România Liberă, mai 1969 (Anul 27, nr. 7630-7655)
1969-05-01 / nr. 7630
Anul XXVII nr. 7 63 6 pagini 30 bani 1MAI Astăzi pe întreaga suprafaţă a pămîntului, M ce muncesc vor sărbători ziua solida* ■ N rităţii lor internaţionale. Astăzi, pretutin- Mi m deni vor flutura stindardele roşii simboli-M^T M zînd lupta clasei muncitoare şi cuceririle IM sale istorice. Astăzi, zi de primăvară, este M I M ziua celor mulţi care militează pentru m m pace, pentru progres social, pentru socialism. I N In ţara noastră, Indiul de Mai îşi găseşte tradiţia sărbătorească de luptă încă de la începuturile instituirii sale ; în ciuda terorii dezlănţuite de oc îrmuirea burgheză şi moşierească, glasul celor ce muncesc din România s-a făcut întotdeauna auzit în concertul general al popoarelor care năzuiau spre libertate şi dreptate socială. Cu atît mai mult, după eliberarea patriei noastre datorită luptei conduse de partid, prima zi a lunii mai a devenit o sărbătoare a biruinţei, cînd se face bilanţul realizărilor şi se scrutează viitorul cu perspectivele sale aureolate de edificarea deplină a socialismului. 1 Mai 1969 are, în acest context, semnificaţia deosebită ■ întîmpinării unor mari evenimente. In august vom aniversa un sfert de veac de la eliberarea patriei noastre de sub jugul fascist, moment căruia întregul popor îi dedică mari înfăptuiri în toate domeniile de activitate. Intîmpinăm, totodată, cel de-al X-lea Congres al partidului, care va deschide patriei și poporului nostru noi orizonturi pe linia făuririi operei grandioase de construire a socialismului şi comunismului. In acelaşi timp, se realizează cu succes programul elaborat de Congresul al IX-lea al partidului privind dezvoltarea în prezentul cincinal a industriei şi agriculturii, a producţiei de bunuri materiale, a ştiinţei, artei şi culturii, creşterea nivelului de trai, continua perfecţionare şi democratizare a vieţii noastre sociale. Marile succese obţinute sînt un rezultat al efortului întregii noastre naţiuni socialiste, strîns unită în jurul Partidului Comunist Român şi a conducerii sale marxist-leniniste. Anul acesta, unanimitatea exprimată de corpul nostru electoral în favoarea candidaţilor Frontului Unităţii Socialiste, în alegerile de la 2 martie, constituie o nouă şi puternică manifestare a acestei unităţi de nesdruncinat, încrederea poporului nostru în partid îşi are unul din izvoare în legăturile profunde ale acestuia cu masele, în consultarea permanentă a maselor în toate problemele de stat şi obşteşti, în aceea că, de-a lungul timpului, oame(Continuare in pap. o S-a) ■ î M Proletaridin toate tarile, uniți-va ! COTIDIANUL CONSILIULUI NATIONAL AL FRONTULUI UNITĂȚII SOCIALISTE ACTIVITATEA PRACTICĂ A MASELORIZVOR DE INIŢIATIVĂ ŞI ÎNFĂPTUIRI RODNICE Izvorît din teoria şi practica construcţiei socialiste, principiul atragerii maselor la stabilirea şi rezolvarea treburilor politice, de stat şi obşteşti, a devenit, datorită preocupării constante, plină de grijă, a partidului şi guvernului nostru, un stil curent de lucru, o metodă verificată prin puterea de convingere a faptelor. Problemele care privesc dezvoltarea societăţii, prezentul şi viitorul patriei, au fost, sunt şi vor fi puse în dezbaterea maselor largi ale oamenilor muncii Manifestare elocventă a democraţiei noastre socialiste, aceasta înseamnă că cei ce muncesc sunt nu numai producătorii bunurilor materiale şi spirituale ci şi, în acelaşi timp, participanţi activi la stabilirea programelor în dezvoltare, la conducerea proceselor de producţie. Pornind de la ideea că permanenta consultare a maselor conferă muncii de partid şi de stat realism, posibilitatea cunoaşterii exacte, concrete a problemelor ce frămîntă fiecare colectiv sau fiecare localitate, ne-am preocupat şi ne preocupăm să imprimăm inactivitatea fiecărei organizaţii de partid, a fiecărui consiliu popular, acest stil de muncă. Una dintre metodele folosite în acest sens o constituie adunările periodice care se organizează pe diferite teme. Esenţial mi se pare însă pentru atingerea scopului propus ca aceste adunări să fie astfel pregătite incit participanţii să aibă posibilitatea să-şi expună desjis părerile, să spună ceea ce pândesc chiar lucruri care — să zicem — n-ar conveni unui tovarăş sau altul. Pentru a asigura un asemenea climat de dezbatere deschisă, am subliniat cu toate prilejurile că partidul nostru combate cu hotărîre orice încercare de intimidare sau persecutare a oamenilor pentru părerile critice cu privire la anumite stări de lucruri din societate ori din întreprinderea în care lucrează. Desfășurîndu-se într-o asemenea atmosferă, în adunările generale ale salariaţilor, în adunările generale ale membrilor cooperatori sau în diferite alte adunări organizate în mod special, s-a asigurat o dezbatere profundă, critică, soldată cu idei, soluţii, propuneri deosebit de preţioase pentru activitatea organelor şi organizaţiilor de partid şi de stat, a comitetelor de direcţie, a consiliilor de conducere C.A.P. Zeci de mii (Continuare in pag. a 5-a) Gheorghe Năstase prim-secretar al Comitetului judeţean P.C.R. Argeş, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, preşedintele Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste UEEM ISibiSRR Aşa arata azi sectorul turnate al Combinatului siderurgic de la Galaţi. La numai un an după intrarea în funcţiune a furnalului nr. 1, constructorii şi montorii urcă noi prima şarjă la cel de-al doilea furnal de 1 700 mc, trepte care îi apropie de Citiți în pagina a 2-a . 1969 Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a primit pe vicepreşedintele guvernului Federal Cehoslovac Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, împreună cu tovarăşul Ion Gheorghe Maurer, a primit, miercuri la amiază, pe tovarăşul Vaclav Vales, vicepreşedinte al guvernului federal cehoslovac, aflat în România cu prilejul deschiderii Expoziţiei industriale cehoslovace. La primire a participat tovarăşul Ion Păţan, vicepreşedinte al Consiliului de Miniştri. Oaspetele a fost însoţit de Karel Kurka, ambasadorul Cehoslovaciei la Bucureşti. In timpul întrevederii au fost abordate probleme privind dezvoltarea relaţiilor economice româno-cehoslovace, în avantajul ambelor ţări. In numele guvernului federal cehoslovac, oaspetele a exprimat calde mulţumiri guvernului român pentru sprijinul acordat organizării Expoziţiei industriale cehoslovace, întrevederea s-a desfășurat într-o atmosferă ■ prietenească. Vizita conducătorilor de partid şi de stat la expoziţia industrială cehoslovacă Tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Emil Bodnaraş, Virgil Trofin, Ilie Verdeţ, Manea Mănescu, Emil Drăgănescu, Dumitru Popa, Mihai Dalea, precum şi Mihai Marinescu şi Ion Păţan, vicepreşedinţi ai Consiliului de Miniştri, au făcut, miercuri, o vizită la Expoziţia industrială a Republicii Socialiste Cehoslovace. La intrarea în expoziţie, conducătorii de partid şi de stat au fost întîmpinaţi de Vaclav Vales, vicepreşedinte al Guvernului Federal al R.S. Cehoslovace, conducătorul delegaţiei guvernamentale cehoslovace şi membrii acesteia, Karel Kurka, ambasadorul Cehoslovaciei la Bucureşti, Alfred Lenard, directorul expoziţiei. Erau de faţă Corneliu Mănescu, Bujor Almăşan, Alexandru Roabă, Ion Avram, Nicolae Bozdog, miniştri, Dumitru Bejan, prim-adjunct al ministrului comerţului exterior, Victor Ionescu, preşedintele Camerei de Comerţ. Conducătorii de partid şi de start au vizitat standurile expoziţiei în care este prezentată o mare diversitate de produse ce oglindesc nivelul actual de dezvoltare al economiei R.S. Cehoslovace. Bogat reprezentată este ramura industriei construcţiei de maşini — produsele industriei de automo-,bile, maşini-unelte, maşini agricole, maşini pentru coni (Continuare in pag.a 4-a) . MIHAI IHMIX SALUT îmbracă, ţară, strai de primăvară, Bine-aţi venit la noi, privighetori, Ce faceţi iar pădurea să tresară. Salut muncitoresc, surate flori ! E sărbătoarea inimii şi-a muncii In steagul ţării 'nalt şi-n floarea luncii, E bucuria-n cîntec de-a trăi Şi vrerea-n piepturi tari de-a birui. E luna mai, a omului şi-a firii, A trudei fără lanţuri şi-a-nfrăţirii, E luna mai, a brazdei şi-a uzinei, A forfotei vieţii şi-a luminii. E luna lui florar din vremi bătrîne, Ai harului întruchipat în pine, E luna mai a luptei proletare, A marilor cetăţi sclipind în soare. Salut muncitoresc, cîmpii şi munţi, Tu viitor cu aur scris pe frunţi, Salut acestor zări ca nişte ramuri Ce freamătă de glasuri şi de flamuri. Salut mulţime, clasă muncitoare, Tu care schimbi sudoarea feţii-n floare.