România Liberă, aprilie 1972 (Anul 30, nr. 8534-8559)
1972-04-08 / nr. 8540
Anul XXX Nr. 8 540 6 pagini 30 bani „ACUM, CÎND NE-AM ÎNTORS ACASĂ, FĂCÎND BILANŢUL ACESTOR VIZITE, PUTEM SPUNE CA ELE AU FOST DEOSEBIT DE RODNICE, CA REZULTATELE SÎNT MAI MULT DECÎT BUNI, CA ELE AU AŞEZAT RELAŢIILE ROMÂNIEI CU ACESTE ŢARI PE BAZE NOI, CONSTITUIND, AŞA CUM S-A RELEVAT APROAPE ÎN FIECARE DECLARAŢIE, O NOUĂ ETAPĂ ÎN DEZVOLTAREA RELAŢIILOR ÎNTRE TARILE ŞI POPOARELE NOASTRE“. (Din cuvîntarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, rostită la mitingul de pe aeroportul Băneasa) O STRĂLUCITĂ MANIFESTARE A POLITICII EXTERNE ROMÂNEŞTI Este, desigur, o încercare temerară să sintetizezi rezultatele bogate şi semnificaţiile multiple ale unei manifestări a politicii externe româneşti de importanţa, amploarea şi complexitatea vizitei întreprinse de tovarăşul Nicolae Ceauşescu împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu şi persoanele care i-au insoţit, pe continentul Africii. Chiar dacă ar fi să subliniem doar momentele cele mai grăitoare ale fiecăreia din cele opt etape ale Itinerariului prieteniei româno-africane, am risca să ne rezumăm la o simplă înşiruire, a unor fapte şi realităţi, cărora pulsul viu al evenimentelor le-a conferit sensuri atît de profunde. De altfel, desfăşurarea călătoriei a fost urmărită cu cel mai adine interes de întregul nostru popor. Datele esenţiale ale vizitei în cele opt tinere state africane sunt binecunoscute fiecăruia dintre noi. Imaginile primirii entuziaste, pline de vibrantă căldură, făcută oaspeţilor, români pe îndepărtatele meleaguri africane, continuă să stăruie în faţa ochilor noştri ca o expresie din cele mai elocvente a sentimentelor de prietenie faţă de poporul român, faţă de România socialistă, a înaltei stime şi preţuiri acordate conducătorului partidului şi statului nostru. Cuvintările rostite de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, de şefii statelor vizitate, aspectele majore ale contactelor cordiale şi ale convorbirilor oficiale prilejuite de vizită, rezultatele lor practice reflectate în declaraţiile comune şi in alte documente semnate, sunt de asemenea cunoscute de întreaga, noastră opinie publică, la fel ca şi largul eirou al evenimentelor in presa mondială. Nu ne propunem să facem în rindurile de faltă, bilanţul acestui periplu politic de o anvergură excepţională. El a.fost infăţişat in mod ‘trălucit întregului nostru popor, prin cuvintarea rostită de tovarăşul Nicolae Ceauşescu indată ce a revenit pe pămintul patriei, sub forma unei analize profunde şi ştiinţifice, de inalta principialitate, a unor realităţi a, lumii contemporane, în care sunt ancorate solid relaţiile de prietenie şi solidaritate, legăturile de colaborare pe multiple planuri dintre România socialistă şi, cele opt ţări africanei vizitate. Vizita pecontinentul african reprezinte o expresie a relațiilor de prietenie ce leagă poporul român de cele optstate, de toate statele care au scuturat jugul asupririi imperialisteşi colonialiste şi au păşit pe, calea făuririi, unei vieţi independente, libere. Ea constituie în acelaşi timp o manifestare a solidarităţii poporului român cu aceste popoare, cu ’popoarele Africii Wire luptă pentru deplina, lor independenţă naţională, pentru a-şi făuri o economie de sine stătătoare şi a-şi hotărî soarta potrivit propriei lor voinţeşi interese, fără nici un amestec străin. Preocuparea comună a tuturor ţărilor vizitate de a-şi asigura'^ o deplină independenţă naţională, de a lichida cit mai grabnic subdezvoltarea moştenită din treciftul lor colonialist, de a-şi asigura o dezvoltare economică, socială şi culturale, constituie unul din factorii importanţi ai solidarităţii dintre România şi aceste ţări, a dorinţei de a colabora pentru a păşi cu hotărîre pe drumul progresului multilateral şial bunăstării. O deosebită importanţă se cuvine a fi atribuită faptului că schimburile de veideri asupra problemelor internaţionale au dus la concluzii comune în ce priveşte evoluţia vieţii pe plan mondial şi a necesităţii de a acţiona in comun pentru întărirea păcii in lume. S-a vădit cu pregnanţă că în centrul preocupărilor popoarelor noastre se află lupta împotriva imperialismului, colonialismului şi neocolonialismului. Aceasta a constituit, de altfel, factorul comun al tuturor înţelegerilor realizate în cursul vizitei. A fost exprimată hotărirea ţărilor noastre de a face totul, şi în viitor, pentru a contribui cu succes la lichidarea politicii imperialiste, a practicilor legate de ea. Vizita tovarăşului Nicolae Ceauşescu în cele opt state africane a constituit, in ansamblul ei, un moment de cea mai mare importanţă în politica externă a României socialiste, o manifestare fără precedent a politicii internaţionale a ţării noastre de solidaritate cu statele care au scuturat jugul imperialist, cu mişcările de eliberare naţională, cu cei ce luptă pentru independenţă, pentru progres, bunăstare şi pace. Conducătorul partidului şi statului nostru sublinia, pe bună dreptate, în cuvîntarea rostită pe aeroportul Băneasa : „Această vizită a constituit încă o confirmare — şi aş putea spune o confirmare deplină — a justeţii politicii externe a României. Aceasta ne-a întărit convingerea că drumul pe care mergem — atît în construcţia socialismului cit şi în relaţiile internaţionale — este un drum just şi trebuie să facem totul pentru a continua cu fermitate această politică, aceasta corespunzînd intereselor tuturor popoarelor care se dezvoltă pe o cale independentă, cauzei păcii și colaborării între toate popoarele lumii". A. Stanciu WMVWSAAAAAA* A AAAVW Sentimente de profunda stima şi recunoştinţă exprimate tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU, la întoarcerea in patrie după vizita in ţările africane Urmărită in toate secvenţele ci memorabilei în ambianţa sărbătorească, generoasă a păcii, prieteniei şi cooperării, vizita conducătorului partidului şi statului nostru in cele 4 opt ţări de pe continentul african a trezit un amplu ecou incuprinsul României socialiste. Dind glas emoţiei şi bucuriei nemărginite pe care le trăieşte astăzi întregul nostru popor, in semn de unanimă satisfacţie, de respect şi mindrie patriotică faţă de activitatea internaţională, desfăşurată cu consecvenţă şi clarviziune de partidul şi guvernul nostru, din toate colţurile ţării sunt adresatei telegrame Comitetului Central al Partidului Comunist Român- tovarăşului Nicolae Ceauşescu personal, in care este mărturisită recunoştinţa faţă de activitatea rodnică a înaltei solii a ţării noastre, hotărirea oamenilor muncii din patria noastră de a-şi dărui intreaga energie creatoare înfăptuirii programului partidului nostru de înflorire multilaterală a României socialiste. Intr-o telegramă adresată tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretarul general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, Comandantul Suprem al Forţelor Armate, se arată : „Colegiul Ministerului Forţelor Armate, exprimînd sentimentele şi gîndurile tuturor ostaşilor ţării, dă o înaltă apreciere încheierii cudeplin succes a vizitei prieteneşti făcută în cele opt ţări ale continentului african de către Dumneavoastră, stimate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, strălucit mesager al idealurilor de pace şi colaborare ale poporului român. Preţuind succesul deosebit cu care s-a încheiat vizita de prietenie, colegiul Ministerului Forţelor Armate, făcîndu-se ecoul tuturor fiilor patriei îmbrăcaţi în haină militară, îşi exprimă şi cu acest prilej stima şi dragostea profundă faţă de Dumneavoastră, tovarăşe Nicolae Ceauşescu, fiu credincios al poporului, exemplu de militant comunist, patriot şi internaţionalist, promotor neobosit al intereselor ţării şi, totodată, alunităţii şi colaborării tuturor popoarelor, în lupta pentru progres şi pace — ţeluri nobile în a căror împlinire învestiţi nesecată energie şi pasiune revoluţionară". „Oamenii muncii de pe meleagurile Ufovene --se arată in telegrama Comitetului judeţean Ilfov al P.C.R. — »alături de întregul nostru popor au urmărit ■cu interes şi mîndrie vizita pecare dumnevoastrji, iubite tovarăşe Nicolae Ceaurşescu, aţi făcut-o in cele opt ţări africane. Activitatea laborioasă desfăşurată de delegaţia de partid şi guvernamentală şi din mod deosebit aportul excepţional pe care dumneavoastră personal l-aţi adus la succesul convorbirilor şi tratativelor constituie o strălucită expresie a dorinţei fierbinţi a poporului ronmân de a contribui laîntărirea păcii şi înţelegerii între popoare,pe baza respectării principiilor independenţei şi suveranităţii naţionale, a neames- tecului in treburile interne ale altor ţări, aavantajului reciproc“. Făcîndu-se interpretul celor mai calde sentiimente ce animă comuniştii şi toţi locuitorii judeţului Gorj, Comitetul judeţean de partid scrie : „Dorim să exprimăm din adincul inimii, dumneavoastră, iubite, tovarăşe Ceauşescu, tovarăşei Elena Ceauşescu, membrilor delegaţiei de partid şi de stat pe care aţi condus-o,adînca noastră bucurie, satisfacţiie şi recunoştinţă pentru inestimabila contribuţie la lărgirea şi dezvoltarea, pe un plan superior, a relaţiilor de prietenie şi colaborare intre partidul şi poporul nostru şi partidele şi popoarele din ţările vizitate, spre binele comun şi in interesul unităţii tuturor forţelor antiimperialiste, pentru progres şi prosperitate in lume". Din telegrama sosită din partea Comitetului de partid de pe platforma Combinatului termoelectric Rovinari . „Mult stimate tovarăşe Ceauşescu, vă trimitem aceste citeva rinduri in care noi muncitorii, inginerii şi tehnicienii ce lucrăm la realizarea marelui obiectiv energetic am strins întregul prinos al dragostei ce v-o purtăm dumneavoastră, cel mai preţuit fiu al poporului şi iubit conducător al României socialiste. In timpul vizitei delegaţiei, zi de zi, ceas de ceas, am aşteptat veşti, iar inimile noastre au vinbrat de satisfacţie bucurîndu-ne de preţuirea şi stima deosebită cu care a fost intîmpinată delegaţia noastră, dumneavoastră personal ca un eminent luptător şi om politic, pe tot acest itinerar istoric, de munca neobosită pe care aţi depus-o pentru continua întărire şi comsol,lidare a relaţiilor dintre state, pentru unitatea tuturor ţărilor şi popoarelor împotriva imperialismului, a colonialismului, a politicii de forţă şi dictat“. LA TEATRU Mihnea Gheorghiu Cu un deceniu în urmă, pe cind continuam să asigur cronica teatrală la uu săptămînal de cultură şi artă, după cîţiva ani de experienţe dulci-amare începusem să mă blazez în constatarea că un teatru nu e posibilă o politică culturală autentică, din trei motive. Unul arăta să fie semidoctismul celor care se considerau puşi să hotărască despre orice şi oriunde şi oricînd. Lansînd, odată, pe atunci, vorba clasică şi contemporană : „omul potrivit, la locul potrivit", rîndul a fost cu promptitudine scos din şpalt de factorul de „răspundere“ al gazetei. Acel „corectiv“ era deseori, totuşi, inoperant, deoarece oamenii de bună credinţă au izbutit întotdeauna să facă loc adevărului ; acel „stil“ de lucru a părăsit scena pînă la urmă, deşi nu fără a lăsa prin culisele abandonate boarea parfumului său lesne de recunoscut. La acest din urmă paragraf vreau să adaug un fel de anecdotă cu tîlc._ Evocîndu-l pe prietenul său Bert Brecht, marele actor șire(Continuare in pag. a 2-a) Proletari din toate ţările, uniţi-va! EDIŢIA I COTIDIANUL CONSILIULUI NATIONAL FRONTULUI UNHATII SOCIALISTE Raportată la populaţia Reşiţei care, conform ultimelor statistici, nurimără 69 000 de locuitori, cifra 7 00 m are, fără îndoială, elocvenţă. Răspunsurile fiecărui al zecelea cetăţean de aici reunite într-o anchetă sociologică determinantă pentru schiţa de sistematizare a oraşului — iată, într-adevăr, un punct de vedere interesant despre viitorul unui oraş ! — Cum apreciază cetăţenii veritabila si sibioză intre elementele urbane şi industriale din priveliştile oraşului dumneavoastră ? — îl întreb pe inginerul ION GEANĂ, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean Caraş- Severin, „depozitarul“ întregii documentaţii care prefigurează viitorul Reşiţei, pînă departe, către anul 2000. — Ca fiind principala problemă a sistematizării, lăsată nouă aici moştenire de istorie. Cei care au făcut, cîndva, urbanizare la Reşiţa, au fost pe de-a-ntregul subjugaţi necesităţilor industriei capitaliste. Pentru ea erau şi apa, şi pădurile, şi bogăţiile miniere. Şi, evident, oamenii. Casele lor, drumurile lor, precum şi alte utilităţi, au fost construite în preajma industriei. Exceptînd casa de oaspeţi, epoca capitalistă n-a lăsat în Reşiţa nici o dotare neindustrială. Nici măcar o primărie! — Şi cum cer cetăţenii să soluţionaţi această ■problemă ? — Să scoatem Reşiţa de sub influenţa copleşitoare a indus-t triei ! Să aşezăm un paravan, în- tre viaţa citadină şi cea indus-ttrială. Şi aşa prevăd şi liniile directoare ale schiţei noastre de sistematizare. Privim, în holul elegantei clă-,‘diri a Consiliului popular jude- ţean, macheta reflectînd prezentul şi viitorul oraşului. E limpe-de. Deocamdată, apa Birzaveti leagă azi la Reşiţa două grupări citadine distincte. In dreapta — casele bătrîneşti aliniate de-al lungul unor străzi fără etaje, în spatele cărora gîfiie fantasticei siluete de furnal. In stingă — oraşul nou, cu volumele de beton, ale arhitecturii moderne, numărind circa 4 000 de apartamente, cu şcoli, cu parcuri şi locuri de joacă pentru copii... Mîine? — Ce înseamnă paralelipipedele cu unghia existente deocamdată doar pe machetă ? — Sint, în primul rind, noile centre ale oraşului, — spune inginerul. Intîi la Reşiţa s-au construit masiv locuinţe pentru a rezolva prima necesitate a urbanizării socialiste. Dar oamenii ne-au atras atenţia : în alte oraşe există un „Corso“, o „Stradă Mare“, în fine, o zonă centrală, care să polarizeze interesul cetăţenesc. La noi astfel de centre n-au fost. V-am explicat de ce. Dar noua Reşiţă va avea, nu un „Corso“, ci două : unul, iată-l acolo sus, în inima luncii Bîrzavei. Teatru, hotel, casă de cultură, liceu, magazine, unităţi sportive .Din fine, o mulţime de dotări, ce vor satisface cerinţele acestui cartier numărînd, la definitivarea lui, circa 15 000 de apartamente. Celălalt, cu hotel, cu supermagazin, cu casă de mode, cu grădini, cu un teleferic ce va urca către un restaurant aşezat sus pe deal, va fi amplasat chiar aici, la marginea zonei industriale, in piaţa „Coman" unde ne aflăm... — Ce denumiri ciudate aveţi : cartierul Mociur, lunca Pomosţului, piaţa Doman... Înseamnă ceva anume! — Nu cred. Cetăţenii chiar ne-au propus să le schimbăm. Pieţei Doman o să-i spunem, poate, Argidăva... — Cum să înţeleg interesul cetăţenesc deosebit pentru organizarea unor centre ale oraşului ? — Vedeţi, centrul unui oraş slujeşte enorm oricărui proces de integrare urbană. Cunoaşteţi, din statistici, cifra populaţiei reşiţene. Dar ea e relativă. Căci în mod practic i se adaugă cele citeva mii de navetişti care vin zilnic la marile unităţi industriale, plus cei 25 000 de flotanţi, angajaţi mai cu seamă in construcţii. Noi trebuie să întărim ataşamentul faţă de oraş al acestor zeci de mii de oameni care in viitor vor face ca populaţia stabilă a Reşiţei să atingă 150 000 de locuitori ! Or, intr-un centru ai cum să te întîlneşti cu prietenii, mergi la un cinema, bei o cafea, intr-un cuvint, se creează nişte legături afective... Unde să se creeze ele ? In cartiere „dormitor“ ? — Mă intreb dacă printre rezultatele anchetei sociologice nu există şi o comparaţie între încasările actuale ale unităţilor comerciale si cele aparţinind alimentaţiei publice. Probabil că ea ar fi, acum, favorabilă celor din urmă... — încrederea în posibilităţile oraşului nu e consolidată incă la toată lumea. Mai merg unii să-şi cumpere pantofi la Timişoara, deşi exact acelaşi model se găseşte şi aici... — Vreţi să spuneţi că oamenii s-au arătat mulţumiţi de dotările actuale ? — Nu, şi în orice caz nu în totalitate. Ceea ce v-am spus şi pînă acum şi vreau să vă spun în continuare este numai faptul că punerea în operă a schiţei noastre de sistematizare merge mină în mină cu opera, infinit mai subtilă, a sporirii indicelui de afecţiune a locuitorilor faţă de oraş... — ...Ştiu că aveţi colaboratori de prestigiu la aceasta : arhitectul Octav Doicescu, bunioa- Graziela Vântu (Continuare In. pag. a. 2 al Viitorul unui oraş REŞIŢA : O anchetă sociologică cu TOO de răspunsuri ijijiki WT Porumbul este cultura care deţine ca suprafaţă şi producţie cea mai mare pondere din plantele agricole care se seamănă primăvara. In acest an condiţiile agrometeorologice au permis ca în mai multe judeţe semănatul porumbului să înceapă ceva mai devreme. In judeţul Buzău bunăoară, au fost semănate pînă acum peste 17 000 hectare. Printre cooperativele agricole care au declanşat din plin această lucrare se numără și unitatea din Boldu de pe ogoarele căreia vă prezentăm această imagine. Foto : MIHAI POPESCU ?ISREA VFEMIi Harta fenomenelor meteorologice probabile. Amănunte în pag. 5-6 Experienţe noi in folosirea tractoarelor pe timp • Ce arată rezultatele de la Voiteni-Timiş şi lanca Brăila • Cum pot fi evitate deplasările în gol ale tractoarelor • Schimburile prelungite şi organizarea muncii în două schimburi • Eficienţa aplicării faziale a îngrăşămintelor chimice, o dată cu semănatul porumbului. • Mijloace pentru creşterea capacităţii de lucru a tractoarelor. Intre elementele decisive pentru executarea lucrărilor agricole de primăvară în perioadele optime și intr-un număr mai restrins de zile decit de obicei (dat fiind necesitatea păstrării rezervelor de apă existente în sol). FOLOSIREA RAŢIONALA A MIJLOACELOR MECANICE OCUPA UN LOC DE PRIMA IMPORTANTA. In prezent, in întreaga ţară se apropie de sfirşit semănatul culturilor din prima epocă, inclusiv al florii-soarelui. începe o nouă etapă a lucrărilor agricole, cu un volum mult mai mare in comparaţie cu cel executat pînă acum (numai cu porumb boabe s-a prevăzut o suprafaţă de aproape 2,5 milioane hectare) în care tractoarele şi maşinile agricole trebuie folosite cu un randament sporit. O discuţie organizată de ziarul nostru, la care au participat specialişti de pe teren şi din cercetare, axată pe problemele legate de organizarea mai bună a muncii mecanizate, oferă — după părerea noastră — cîteva soluţii demne de reţinut. Dezbaterea a pornit de la experienţa întreprinderilor agricole de stat VOITENI-Timiş şi S.M.A. IANCA-Brăila, expusă... chiar de reprezentanţii celor două unităţi. — In această primăvară — a spus inginerul Constantin Pătruică de la Voiteni — ne-am propus să scurtăm la maximum perioadele de execuţie a diferitelor lucrări agricole. Semănatul florii soarelui a fost terminat în trei zile şi cel al sfeclei de zahăr în numai două zile, intervale ce reprezintă jumătate din cele înregistrate în 1971. Intenţionăm să încheiem semănatul soiei în două zile şi cel al porumbului in şase zile bune de lucru. Acest lucru l-am putut realiza avînd utilajul bine reparat şi asigurîndu-i o funcţionare perfectă pe toată durata zilei-lumină. Măsurile luate pentru aprovizionarea cu carburanţi şi lubrifianţi, cu seminţe şi cu mincare caldă pentru mecanizatori au condus la evitarea staţionărilor în gol, la creşterea productivităţii muncii. Am organizat pe un număr de tractorişti, schimbul doi, în special pentru pregătirea terenului. — Fiindcă veni vorba de cel de-al doilea schimb — a intervenit în discuţie dr. ing. Ioan Mihăţoiu de la Institutul de cercetări pentru mecanizarea agriculturii (I.C.M.A.) aş vrea să spun că la Voiteni s-a procedat bine. Se întăreşte concluzia noastră că, acestui schimb, trebuie să i se repartizeze, ict special, lucrărilede pregătire a terenului. Pe baza observaţiilor de pe teren, apreciez că este necesar ca mecanizatorii să aibă în dotare tractoare in bună stare de funcţionare (deoarece asemenea lucrări solicită puterea maximă a motorului) cu pneuri acuzate. Aş mai adăuga necesitatea ca în cadrul schimbului doi să facă parte tractorişti cu experienţă, bine instruiţi in ceea ce priveşte respectarea regulilor de protecţia muncii. Referindu-mă, în general, la toate schimburile consider necesar ca, in repartizarea pe teren a tractoriştilor să li se asigure de lucru cel puţin pentru o zi, două, pentru ca să se evite deplasările inutile. Intre concentrarea excesivă a unui număr mare de mecanizatori pe o tarla şi intre dispersarea lor la distanţe prea mari, opinez pentru lucru in grupe, pe parcele alăturate, astfel ca să nu se încurce şi să poată la nevoie să se ajute Intre ei. In orice caz, parcelele să fie individualizate pe mecanizator pentru a exista posibilitatea unui control al calităţii lucrărilor, executate. Ca lucrări obligatorii, sunt după părerea mea: parcelarea din vreme pentru pregătirea terenului şi semănat, alimentarea cu combustibil în cimp (şi nu la secţie), executarea întreţinerilor la tractoare pe timp nefavorabil sau intre schimburi. La lucrări auxiliare să se folosească tractoare mai uşoare cu stare tehnică mai uzată, dar fără defecţiuni la sistemul de frină sau direcţie. — Aşa cum este şi firesc — Ing. Th. Marcarov 320 000 de hectare însămînţate cu porumb Deşi condiţiile meteorologice din săptămina ce se încheie nu au fost peste tot favorabile intensificării lucrărilor agricole, s-a trecut, totuşi, la semănatul culturilor din cea de-a doua etapă şi, in primul rind, a porumbului. Din informaţiile primite, ieri, de la ministerul de resort, rreiese că tri întreaga ţară s-a însămînţat cu această cultură o suprafaţă de aproape 320 000 de hectare. De menţionat faptul că, pînă acum, semănatul porumbului s-a declanşat în 22 de judeţe din 38 de judeţe cultivatoare. Cele mai mari suprafeţe — intre 30-38 la sută din prevederi — s-au realizat in cooperativele agricole de producţie din judeţele BRAILA, MEHEDINŢI, DOLJ şi ILFOV. NITROCALCARUL — un nou îngrăşămînt românesc O scrisoare primită, recent, de la o firmă de peste hotare vine să confirme succesul obţinut de Combinatul de îngrăşăminte azotoase Piatra Neamţ în fabricarea unui nou produs : nitrocalcar. Este vorba de un îngrăşămînt cu proprietăţi deosebite (azot plus amendamente, pentru solurile acide) solicitat pe piaţa mondială. Complexul proces de fabricaţie al acestui nou produs ca şi instalaţiile necesare au fost concepute şi proiectate intr-un timp record de un colectiv al combinatului în frunte cu directorul general, ing. Mihai Vicol. Eficienţa noului produs care are asigurată o piaţă largă de desfacere este notabilă, ei aducînd economiei naţionale un plus de multe milioane lei valută anual. (Continuare binno o 5-o) în pag. a 3-a . „LOVER STORY“ Sau 5 secvențe dintr-o ALTFEL de „Poveste de Dragoste“ ACTUALITATEA INTERNAŢIONALA VIETNAMUL DE SUD OFENSIVA PATRIOŢILOR CONTINUĂ CU SUCCES Vineri, forţele de eliberare naţională sud-vietnameze au deschis cel de al patrulea front in Delta Mekongului. In acest fel, ofensiva patrioţilor s-a generalizat asupra întregului teritoriu sud-vietnamez. Declanşarea atacurilor din deltă a coincis cu intensificarea ofensivei in jurul Saigonului. Patrioţii şi-au manifestat prezenţa, vineri, practic in toate provinciile din jurul Saigonului. După o încleştare deosebit de puternică, mergînd pînă la lupte corp la corp, oraşul Loc Ninh (circa o sută de km nord de Saigon) a fost cucerit de patrioţi. Trei obiective militare situate in provincia Bing Doung, aflate la numai 40 km de Saigon, au fost atacate cu rachete şi mortiere. La 50 km nord de Saigon, o coloană de blindate ale armatei saigoneze a fost interceptată de forţele de eliberare naţională. Au fost cucerite mai multe puncte întărite inamice, situate la sud de Tay Ninh (80 km de Saigon). Pe frontul Platourilor înalte, forţele patriotice au continuat presiunea asupra bazelor militare de la Konlum şi Phuong Hoang, in perimetrele bazelor aeriene de la Cu Ilanh şi Buu Song au explodat 8 rachete. Aviaţia americană a violat din nou spaţiul aerian al R.D. Vietnam, efectuînd raiduri masive asupra provinciei Quang Binh şi a zonei Vinh Linh. După ce cu o zi înainte unităţile de apărare a spaţiului aerian al R.D. Vietnam doborîseră un eicopter gigant ..HH-S3". vineri au scos din luptă trei avioane americane, între care un ..Phantom". (Amănunte in pag . 6-a). :