 2500 lei 26W lei 1900 le! 4800 lei 4900 lei 3600 lei Autoritate. Instituti, Societăți, etc.; 10000 lei pe an Abonamentele încep la 1 si 15 ale lunii. Taxa de francare plătită în numerar conf. aprobării Direcțiunii cenerale P. T. T. No. 108.828/15 Septembrie 1944 Contrec poștal No 1378 Redactor responsabil: GRIGORE PREOTEASA Capitala: 3 luni 6 luni 12 luni LA ÎNCHIDEREA CONGRESULUI GENERAL AL SINDICATELOR UNITE APROAPE 300.000 OAMENI AU CERUT UN GUVERN F.N.D. MAREA MANIFESTAȚIE IN CAPITALA Un frig tăios de miez de iarnă te face să te închircești mai mult în palton și să cauți un refugiu undeva la adăpost și la căldură. Cetățenii stau așteptând tramvaiul în Piața Universității și bat pe foc, doar s'or încălzi puțin. E ora prânzului și pare că nimic nu s’a schimbat din aspectul cotidian al străzii. Deodată însă vițet de glasuri se apropie și un prim grup de muncitori aparea înspre statuia Brătianu. Sunt femei și bărbați dela fabrica Gagel care au venit să manifesteze pentru „Confederația generală a muncii, înființată în conformitate cu hotărârea Congresului general al Sindicatelor. După puțin timp, piața se umple. Toate întreprinderile din Capitală și-au trimis delegații, muncitori și funcționari, care să afirme dreptul la Viață al celor mulți care trudesc din zori și până seara cu unealta sau cu condeiul. Nu lipsesc nici funcționarii publici, care-și dovedesc astă solidaritatea lor față de popor, dorința de a se încadra în mupta pe care o duce massa largă pentru o Românie liberă și democrată. Din toate părțile se înalță placardele pe care stau scrise cu literă de foc lozincile, de a căror îndepinire depinde soarta întregului popor și din zeci de mii de glasuri se ridică expresia acelorași lozinci: „Trăiască lupta pentru ridicarea producției!”; ;;Pământ țăranilor!"; ;;Trăiască frăția de arme între Armata Română și Armata Sovietică!” •/.Trăiască lupta Națiunilor Unite împotriva fascismului!”. ..Vrem aplicarea programului F. N. D.!. .;Cerem guvern F. N. D. !”. Și vitetul glasurilor se ridică in văzduh din ce în ce mai puternic, ca o consfințire a legăturii strânse ce există intre conținutul lozincilor și lupta celor strânși să asculte cuvântul conducătorilor lor Piața Universității a devenit neincăpătoare și coloanele de cetățeni se întind departe, până dincolo de statuia Brătianu. Și vin mereu, mereu, din toate direcțiile, pe toate drumurile, să dovedească solidaritatea de nedistrus care leagă astăzi întreg poporul român. Intr’un balcon, iși fac apariția vorbitorii. Ch’.vu Stoica deschide adunarea, dând cuvântul d-lui Gh. Apostol. Apoi urmează, primiși cu un entuziasm de nedescris, delegatul sovietic, ă. Kazacov, și delegatul bulgar, d. Țancoff. Ultimul vorbește d. Gh. Stroie, după care muncitorii se încolonează și pornesc să manifesteze pe Calea Victoriei. In frunte este C. F. R.-ul. Urmează Malaxa, S. T. B., Vulcan... după care lungul șir al fabricilor, întreprinderilor și organizațiilor patriotice, se întinde dela un capăt la celălalt al străzii disciplinat, strigăndu-și lozincile într’o hotărîtă afirmare a dorinței de unitate și a dârzeniei în luptă. Trăiască Congresul Sindicatelor Unite! Trăiască Frontul Unic Muncitoresc! Trăiască lupta pentru ridicarea producției! Trăiască programul F.N.D.! Vrem aplicarea programului F.N.D.! Trăiască lupta comună a muncitorilor si țăranilor! Pământ țăranilor! Vrem confiscarea imediată a pământului moșieresc peste 50 ha! Vrem confiscarea imediată a pământului criminalilor de război! Vrem un guvern F.N.D.! Trăiască delegații sovietici! Trăiască delegații bulgari! Trăiască prietenia poporului român cu popoarele sovietice! Trăiască frăția de arme între Armata Română și Armata Sovietică Trăiască lupta Națiunilor Unite împotriva fascismului! Aplicarea programului F.N.D. ne va aduce Ardealul de Nord! îndeplinirea condițiilor Armistițiului ne va aduce încrederea Aliaților! Conilictul de conducere al Confederației Generale a Muncii. ASPECTE --------------------------- ------- TRUPELE MAREȘALULUI JIKOV ÎNAINTEAZĂ SPRE BERLIN ARMATA ROȘIE LA 130 KILOMETRI DE CAPITALA REICHULUI ȘI 70 KILOMETRI DE STETTIN POSNAN IN FLĂCĂRI TELEGRAMELE IN PAGINA VI-A CONGRESUL GENERAL A HOTĂRÂT: i0 Aprobă linia de conduită a comisiei de organizare a Sindicatelor Unite erafrontului Unic Muncitoresc, ia Baza organizațiilor sindicale să fie j unitatea indestructibilă. ! Mișcarea Sindicală din România sta »o baza solidarității internaționale, a Organizațiile sindicale trebue să de ■ diviziile de șoc in lupta pentru pictruigerea fascismului. • Lupta comitetelor de fabrică pentru organizarea și ridicarea producției de război. 0 Să ducă lupta pentru ca toți criminalii de război să fie arestați. 0 Mobilizarea tuturor muncitorilor manuali și intelectuali pentru reconstrucția țării. 0 Participarea la lupta țărănimii pentru realizarea reformei agrare. 0 Stabilirea salariilor, așa încât să se asigure un minimum de trai. 0 Realizarea autonomiei Asigurărilor Sociale. 0 învățământul profesional să se facă ținându-se seama de nevoile de cadre ale industriei. O Sindicatele trebue să preia supravegherea căminelor de neemei. O Luptă hotărîtă pentru: desființarea premlităriei, dreptul la vot de la 18 ani, salariu egal la muncă egală. 0 Să ducă o politică de sinceră prietenie cu Uniunea Sovietelor și celelalte țări democratice. • Ridicarea nivelului de viață al poporului și incorporarea României in familia popoarelor iubitoare de pace și progres. • înființarea unei legi de ocrotire a muncii minorilor și femeilor. • Legerea concediului plătit. © Asigurarea unei proceduri simple pentru idecarea conflictelor de muncă. © Desființarea camerlor de muncă și înlocuirea lor cu camerele de meserii. 0 Reveuirea coeficientelor de impunere în raport cu coeficientul de majorat a salariilor. @ Mulți primea iși păstrează dreptul de grevă, pentru a-l folosi atunci cât crede de cuvință. • Infimitate poate intra orice muncitor, indiferent de naționalitate. • Luptă hotărtă pentu unrea tuturor funcționarilor poliii și particulari și a tuturor intelectualilor cu muncitorimea. S’A CONSTITUIT CONFEDERAȚIA GENERALA A MUNCII DIN ROMANA — Reportajul în pair. II-a — RELAȚIILE ECONOMICE CU STRĂINĂTATEA cea mai importantă sarcină care sa pune actualmente este contribuția țării noastre la lupta împotriva hitlerismului. Ostașii noștri iși varsă sângele pe drumurile victorioase ce duc spre Berlin, locul României de mâine la conferința păcii și poziția ei de cobeligerant alături de marii noștri aliați se asigură prin jertfa lor, dar nu trebuie uitat că participarea țării noastre asforțarea generală de război nu se poate limita la atât. Indeplinirea clauzelor armistițiului înseamnă mobilizarea tuturor resurselor, și deosebi a celor economice, pentru dobândirea victoriei finale. Ori acest lucru este imposibil fără refacerea economiei noastre. Iar refacerea se va obține cu atât mai repede cu cât vom găsi mijloacele necesare repunerii in funcției întregii noastre Industrii, vom procura materiileprime, vom spori utilajul tehnic, etc. întărirea și desvoltarea agriculturii, bazată pe realizarea reformei agrare, va trebui să fie însoțită de punerea în funcție a unui mare număr de mașini agricole cu care să fie înzestrate nouile gospodării țărănești. Cum să se facă toate acestea! Nu vom reveni asupra unei serii întregi de măsuri absolut necesare, cum ar fi — de pădă —r epurația, controlul, înghețarea prețurilor, etc. Ne vom opri la problema care ne interesează în acest articol, element hotărâtor în refacerea noastră economică atât in perioada cât va dura războiul ca și în cea imediat următoare H constituie stabilirea de schimburi comerciale regulate cu toate țările democratice și în special cu Uniunea Sovietică și țările vecine, pentru a ne asigura aprovizonarea cu materii prime și cu utilajul necesar (mașini industriale și agrare, etc.) pentru intensificarea producției noastre și pentru prevenirea șomajului. Datele din trecutul comerțului nostru exterior au demonstrat politica reacționară dusă multă vreme, politică ale căreia rezultate nu puteau fi decât nefaste pentru economia noastră. Relațiile economice, temelia apropierii între state, erau orientate în conformitate cu vederile anti-democratice ale conducătorilor de altă dată, fiid diametral opuse intereselor țării. Așa am ajuns, fi’nd vecini cu bogata și proms’sta Uniune Sovietică, să importăm de acolo 0,4% din totalul importului nostru și să exportăm sub 0,1%. Calea pentru refacerea Industriei noastre trebuie să urmeze drumul unei active și puternice apropieri economice față de statele democratice și îndeosebi față de U. R. S. S. Numai de acolo vom putea obține mașinile necesare, combustibilul, semi-fabricatele, care au constituit totdeauna cea mai mare parte din importul nostru. Numai de acolo vom căpăta materiile prime strict necesare: bumbacul, tanantele, etc. Agricultura noastră are nevoie de mașini. Ne trebuiesc tractoare, secerători, pluguri, etc. Le putem obține de la aliați. In deosebi din URS.5., marea producătoare a mașinilor agricole. Avem nevoie de produse finite care sunt necesare consumului intern. Cifrele publicate in articolul nostru de ori sunt edificatoare Cine ne va da toate acestea! Numai încadrarea în ritmul și circuitul vieii economice mondiale, numai strângerea legăturilor economice cu U. RS. S. Se deschid astfel perspectivele activării tuturor compartimentelor vieții noastre economice, redresării industriei, agriculturii și comerțului. Se deschide câmp larg de activitate productivă majorității industriașilor și comercianților cinstiți care până acuma au fost prigoniți spre marele beneficiu al corifeilor Ugirului. In aceiași vreme se deschide calea pentru absorbirea tuturor brațelor libere care, în momentul terminării războiului, ar constitui o periculoasă și grea armată de șomeri. N. Moraru (Continuare în pag. 4-a)