România Liberă, aprilie 1972 (Anul 30, nr. 8534-8559)
1972-04-08 / nr. 8540
Pagina a 2-a — 8 aprilie 1972 VITRINA CÂRTII • VITRINA CÂRTII Aurel Gurghianu: „POARTA CU SĂGEŢI“ şi „TEMPERATURA CUVINTELOR“ Dacă penultimul volum al lui Aurel Gurghianu atesta evoluţia discretă, în propriile tipare, a uneiautentice vocaţii, Poarta cu Săgeţi (ed. Eminescu) şi Temperatura cuvintelor (ed. Dacia) trarchează trecerea unui alt prag. Nu către o conformaţei spirituală diferită ci către o expresie e esenţializată care merită, toată atenţia. Fundamental, e acelaşi suflet candid care vede în stradă cum „din rama unei ferestre vecine / fetiţa scoate limba la trecători. / Ovalul gurii imaginează / elipse / şi semilune“ ; acelaşi iubit nevorbăreţ, care ,,sfinţeşte cu tăcerea“ trăsăturile femeii, regretînd dureroasele combustii neconsumate împreună, arderea „cununilor de mirt“ ale tinereţii , acelaşi liric, ataşat de „biografiile“ alor săi. Dar e impasibil să nu sesisezi în ambele, dar mai ales în al doilea volum* noua tensiune afectivă, purificată pînă și de sentimentalismul discret, prezent încă în primii!. Cinema afirma că, după Hiroșima,', lira umană nu mai putea scoate sonurile senine din trecut. Aoelul nostru a fost şi el martorul unui cataclism. Poate că „după diluviu“ (cum sună un titlu), după şocul în faţa mamei privind cu cei patru prunci „regresia apelor“, fără a-l găsi pe al cincilea, tonalitatea viselor şi a insomniilor, timbrul dragostei, viziunea asupra lumii înseşi s-a schimbat. Vezi, de exemplu, crisparea ochilor „ce-au văzut fără să ştie să vadă“ o seamă de lucruri, amărăciunea distilată, cind „vămile văzduhului“ nu au mai dat „semne de desluşeală“. Vezi diferenţa între portretul calm al „bătrînului provincial“ ori cel al bunicului transilvan care şi-a petrecut cîţiva ani înaintea primului război mondial „în Ohaio“, de unde s-a întors sărac, morocănos, vestind nepotului, după toate călătoriile „dincolo de Mureş, / dincolo de Potomac, / şi de apele Styxului“ doar „o pipă şi două cutii de chibrituri“, şi „portretul posibil“ al celui care „mestecă vorbele / ca pe un fin“, fugind de luptă, deşi vrea să devină erou. Vezi diferenţa de expresie între decantarea clipelor, cu senzaţia că „unde voi merge eu / va veni şi vremea cu mine / purtîndumă pe roţi de floarea soarelui“, fie şi cu „o seminţă rea între dinţi“, şi reminiscenţele „paşilor pină la autobuz“ pe dîta unui drum de martie, pe care urmele „cizmelor soldaţilor“ se aştern „peste alte cizme“, sau intre lirismul fluid al unui cint de dragoste precum acel „Cine“ din primul volum, şi emoţia strunită din poemul „La-li-la“, în care iubitul singur nu simte decit vîntul „ce atacă / sufiind peste coasta de prisos. în ambele culegeri, găseşti poezii antologice : „Colaj după Bacovia“ „Citire oraculară“ ! ..Grotescă“ , „Cotidiană“. Dincolo de diferenţele expresive, reintilneşti sentimentul de nobilă simplitate in faţa naturii, a Ciclurilor vieţii, între care poetul circulă „în mină cu o morişcă minată de cărăbuşi“, îndărătnicia sa calmă aidoma plantelor care îşi poartă „în tuburi lichide... minusculul ou de la Facette“ ,■ chiar fără vechea sa invitaţie : „Să ne strîngem mîinile lingă o lacrimă / pentru că întotdeauna am crezut în emoţie“. Aurel Gurghianu comunică azi cu cititorii săi, prin aceeaşi dăruire cu care „spiritul casei îl atinge... în dreptul inimii / c-un jet nevinovat de Veronica Porumbacu (Urmare din pag. 1) Bizor Fritz Kortner îşi aducea aminte o remarcă a acestuia adresată scenografului ,,Mie-mi place orice culoare,. Cu condiţia să fie A doua pricină mi s-a părut că provine din tratamentul vitreg pe care lunga istorie a spectacolului românesc l-a suferit din partea reprezentanţilor publicului, burghez c pre-l patronaseră înainte de revoluţia culturală, dar ale cărui urmări le-au supravieţuit şi după revoluţie, fiindcă gustul prost este totdeauna mai persistent decit cel bun. Prin urmare, problema ,,cererii şi ofertei“, adică a exigenţelor publicului. Se întîmplă adică întocmai ca-n alimentaţia publică : faci un restaurant de lux cu preţuri accesibile şi la o săptămînă după inaugurare devine circiumă ; aşa e atunci cînd clientul are totdeauna dreptate. Din fericire, am depăşit şi această perioadă de trecere de la periferia spre centrul preocupărilor culturale de masă. A treia şi cea mai greu de remediat dintre cauzele supărărilor criticului dramatic mi se pare că a fost şi rămîne structura vieţii noastre teatrale „la faţa locului", adică aşa cum apare ea văzută, obiectiv şi lucid, din interior, din teatru, şi în special prin elementele ce-l compun : direcţia (artistică şi administrativă) şi actorii. Pînă cînd va apărea o nouă şi mai bună lege a teatrelor (mai bună, în sensul conformităţii ei cu cerinţele actuale ale artelor spectacolului într-o ţară cu o cultură socialistă înaintată), cauza efectelor negative la care mă gîndesc nu va disparea. Există, în continuare, ceva asemănător , unei crize de direcţie. Cele mai multe (şi cîteva din cele mai bune) dintre teatrele noastre n-au reuşit să se stabilească la o structură organizatorică suficient de solidă ca să asigure vieţii artistice a teatrului continuitatea progresului ei necesar. Un important aspect al vieţii noastre artistice din lumea atît de specială a spectacolului (filmul deocamdată se exclude, fiindcă „spectacolul“ e fixat pe peliculă odată pentru totdeauna d e bătălia, nu totdeauna principială, pentru succesul personal. Acesta este un subiect inepuizabil. Fiecare dintre cei aproape zece mii de oameni care au legături directe şi obligatorii cu viaţa de dincolo de cortină, pot aduce cite o căruţă de exemple, de obicei negative, pe tema asta. Dacă vreodată se va ivi un mentor directorial destul de bun şi de puternic ca să ia taurul de coarne, ca un erou celebru al arenelor romane, în această splendidă cuşcă fără gratii în care convieţuiesc periodic iepuraşii cu panterele, va avea desigur multe de văzut şi de făcut. Cu toate acestea, viaţa (artistică) merge înainte şi suntem încredinţaţică noul cod de conduită, spre care se îndreaptă efectiv societatea noastră, va produce serioase mutaţii şi în teoria şi practica succesului public, aşa cum o face în sectorul particular cu concursul celorlalte coduri, scrise sau încă nescrise. Trecînd, în sfîrşit, la altele mai nevinovate, aş vrea să înţeleg pentru ce unii actori talentaţi se manierizează şi se plafonează atît de repede din cauza succesului lor.Şi mi se părea că o fac din comoditate. Mai tîrziu descoperi că o fac din seceta creaţiei, dar atunci este deja prea tîrziu. Am asistat deseori la repetiţii generale şi, peste o săptămînă sau două, la speccolele pentru „marele public“, după o premieră recunoscută de criticii profesionişti ca o reuşită. Puţine lucruri bune rămăseseră din ce aplaudaserăm la început, începuse „degradarea spectacolului“, — ca să folosesc termenul propriu. A cui e vina ? A actorilor care „trag“ la aplauzele publicului, sau a publicului care se lasă, „tras“ de pofta de aplauze a actorului ? Vinile sunt împărţite. Aici trebuie să intervină, încă din vreme, bunul gust şi gestul ferm al direcţiei artistice. Fritz Kortner obişnuia să-şi întrerupă „vedetele“ cu scurte duşuri terapeutice ca acesta : „Dacă ai avut odată succes cu gaguri din astea, nu înseamnă că trebuie să te copiezi singur o viaţă întreagă. Văd că încă n-ai renunţat la speranţa de a repeta un succes personal. Fii fără grijă, şansele pe care le ai ţi le vom rata împreună, în cele trei săptămîni de repetiţii cît ne mai rămîn pînă la spectacol. Nu ceea ce repeţi este important în repetiţii. Ci irepetabilul. Nu umbla să-ţi repeţi succesele de altă dată. Şi mai bine ar fi dacă n-ai alerga de loc după succes, ci dacă te-ai apropia încet, încet de tot, de miezul piesei, în vîrful picioarelor, cu simţurile ascuţite şi cu instinctul neabătut al cercetătorului. Opreşte-te din cînd în cină, ascultă în sinea ta. Aceasta este starea sufletească în care scapără uneori scînteia inspiraţiei. Restul este evaziune în ce a fost, într-un dacapo imediat după ridicarea cortinei. Dacă abonatul vrea să vadă numai ce a văzut de nenumărate ori, aplauzele cu care te întîmpină sunt în realitate chiotele vulgare ale revederii“. N-am mai fost de mult la repetiţii, dar e foarte probabil să asist la una ca aceasta, în care directorul de scenă să se ocupe în egală măsură de ştiinţa şi de conştiinţa artei dramatice. Le-ar face un bine şi spectatorilor. UNA PE ZI de MATTY — Dumneata vrei să ne închidă unitatea dacă nu respectăm normele igienico-sanitare ? „APPASSIONATA“ Sub raport strict faptic, anecdotic, cele relatate de Alecu Ivan Ghika în Appassionata nu aduc aproape nimic nou. Cazuri de oameni scăpaţi vii din război ca prin miracol, de răniţi îngrijiţi de necunoscuţi etc. au mai făcut obiectul beletristicii. Tot astfel, reportaje despre semeni ai noştri, care în timpul ultimelor inundaţii şi-au riscat viaţa, salvîndu-şi satele sau cartierele de la înec, cu alţii prinşi de ape şi tratîndu-le cu indiferenţă, au putut fi citite în presa acelor zile. Ba, chiar o scenă asemănătoare pînă la identitate celei povestite de Ghika, cu femeia care se leagă cu părul de un copac ca să n-o ia apa și-și pune copilul pe cap spre a-1 salva am citit intr-un reportaj de atunci al lui loan Grigorescu, spre pildă. îflsă, spre deosebire de pu-1- blicistica momentului, scriitorul caută acum sensurile mai adinei ale unor destine, forţa lor, submergentă in condiţii curente, dar irupind tulburător în situaţii limită. Formula adoptată de Alecu Ivan Ghika în Appassionata este una de roman modern, eseistic, precipitat, care, fără a-i fi cu totul străină, pare a i se potrivi totuşi ceva mai puţin. El este, fundamental vorbind, un admirabil povestitor, sentimental ca noi toţi cei din această categorie, iubitor de mişcare şi culoare privită pe-ndelete, de oameni sfătoşi şi de umor abia perceptibil, calităţi care se regăsesc toate şi in cartea de faţă, cu toată construcţia ei cam impusă si nu totdeauna necesară. Impusă mai cu seamă pentru partea în care un ţăran povestitor, notabil in felul său, spune întîmplări din viata sa si a „Sfîntului“, rememorează momente ale dragostei incomparabile dintre acela si fata care-1 îngrijise, rănit fiind, ori evocă cheful său năpraznic şi inconştient din timpul inundaţiilor etc. E partea de „partitură“ abruptă din exterior, uneori chiar gîtuită, incit pînă la urmă regreţi că nu ai citit-o înţii pe ea, sărind capitolele intercalate. Firească este insă arhitectura cărţii în părţile în care soţia „Sfîntului“ caută să-şi readucă bărbatul, prins pentru totdeauna în apele dragostei dătătoare de personalitate cu străina care l-a îngrijit şi care l-a urmat, apoi în satul lui, lăsindu-şi casă, părinţi şi alte rosturi ale vieţii. Valorificând forţa expresivă a ritualurilor populare. Alecu Ivan Ghika dă aici citeva pagini memorabile ca forţă de sugestie artistică. Ele amintesc de unele ,scrise de Vasile Voiculescu, de Vulpile lui George Sidorovici, ori de cîtevă pasaje din Eusebiu Camilar, reatrăgînd astfel atenţia asupra unor surse de inspiraţie, asupra unor teme, motive, tehnici şi procedee existente de multă vreme în literatura populară, dar a căror utilizare pricepută poate crea o impresie, de neaşteptată modernitate. E ceva ce a încercat, supralicitînd întrucitva lucrurile. Ion Gheorghe in poezie. Este un filon care vine din romanul „Ieşirea din apocalips“ şi chiar dirt „Cuscrii“, dar care aici are proporţii impunătoare. Cit priveşte cealaltă mare temă a cărţii, aceea exemplificată de personajul povestitor, ar fi de făcut observaţia că Alecu Ivan Ghika începe să se complacă întrucitva aici in a împestriţa pagina cu expresii tari, cu note a căror „autenticitate“ e cel puţin discutabilă, cită vreme nu numai că nu aduc nimic nou nici în privinţa culorii locale, care ia astfel o turnură uşor muntenească (autorul a scris mai multe cărţi despre lumea Bărăganului), nici in privinţă caracterizării personajului respectiv. Acesta e mult mai apt a vorbi ritualic, parimistic şi, în general, in pilde, cum se întimplă de cele mai multe ori. In tot, cartea ultimă a luiAlecu Ivan Ghika reprezintă rodul unor căutări constante, al unor încercări de înnoire a scrisului săli, al căror rezultat e cel mai adesea de luat în seamă. George Muntean Primăvara în apele de munte Apele de munte din judeţele Mureş şi Harghita, propice creşterii şi dezvoltării păstrăvului, vor primi în primăvara acestui an aproape 5 milioane puieţi, pregătiţi în păstrăvăriile de la Cîmpul Cetăţii, Lacu Roşu, Sovata. Pentru asigurarea celor mai bune condiţii de creştere şi dezvoltare a păstrăvilor, specialiştii au făcut numeroase amenajări pe apele de munte , au fost create răstoci, căderi artificiale etc. Vor fi de asemenea amenajate bazine speciale destinate pescuitului sportiv. Poate cântări o ştampilă trei tone ? In general, nu ! Doar fostul preşedinte Traian Mercea de la C.A.P. din comuna Movila Verde (judeţul Constanţa) nu era încredinţat de asta, aşa că, pentru a i se aduce o ştampilă de la Brăila, a dat dispoziţie să se trimită o cale dus şi întors de 564 km. — -ub autocamion de trei tone ! Dacă ar fi avut nevoie şi de tuşieră, probabil că ar fi trimis un convoi de trenuri ! Dar recordul in materie de „eficienţă economică“ înţeleasă în stilul cooperativei Movila Verde n-a fost egalat — decit cu o mică diferenţă — de întreprinderea minieră din Constanţa, care l-a însărcinat pe şoferul Ion Ticu să transporte cu ditamai autocamionul o piesă în greutate de 1 kilogram ! Dacă piesa ar fi avut un kil şi trei sute, probabil că ar fi fost trimis şi un „getax“ special închiriat pentru cele 300 de grame care depăşeau kilul. Nu facem un calcul al „rentabilităţii“ unor astfel de transporturi — ne jigneşte însăşi ideea de a ne consuma timpul cu aşa ceva —, preferăm să aflăm suma imputată şi suportată personal, de cei care şi-au permis asemenea fantezii. Şi mai vrem să ştim, din curiozitate, pentru obiecte mai mici — pixuri, chibrite sau bolduri — ce mijloace mecanizate de transport ne recomandă ei ? (ION POPOVICI — coresp. R.I.) Fanfara minerilor Minerii din Petrila au aniversat cu... muzică, o jumătate de secol de cind a luat fiinţă fanfara lor. Este o virstă respectabilă, la a cărei sărbătorire au luat parte şi patru dintre cei care, cu 50 de ani în urmă, au înfiinţat fanfara minerilor din Petrila. In semn de cinstire pentru eveniment şi pentru toţi minerii — tineri şi bătrîni, care au fost şi care sint — fanfara a cîntat o oră în curtea minei, iar minerii Petrilei au răspuns lucrînd duminică, voluntar, un schimb pentru fanfară. (I. COJOCARUI — coresp. R.I.) Amandine cu trăscău Fosta cofetărie „Flora“ din Tg. Mureş s-a reprofilat. A devenit a tineretului. Bună idee ! Numai că, schimbîndu-şi profilul, şi-a schimbat şi sortimentele. Cafeaua nu se mai servește decit în amestec cu rom, răcoritoarele numai în amestec cu „Bitter". Reprofilarea n-a afectat încă prăjiturile care — doar dintr-o neglijență presupunem — continuă să fie servite nealcoolizate. Pentru remediere, propunem introducerea unor sortimente noi: „Cataif cu sos de Cotnar“, „Amandine cu Trascău“, „Doboşa la Tîrnave“ sau „Saint-Honoré cu Adio-mamă“. La urma urmelor însă, de ce să ne mai încurcăm într-o prăjitură cu alcool, cînd putem servi direct „Ţuică cu miros de tort“ sau „Coniac cu glazură de ciocolată“ ? Şi, dacă schimbăm şi numele de „cofetărie“ în „bodegă", putem renunţa la orice alte glazuri! (I. DELEANU — coresp. R.I.) Ca să înveţe şi alţii Ştiţi ce au discutat cetăţenii din comuna Bărbăteşti (judeţul Vilcea) într-o adunare populară ? Probleme de comportare, de etică, de morală. Subiectele le-au oferit — cu dărnicie de nimeni dorită — Iordache Georgescu şi Ilie Stricescu, ambii pasionaţi ai jalbelor şi reclamaţiilor, ai intrigilor şi zîzaniilor, semănate printre diferiţi cetăţeni din sat. Erijîndu-se în avocaţi zeloşi şi dezinteresaţi, ei au provocat cu plăcere şi elau un adevărat aflux de plîngeri către comisia de judecată de pe lingă consiliul popular comunal unde, numai de la începutul acestui an şi pînă acum, maldărul de hîrtii scrise de ei pentru diferiţi cetăţeni în litigiu însumează peste 300 de dosare. In cele din urmă însă, cetăţenii i-au pus în adunarea amintită la stîlpul infamiei. Ca să înveţe şi alţii... (VIRGIL LAZAR — coresp. R.l.) Ecou! cotidienelor Materialul „Cine şi-a pierdut... oxigenul ?“ (R.l. — 19. I) a determinat un prim „Ecou al cotidienelor“ (R.l. — K III) în care redăm răspunsul — considerat de noi incomplet prin lipsa măsurilor de prevenire a pierderii unor bunuri obşteşti — primit de la Grupul de întreprinderi de utilaje şi construcţii pentru industria alimentară. Şi iată că, ecou la... ecou, ne-a parvenit acum un al doilea răspuns de la acelaşi G.I.U.C.I.A. care ne informează că, în urma reanalizării situaţiei, s-au luat măsuri suplimentare faţă de cele pe care ni le-a anunţat iniţial. Şi că „pentru a se preîntîmpina în viitor producerea unor astfel de deficienţe, s-au luat măsuri privind îmbunătăţirea evidenţei şi circulaţiei tuburilor de oxigen la şantiere, loturi şi lucrări. Astfel, gestiunea tuburilor de oxigen de la şantiere a fost trecută la loturi ; în cadrul loturilor s-a înfiinţat o evidenţă tehnico-operativă specială privind urmărirea tuburilor de oxigen ; s-a dispus marcarea pe tuburi a numărului curent din evidenţă şi a apartenenţei de lot , s-a dispus evidenţierea, cu ajutorul conturilor în afara bilanţului, a tuburilor care circulă între loturi şi fabricile de oxigen.“ De data aceasta răspunsul ne-a convins şi cu certitudinea că măsurile luate îşi vor păstra viabilitatea şi în fapt şi în timp , mulţumim tovarăşilor din conducerea G.I.U.C.I.A. pentru promptitudinea cu care au reacţionat la semnalele noastre critice. Rubrică redactată de Pia Rădulescu COTIDIENE • COTIDIENE ÎN SPIRITUL ŞI LITERA LEGII ■"Din scrisorile primite în continuare de redacţie pentru această rubrică, prima am desprins-o pe cea a tovarăşului ION GHEORGHE din Ploieşti care pline întreb Şrea dacă un tinăr Şcolarizat pentru o anumită calificare poate fi obligat să lucreze într-un post necorespunzător aceluia pentru care a fost şcolarizat. Această întrebare îşi găseşte răspunsul în reglementările H.C.M. nr. 1434/1956, conform cărora la înscrierea în şcoală elevii Încheie contracte prin care se obligă să respecte Juda-,atonurile şcolare iar după absolvire să lucreze, minimum trei, ani în întreprinderile sau instituţiile în care se pregătesc sau la locul de muncă unde vor fi repartizaţi. Potrivit contractului încheiat, în baza acestei dispoziţii legale, unitatea se obligă să-l şcolarizeze pe angajat pentru o anumită meserie, iar angajatul, la rîndul său, se, obligă să lucreze un anumit timp (de trei ani) la locul de muncă la care va fi repartizat, potrivit calificării obţinute. In caz contrar ei trebuie să suportă, cheltuielile de şcolarizare. Dacă unitatea însă nu-şi respectă obligaţia contractuală asumată de a-1 repartiza într-un post corespunzător calificării pentru care a fost şcolarizat, angajatul nu poate fi obligat să lucreze într-un alt post, necorespunzător. Intr-o asemenea situaţie, unitatea este in culpă şi în consecinţa, angajatul nu mai este ţinut să îndeplinească obligaţia de a presta muncă un timp determinat la unitatea respectivă şi nici să restituie cheltuielile de şcolarizare. GEORGETA IANCUBESCU şi MARIA MLADIN din Bucureşti ne întreabă dacă au intervenit unele modificări privind reglementarea întreruperii cursului normal al sarcinii. Răspunsul este afirmativ. Printr-un Decret emis recent de Consiliul de Stat au fost aduse modificări Decretului nr. 770 din 1966 în sensul că întreruperea sarcinii este permisă și iot cazul in care femeia este în virstă de peste 40 de ani, in loc de 45 de ani cum era prevăzut în acel Decret. NICU PETRESCU, pensionar din Bucureşti, ne scrie printre altele : Sunt proprietarul unui imobil de patru camere din care două sunt ocupate. Vreau să mă aşez pentru bătrîneţe, adică vreau să am o locuinţă redusă la o cameră, garsonieră, cu încălzire... Cu chirie nu pot obţine locuinţă. Trebuie sămi cumpăr. Avînd o proprietate nu-mi pot căuta alta Pe care să o cumpăr pentru ca după aceea să mi-o vînd Pe aceasta. Nu vreau să calc legile şi nici nu prea sint lămurit în privinţa lor. Ce mă sfătuiţi să fac ? îngrijorarea dv. nu este justificată. Dorinţa de-a vă vinde actuala locuinţă proprietate personală şi de-a vă cumpăra alta mai mică, este realizabilă şi noi sperăm că veţi reuşi. Prevederea legală la care vă referiţi este conţinută in art. 6 al Legii nr. 9 din 9 mai 1968, care stabileşte intr-adevăr, că „proprietatea personală este limitată la o singură locuinţă şi că este interzisă construirea sau cumpărarea de locuinţe de către cetăţeni în scopul revinzării sau închirierii“ — dar acesta nu este cazul dv. In continuare însă legea prevede că atunci cînd o persoană dobîndeşte o a doua casă, proprietarul are obligăţia să înstrăineze una din case, în termen de un an de la dobindire. Deci aveţi posibilitatea să vă căutaţi o altă casă, aşa cum vă doriţi, înstrăinînd-o pe cea pe care o aveţi acum. Este recomandabil de a vă ocupa concomitent cu găsirea unei garsoniere pe care s-o cumpăraţi şi totodată cu găsirea cumpărătorului pentru proprietatea pe care o deţineţi. ECATERINA CUNEA din comuna Văleni, judeţul Olt ne solicită lămuriri în legătură cu stabilirea beneficia- rului alocaţiei de stat pentru copil, in cazul cind părintele căruia i s-a încredinţat copilul se recăsătoreşte. Din prima căsătorie — ne scrie d-sa — am în întreţinerea mea un copil minor pentru care am primit alocaţie de stat pină în 1965, cind m-am recăsătorit. De atunci alocaţia de stat pentru copil a fost plătită actualului soţ. Recent, Organele Controlului de stat ne-au imputat suma de 1.150 lei ce reprezintă alocaţia copilului pe perioada de cînd soţul meu, profesor, a fost numit director, depăşind astfel cu 50 lei salariul limită pentru care se acordă alocaţia pentru copii. Consider ilegală această măsură — continuă scrisoarea — deoarece copilul nu este înfiat de actualul soţ şi deci nu are dreptul la moştenire sau alte drepturi materiale din toate cele care aparţin soţului meu pină la căsătorie. De asemenea, soţul neînfiind copilul, dacă presupunem că ne-am despărţi, nu are nici o obligaţie faţă de copilul care imi aparţine prin lege mie şi sunt răspunzătoare în faţa legii faţă de faptele lui. Vă rog deci să-mi comunicaţi — conchide scrisoarea — dacă nu este normal ca alocaţia să o primesc eu in raport cu salariul meu şi să mi se restituie banii imputaţi plătindu-mi-se totodată alocaţia de la data sistării ei. Dispoziţiile legale în vigoare stabilesc că beneficiar al alocaţiei de stat pentru copii, în cazul general cind ambii soţi sunt salariaţi şi nedespărţiţi,, este soţul, respectiv tatăl copiilor. In cazul cînd părinţii sunt divorţaţi, beneficiar al alocaţiei de stat este părintele căruia i s-au încredinţat copiii, indiferent că i s-a stabilit şi o pensie de întreţinere sau nu. Atunci cînd intervine divorţul şi părintele căruia i s-a încredinţat copilul se recăsătoreşte,, dreptul la alocaţia de stat se stabileşte potrivit situaţiei din noua familie, adică ea se atribuie soţului, indiferent dacă copilul a fost sau nu înfiat de către acesta. Situaţia relatată în scrisoarea dv. îşi găseşte reglementarea în textul mai sus menţionat, astfel incit beneficiar al alocaţiei de stat pentru copil este actualul dr. soţ. In ceea ce priveşte suma primită ca alocaţie in plus, după depăşirea plafoanelor de salarizare stabilite, prin lege, aceasta a fost încasată nelegal şi trebuie restituită. Această interpretare „în litera legii“, îşi găseşte confirmarea şi „în spiritul legii“, deoarece este firesc ca alocaţia de stat pentru copii să fie acordată ţinindu-se seama de condiţiile materiale reale existente in cadrul familiei în momentul atribuirii ei. In măsura în care în familie au intervenit modificări ale veniturilor care depăşesc limita superioară de salarizare stabilită prin lege pentru alocaţia de stat pentru copii, ar fi neechitabil să nu se ţină seama de aceste modificări. Legiuitorul a avut in vedere să nu se creeze situaţii diferite, inegale, prin neproporţionalizarea contribuţiei pe care o acordă creşterii copiilor, în raport cu venitul părinţilor, indiferent dacă aceştia sunt cei fireşti sau nu. Atît timp cit copilul creşte în mijlocul lor şi le revin drepturi şi responsabilităţi părinteşti au asumată şi obligaţia de întreţinere în raport cu veniturile materiale pe care le au. Viitorul unui oraş. .Urmare din pag. I) ră, preşedintele de onoare al Uniunii arhitecţilor, care a pro- I iectat sediile administrative ale oraşului, hotelul cel nou... — ...Adăugaţi şi pe autoarea proiectului de sistematizare a Reşiţei, arhitecta Mariana Vereanu, de la Institutul de arhitectură, sistematizare şi tipizări în construcţii, care a făcut, în trecut, proiectele de sistematizare a oraşelor Piatra Neamţ, Deva... — Ancheta sociologică v-a dezvăluit şi aspecte total inedite, la care dumneavoastră, ca urbanişti, nu v-aţi gîndit de loc ? ! — Au fost, mai cu seamă unele referitoare la amenajarea unor dotări naturale cu care suntem din belşug înzestraţi : la Semenic, lacul Secu, Văliug etc. Dar înprincipal, populaţia consultată ne-a întărit unele concluzii cu privire la ridicarea prestigiului urban al oraşului la nivelul celui industrial. Vom valorifica la maximum lunca Birzavei pentru construcţii de locuinţe şi socialedilitare, vom construi un institut politehnic în apropierea ei, un institut de proiectări, vom pune în circulaţie un număr mare de autobuze şi studieri şi punerea în circulaţie a unui tip de tramvai de mare capacitate... Am privit, încă odată, cu atenţie, macheta Reşiţei. Şi deodată am înţeles cel mai important adevăr sugerat de măruntele volume geometrice aşezate acolo prin voinţa locuitorilor acestui oraş, in perspectiva anilor ce vin, Reşiţa, bătrîn şi înţelept oraş muncitoresc al ţării, îşi strînge gospodăreşte, dintre edificiile industriilor sale, oamenii — şi se mută într-o nouă tinereţe. MUZEE • MUZEE Muzeul de Istorie a Partidului Comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România, Sos. Kiseleff nr. 8, orele 10—19, sîmbătă 10—14, luni închis ; Muzeul de arta al Republicii Socialiste România, Ştirbei Vodă nr. 1, orele 11 —19, luni închis ; Muzeul de arta brîncoveneasca, Str. Dofida Gimp 18, Mogoşoaia, orele 1Q-1-16,i luni, marti, închis » Colectia „G. Avachian" Str. Stanislas Cihoschi 10 MJ.S. orele 10—13 şi 1 7—20 D. orele 10—14, luni, miercuri şi vineri închis ; Casa-muzeu „Th. Politicly" — colecţia „Serafina şi Gh. Râul", Str. Spătarului 22 MJ.S.D. orele 10—16 Muzeul literaturii române, Str. Fundaţiei. orele 10—18, luni închise Muzeul Satului, Şos. Kiseleff 28, orele 10—18, luni închis ■, Muzeul de Artă populară, Cal. Victoriei 107, MJ.V.S. orele 11 — 19, 11-20 D„ 13-19 M„ luni închis » Muzeul George Enescu, Cal. Victoriei 141, orele 9—19, luni închis. Muzeul Teatrului National, Cal. Victoriei 42 orele 10—12, 17—19, luni închis. Muzeul de Istorie Naturala „Grigore Antipa", Sos. Kiseleff nr. 1, M.M.J.V., 10-17, S. 10-15, D. 10—19, luni închis . Muzeul Militar Central, Str. Izvor 137, orele 9,30—18, mărfi închis? Muzeul tehnic, Parcul Libertății M.M.V. orele 7,30—16, J. 8—17, S. 8-13,30, D. 10—18, luni închis ; Colecția „George Oprescu", Str. Dr. Climet 16, orele 10—13, duminică închis Muzeul de arta feudala ,,ing. D. Minovici", Str. Dr. Mina Mînovîci 3, orele 10—13, 17—19, duminică după-amiază şi luni închis ; Muzeul de Istorie a municipiului Bucureşti, Bd. 1848 nr. 2, orele 11—19, luni închis ; Expoziţia de numismatica. Cal. Victoriei orele 11—18,30, luni închis ; Muzeul „Prof. Dr. V. Babeş", Str. Andrei Mureşain 14 A, orele 11—19, luni închis; Muzeul „Prof. Gh. Marinescu", Str. Iulius Fucik 27, orele 11—19, luni închis ; Muzeul „C. I. şi C. C. Novara", Bd. Dacia 51, orele 11—19, luni închis ; Muzeul de Arta Populară „Dr. M. Minovici*, Str. Dr. Mircovici nr. 1, orele 10—18, luni închis ; Muzeul ştiinţelor experimentale, Bd. Ana Ipătescu 21, orele 10—13; 18—22, luni închis;; Muzeul sportului din România, Bd. Muncii nr 37—39, orele 10—18, luni închis; Colecţia „Maria şi Dr. Severeanu", Str. I. e. Frimu 26, orele 11—19, luni închis ; Colecţia de Arta • comparată, Str. Dr. Obedenaru nr. 3, orele 11—19, luni închis; Muzeul „G. Bacovia", Str. G. Bacovia 63, orele 11—19, luni închis ; Muzeul „Th. Aman", str. G. A. Rosetti nr. 8, orele 11—19, luni închis ; Muzeul Zambaccian, Str. Muzeul Zambaccian 21 A, orele 11-19, luni închis ; Muzeul „Gh. Tattarescu", Str. Domnita Anastasia 7, orele 10— 18, luni, miercuri închis *; Muzeul „Cecilia Cufescu Storck şi Fr. Storck", Str. Vasile Alecsandri 16, orele 11—19, luni închis ; Colecţia „Elena şi Dr. I. Dona", str Gl. Dona 12, orele 11—13, 17,30—18,30, luni şi vineri inchis ; Colecţia de arta orientala, Str. Berzei 17, et. 3, orele 10—18, zilnic, luni închis ; Muzeul ştiinţific „H. Cocinda", Bd. Ana Ipătescu 29 orele 11—13, 17-19, 11-15 duminică, luni închis ; Colecţia Weimberg, Str. Al. Sahia 36, orele 16—18 joi şi duminică ; Colecţia I. Minulescu, Bd. G. Marinescu 19, orele 11—13 duminică ? Muzeul Cailor ferate, Cal. Grivîîei 193 B, orele 10—18, luni închis. .Románia liberó• TEATRE LUCIA DI LAMMERMOOR : Opera Română (16 48 20), ora 19.30 ; O SCRISOARE PIERDUTA : Teatrul Naţional „I. I. Caragiale", sala Comedie (14 7171], ora 20 si JOCUL DE-A VACANTA: ora 15, MOARTEA ULTIMULUI GOLAN : ora 20 *, sala Studio (15 15 53) ; LASATI-MA SA CINT : ora 10.30, PRINTESA CIRCULUI : ora 19.30 Teatrul de Operetă (14 80 11) ; O SCRISOARE PIERDUTA : ora 15, PLAY STRINDBERG : ora 20 Teatrul „Lucia Sturdza Bulandra", sala din bd. Schitu Magureanu (14 60 60) si SPECTACOL DE POEZIE SI MUZICA : ora 15 si ora 20 sala Studio (12 44 16) ; INTERESUL GENERAL : Teatrul de Comedie (16 64 60), ora 20 ; SI EU AM FOST IN ARCADIA : Teatrul ,,C. I. Nottara", sala Magheru (15 93 02), ora 19.30 ; VICLENIILE LUI SCAPIN : Teatrul Mic (15 65 88), ora 19.30; ...ESCU : Teatrul Giulești (18 04 85), ora 19.30; SNOAVE CU MĂŞTI : Teatrul „Ion , Creangă" (12 85 56), ora 10 ; CONSTRUCTORUL SOLNESS : Teatrulevreiesc de stat (21 36 71), ora 19.30 ; BIMBIRICA : Teatrul „C. Tănase": sala Savoy (15 56 78), ora 19.30 iar SI FEMEILE JOACA FOTBAL : sala Victoria (15 04 18), ora 19.30 ; CÂNTECELE FANTOŞEI : Teatrul „Ion Vasilescu" (12 27 45), ora 19.30; NEÎNȚELEGEREA — premiera : Studioul „Casandra" (15 72 59), ora 20; BU ALI: Teatrul „Ţăndărică", sala Victoria (15 23 77), ora 10 şi RAI ŞI NĂTĂRĂI : sala Academiei (16 14 92), ora 10 ; LEGENDA ŞI DOR : Ansamblul „Rapsodia Română (13 13 00), ora 19.30 ; PLANETELE RID SUB CUPOLA : Circul „Globus" (11 01 20], ora 10 și 19,30 ; CONCERT SIMFONIC : Ateneul Român, ora 20. CINEMATOGRAFE FELIX ȘI OTILIA : Patria (11 86 25), 9.30 — 13 — 16,30 — 20 ; Floreasca (33 29 71), orele 15,30 - 19 ; MARY POPPINS: Scala (11 03 72), orele 13 — 16,30 — 20 ; Capitol (16 29 17), orele 9,15 - 13,30 — 16,15 —■ 19,45 ; Favorit (31 06 15), orele 9,30 — 12,30 — 16,30 - 19,30 ; EVADARE DIN PLANETA MAIMUȚELOR : Luceafărul (15 87 67), orele 9 — 11,15 - 13,30 - 16 — 18,30 — 20,45 ; București (15 61 54), orele 9 — 11,15 — 13,30 - 16,30 — 18,45 - 21 ; PRERIA : Festival (15 63 84), orele 11,15 — 13,30 — 16 — 18,30 — 20,45 ; ASEDIUL: Lumina (16 23 35), orele 12 - 15 — 18 — 20,30 ; HEI, PUSTIULE , Doina (16 35 38), orele 11,30 - 13,45 - 16 - 18,15 — 20,30 . La ora 10 program pentru “PENTRU CA SE IUBESC : Central (14 12 24), orele 9-11,15 - 13,30 - 16 — 18,15 — 20,30 ; Melodia (12 06 88), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 - 18,30 - 20,45.; MICUL SCALDATOR : Victoria 11628 79), orele 9-11,15 - 13,30 - 16 — 18,30 — 20,45 ; Mioriţa (14 27 14), orele 10 - 12,30 — 15 - 17,30 - 20; TARZAN OMUL JUNGLEI : Timpuri Noi (15 6110), orele 9—18,30 în continuare ; PROGRAM DE DOCUMENTARE : Timpuri Noi, orele 20,15 ; PADUREA PIERDUTA : Griviţa (17 08 58), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 16 — 18,15 — 20,30 ; Aurora (35 04 66), orele 9 - 11,15 - 13,30 - 15,45 - 18 - 20,15 ; INCIDENTUL: Feroviar (1622 73), orele 9-11,15 - 13,30 - 16 - 18,30 — 20,45 ; Volga 1119126), orele 10 — 12,30 - 15 - 17,30 - 20 ; Gloria (22 44 01), orele 9 - 11,15 -13,30 - 16 - 18,15 —20,30 ; INTRAREA LIBERA LA OFICIUL STĂRII CIVILE: Viitorul (11 48 03), orele 16 — 18 - 20 ; AVENTURI IN ONTARIO : Progresul (23 94 10), orele 15,30 — 18 — 20,15 ; PUTEREA ȘI ADEVĂRUL : Scala, ora 8,30; Rahova (23 91 00), orele 15,30 — 19 ; ADIO, DOMNULE CHIPS ; Excelsior (18 10 88), orele 9,30 — 13 - 16,15 — 19,30 ; Modern (23 71 01), orele 9 — 12,30 - 16 - 19,30 ; FACEREA LUMII; Unirea 117 1021), orele 15,30 — 18 — 20,15 ; FERICIT CEL CARE, CA ULISE : Tomis (21 49 46), orele 9—11,15 — 13,30 — 16 — 18,15 — 20,30 ; Flamura (23 07 40), orele 9 — 11,15 — 13,30 — 16 - 18,15 - 20,30 ; DECOLAREA : Ferentari 123 17 50), orele 15,30 — 17,45 — 20 ; STEAUA SUDULUI: Bucegi (17 05 47), orele 15,30 - 18 - 20,30 ; VIATA DE FAMILIE : Popular (35 15 17), orele 15,30 - 18 - 20,15 ; SACCO SI VANZETTI : Buzesti (15 62 79), orele 15,30 - 18 - 20,30 ; TORENTUL DE FIER : Munca (21 50 97), orele 16 - 18 - 20 ; LOVE STORY : Pacea (31 32 52), orele 11 - 15,45 _ 18 - 20 ; TATA CU DE-A SILA: Arta (21 31 86), orele 15,30 — 18 — 20,15 ; ULTIMUL RĂZBOINIC : Lira (31 71 71), orele 15,30 — 18 — 20,15 ; GRESEALA FATALA : Laromet (Bd. Bucureștii Noi 166), orele 15,30 — 17,30 - 19,30 ; LOCOTENENTUL BULLITT : Drumul Sării (31 28 13), orele 15,30 - 17,45 20; Giuleşti 117 55 461, orele 15,30 — 18 - 20,30 ; DREPTUL DE A TE NAŞTE : Moşilor (12 52 93), orele 15,30 - 18 - 20,15; OSCEOLA: Crîngaşi (49 21 15), orele 15,30 — 18 — 20,15 ; Flacăra (21 35,40), orele 15,30 - 17,45 - 20 ; WATERLOO: Cosmos 13519 15), orele 15,30 - 19 ; UNIRII ANULUI 111 Viton 121 39 82), orele 15,30 - 17,45 —20 ; Cinemateca — sala Union 113 4904) ; TOM Și JERY: orele 10 — 12 — 14,30; FRAȚII MAX, AGENȚI SECREŢI : orele 16,30 - 18,45 ; S-AU INTTLNIT IA MOSCOVA, ora 21. I , ildiVî?:53 insi* «ni': .tom »3*1 Ci lol «T J) e*H»l U)JS„, OT TELEVIZIUNE Programul 19 : Telex ; 9.05 : Biblioteca pentru toţi ; 9.40 : De vorbă cu gospodinele; 9.55: Tele-enciclopedia ; 10.40: Bucureştii, necunoscut : „Palatele oraşului" ; 11.05 : Desen animat ; 11.15 : Cîntece şi dansuri populare cu Tita Ştefan, Elena Merişoreanu, Marica-Fănică Luca, Elena Olteanu, Patrița Voicea, Stela Marinescu, grupul vocal feminin Perinița şi un grup de dansatoare de la Ansamblu Rapsodia Română. Conducerea muzicală — Nicolae Băluţă. Coregrafia — Petre Bodeaî ; 11.55 : Emisiune de educaţie sanitară ; 12.10 : Telejurnal ; 15.20 : Matineu de vacantă. Aventurile echipajului „Val-Vîrtej" ; 16.25 : Fotbal : România-Franța ; 18.15 : Emisiune în limba germană ; 19: Ritm, tinerețe, dans ; 19.20 : 1001 de seri ; 19.30 : Telejurnal ; 20: Vizita tovarășului Niculae Ceaușescu în unele tari din Africa (I) ; 21 : Muzică populară cu : Florica Ungur, Aneta Stan, Elena Macarie Tiberiu Ceia ; 21.15 : Invadatorii ; 22.05 : Emisiune de divertisment „Mai ceva ca-n filme". Interpretează: Coca Androftescu, Dem. Rădulescu, Ștefan Bănică, Mihai Fotino, Jean Constantin, Ștefan Tapalagă, Puiu Călinescu, Ovid Teodorescu, Atena Demetriad, Corina Chiriac, Acvilina Severin, Marina Voîca, Aurelian Andreescu și Cornel Constantiniu ; 22.40 : Telejurnal ; 22.50 : Săptămîna sportivă ; 23.10 : Gala vedetelor cu Dalida, Duke Ellktafon, Sergio Eldrigo, Lili Ivanova, Udo Jürgens, Theresa Kesovlja, Enico Myclas, Mina, Mireilie Mathiu, Edith Pieha, Margareta Pîslaru, Raphael, CliffRichard... Angela Simitea, Dan Spătaru ; 23.50 • Romanţe cu Mia Barbu, Maria Vlădescu, Mariana Balănescu, Nicolae Secăreanu, Octavian Huianu şi Viorel Diaconescu Programul 2 16.30 : Ansamblul folcloric al judeţului Ilfov ; 17 . Reportaj bucureştean; 17.20 : Mica serenadă de Mozart în interpretarea orchestrei de cameră cehe. Dirijor J. Vlach ; 17.40 : Anendă ; 17.50 : Amintiri bucurestene. Film de montaj de Radu Gabrea. VC13. 1) - • V . jil: r‘S£ VI().,., r^turr mo rJ-3 r t4 ou..: r riî n.. .tS'ifc; ' !&. rrj ufrcJ91 & '818