România - Capitala, octombrie 1939 (Anul 2, nr. 482-496)
1939-10-01 / nr. 482
DECLARAŢIILE D LUI ING. I. GIGURTU FĂCUTE PRESEI STRÂINE Fostul ministru al Economiei Naţionale şi cunoscutul bancher de inginer I. Gigurtu, a făcut recent o călătorie prin Germania. Cu prilejul acestei călătorii, domnia sa a fost primit de preşedintele Consiliului german, mareşalul H. Goering. In cursul audienţei, d. inginer L Gigurtu, a expus punctul de vedere al ţării noastre faţă de războiul ce s’a declarat intre Franţa— Anglia—Polonia, pe deoparte — Şi cel de al treilea Reich pe de altă. Această declaraţie, dată fiindu-i’ justeţea şi temeinicia argumentării, merită să fie relevată. Căci prin ea se afirmă încă odată categoric dorinţa României de a fi şi de a rămânea de o desăvârşită neutralitate. Guvernul Renaşterii Naţionale a intuit din primul moment ■ linia pe care trebuie să se desfăşoare, netulburată, politica noastră externă. E acesta unul din cele mai de seamă merite pe care echipa de lucru a M. S. Regelui şi l-a câştigat în vremurile sbuciumate ce le trăim. Tot ceea ce face în ultimul timp Statul român, vine să confirme hotărîrea lui nestrămutată de a-şi menţine absoluta atitudine de neutralitate pe care a adoptat-o de la început. Inspirată din cele mai realiste principii, politica guvernului nostru nu înţelege să şovăiască în faţa comandamentelor elementare ce le impun însăşi necesităţile profunde ale''Vieţii naţionale. D. inginer I. Gigurtu a dat expresie clară acestor adevăruri, dealtfel limpezi prin Chiar rostul lor cel măiidoric înţelepciunea Suveranului a ştiut să asigure optimele condiţii de desvoltare a neutralităţii române. Prin reorganizarea lăuntrică a ţării, mai corect prin instaurarea principiilor de autoritate naţională în locul haosului politicianist, noi ne prezentăm astăzi ca o forţă unitară, conştientă şi decisă să-şi afirme drepturile împotriva oricărui ar îndrăzni să le cotropească. Iată ce a spus d. Gigurtu în intervievul ce l-a acordat unei publicaţiuni străine : „Se pare din ce în ce mai mult, că actualul conflict european tinde a deveni o luptă de principii, mai mult decât o luptă de ideologii, de când Rusia a trecut de partea Statelor totalitare. In aceste condiţiuni mai subzistă încă voinţa de a duce un război decisiv numai pentru principii? Numai ţările democratice interesate o pot decide. In orice caz nu se poate contesta unei ţări dreptul de a se guverna, cum crede mai bine. Iresponsabilitatea conducerii politice a democraţiilor parlamentare nu a dat rezultate strălucite după război şi acest sistem, prin urmare, nu a reuşit să se menţină în cele mai multe ţări, încercarea de a susţine ca orice preţ şi prin forţă acest sistem, îmi pare imposibilă căci totul în lume este în devenire şi trebuie să se adapteze la evoluţie. Exigenţele, ce se prezintă astăzi conducerii politice a unui popor, sunt atât de mari, încât un sistem parlamentar nu este capabil să le acopere’». Aceasta fiind situaţia Majestăţii Sale Regele Carol al II-lea, a creat în România un regim care are toate calităţile să răspundă nouilor necesităţi ivite în urma evoluţiei evenimentelor , atât naţionale cât şi internaţionale. Regimul Renaşterii este o sinteză admirabilă între democraţie şi autoritarism. El a năzuit şi a izbutit să garanteze libertatea civică în limita supremelor interese de Stat. Ordinea şi solidaritatea obştească sunt cele două temelii pe care se sprijină sistemul cârmuirii actuale. Din cauza aceasta, atitudinea României se precizează, faţă de orice problemă, extrem de logic. Ţară care nu mai are nimic de cucerit peste fruntarii, era mai mult decât natural ca România să-şi declare neutralitatea. D. Gigurtu o spune lămurit : „Politica noastră externă actuală este caracterizată prin dorinţa de colaborare pacifică cu toate puterile care au oarecare greutate în sud-estul Europei. Aceasta se aplică deasemeni relaţiilor noastre cu Rusia şi cred, că pot adăuga că ruşii nu mai au nici o intenţie de a se întinde în dauna ţării noastre. Noi credem că e de în interesul Europei ca o putere independentă şi neutră să, păstreze gurile Dunării şi răscrum йдавдуяад nă trec prin România. Din contră, ţara noastră trebue să se obişnuiască cu ideia că are o misiune de îndeplinit prin muncă, putere de voinţă şi o înţelegere aprofundată a situaţiei europene”. Aşadar, înţelegându-şi just misiunea şi depunând toate eforturile ca s-o realizeze, România Renaşterii Naţionale nu va renunţa nici o clipă la îndatoririle ce şi le-a luat adoptând cumintea şi singura posibilă atitudine a neutralităţii. In cazul acesta forţa ei va spori. Ea are totul de câştigat intensificând relaţiile paşnice cu Statele europene. Şi nu trebuie să ne îndoim că rostul ei va fi apreciat ca atare. In matineul de azi Sâmbătă, 30 Septembrie, la ora 3 d. a. Studioul Teatrului Naţional reprezintă, pentru a 115-a oară, comedia de mare succes „Clownul” de Serek Roggers, în regia d-lui Ion Sahighian. Cu tot numărul excepţional de mare de reprezentaţii, succesul „Clownului” nu este epuizat. In seara aceleiaşi zile se joacă, pentru a zecea oară, „Curierul de La Opera Română se lucrează intens in vederea deschiderii ,stagiu,-linii. Se probează decorurile; scena e un freamăt de comenzi, de încercări, de asortări, in sensulesteticei stricte a dramei, a amănuntului scenic de o importanţă capitală în creiarea iluziei. Cântăreţii repetă, făcând zilnic act de prezenţă şi desfăşurând rolurile în prezenţa corepetitorilor şi regizorilor. E o muncă încordată alături de orchestră, ea va duce la rezultate admirabile de interpretare şi de montare, atunci când se vor unifica intenţiile întru realizarea emoţiei. Sub conducerea maestrului George Georgescu, Opera Română făgăduieşte frumuseţi inedite în noul an muzical. * D. Mircea Brucăr pianistul deosebit de talentat, care s-a manifestat ca un muzician autentic la Radio executând concertul în sol major de Beethoven, va reveni în faţa microfonului în calitate de solist cu concertul în re minor de Mozart. Orchestra Radio, acompaniatoare va fi condusă de d. Ionel Perlea. Artiştii români prin audiţiile bine susţinute în străinătate, ne măresc faima înzestrării noastre muzicale. Unul dintre aceste elemente de elită pare poartă cu cinste titlul de cântăreţ român e tânărul tenor de la Opera din Cluj, d. Tomel Spătaru. D-sa a fost pretutindeni întâmpinat în ţările pe unde a concertat de o critică elogioasă şi de un public care a ştiut să-l aprecieze, manifestând o caldă simpatie pentru vocea sa naturală şi amplă, peniţele criticei streine, totdeauna prudente, au omagiat fără nici o rezervă pe d. Tomel Spătaru. Desprindem dintr’o critică belgiană aceste rânduri de apreciere asupra unui concert pe care valorosul şi modestul cântăreţ român l-a dat la Ostende: „Artistul dispune de o voce naturală, caldă, puternică şi duioasă In ea se topeşte expresia sentimentelor". „Cântăreţul e un adept al şcoalei vocale italiene şi găsim în interpretarea sa demonstraţii respiratorii, puncte de orgă lung susţinute şi faimosul suspin italienesc al cărui efect asupra publicului e întotdeauna sigur" D. Tomel Spătaru deşi se bucură de recunoaştere internaţională studiază şi îşi vede de artă departe de orgoliile zadarnice. Succesul d-lui T. Spătaru e cu atât mai îmbucurător. D. constantin Silvestri va dirija la sfârşitul lunei Octombrie „Gianщ Schichi“ de Puccini. Deasemenea tânărul dirijor al cărui talent de compozitor a fost unanim recunoscut de critica românească lucrează la un preludiu și Fugă pentru orchestră. # In prima parte a stagiunii, la se vor reprezenta In continuare d. inginer Gigurtu a declarat : „Noi sperăm că se va ţine seamă rostul României când se va stabili noua ordine europeană. Reichul are desigur cel mai mare interes faţă de o poziţie puternică a unei Românii neutre, precum România are un interes extrem faţă de o Germanie puternică”. In concluzie se cere să subliniem încă odată că neutralitatea ţării noastre este un fapt îzvorît din cele mai profunde realităţi naţionale şi că ea este, deopotrivă, semnul clar al unei cârmuiri ,care îşi cunoaşte misiunea excepţîoi fală ce i-a rezervat-o ceasul istoric. Lyon” în versiunea d-lui G. M. Zamfirescu. Un ansamblu bine strunit interpretează celebra dramă, urmărită cu acelaş interes de marele public ca şi de spectatorii cu gusturi rafinate. Vechimea acestei piese nu micşorează cu nimic valoarea unei acţiuni dibaci conduse, abundent în meşteşugite lovituri de teatru, ca şi dialogul plin de vioiciune, bussy şi „L’apres midi d’un faune". гД184 Crăciun sunt, sorţi da d isbândă să vedem Demoazela Măriuţa de Mihail Jóra şi Carnavalul de Schumann. ШШШшоО Animatoarea coreografică va fi inteligenta maestră de balet Floria Capsali. ___________________w. g. Politica noastră externă actuală este caracterizată prin dorinţa de colaborare pacifică cu toate puterile cari au oarecare greiutate în Sud-Estul Europei вввввввваввввввввавввввввввввввввввввввввввавввввввв Astăzi două mari succese la Studo-ul Teatrului Naţional ÎNSEMNĂRI muzicale Ж D. ING. I. GIGURTU Valentina Creţoiu şi Şerban Tasianîntr’o seară de lieduri D-na Valentina Creţoiu-Tassian şi Şerban Tassian, ambii de la „Opera Română” oferă publicului nostru meloman o minunată „seară de lieduri’’ în care vor cânta cele mai reprezentative bucăţi ale maeştrilor genului: Schumann, Schubert, Scarlatti, Brull, Mussorgsky, Hasn, Löwe, Rubinstein, Drăgoiu și Dima. Concertul de sub auspiciile „Gândirei Europene” inaugurează un ciclu de concerte dedicat liedului și va avea loc Sâmbătă 7 Octombrie la ora 9 seara în sala „Dalles”. Bilete la Feder. A murit marele scriitor bulgar Ştefan Kostof La Sofia a încetat din viaţă marele scriitor Ştefan Kostof, unul dintre cei mai mari literaţi şi dramaturgi ai Bulgariei. Născut la Sofia în 1879, Ştefan Kostof şi-a făcut studiile îin Capitala Bulgariei. De mai mulţi ani, el era directorul muzeului etnografic din Sofia. Autor al unor piese de mare succes, prozator de seamă, el a scris şi un număr de cărţi ştiinţifice foarte apreciate, care au determinat alegerea sa ca membru corespondent al Academiei de ştiinţe din Sofia.Piesa sa „Mina de aur” a fost jucată şi pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti. O altă piesă a sa de mare succes,— „Kolomanof” — a fost jucată pe scenele mai tuturor teatrelor din Europa centrală şi balcanică.. Marele scriitor Ştefan Kostof moare în vârstă de 60 de ani, regretat de toli oamenii de lutsţie bilgwys .n.. 2 1. X. 1939 ROMANIA No. 482 D. PROF. NICOLAE IORGA A VORBIT ERI LA „LIGA CULTURALĂ" DESPRE „PROBLEMA SILEZIANA“ Continuând seria de conferinţe, în cadrul „Institutului de istorie universală , inaugurată săptămâna trecută cu subiectul „Vechiul oraş al Danzigului”, d. prof. Nicolae Iorga a vorbit eri după masă la Liga culturală, despre „Problema sileziană”. Un numeros şi select public, care-l urmăreşte totdeauna pe d. prof. Iorga în multiplele sale manifestaţiuni, a ţinut să asiste şi eri după masă. D. prof. Nicolae Iorga a spus în esenţă următoarele: „Problema sileziană va fi tratată din două puncte de vedere. Primul punct de vedere se va referi la legătura ce o are problema cu noi, iar din al doilea punct de vedere problema va fi cercetată în ea însăși. Acest de al doilea punct este în relaie cu programul pan-germanist. In această expunere eu mă voi mărgini la o înfăţişare strictă, ştiinţifică, fără să condamn săm să sprijin vreuna din părţi. Silezia este un teritoriu ce afost disputat de Germania, Polonia şi chiar fosta Ceho-Slovacie. Şi aceasta, pentru că acest teritoriu se găseşte la graniţa acestor trei state. Populaţia cea mai veche a Sileziei nu a fost nici cea slavă, nici cea germană. Mai înainte de aceştia a fost acolo o populaţie veche, a celţilor. Celţii aceştia se întindeau, dealtfel, până la Isaccea şi până la vărsarea Nistrului în mare. Peste această pătură celtă din Silezia, s’au aşezat slavii şi germanii. Interesant de observat că între noi şi Silezia a existat o legătură încă din secolul al XIV-lea. Pe la 1360-70 o fată a lui Alexandru Basarab, Domniţa Elisabeta s’a căsătorit cu un palatin al Ungariei, cari palatini erau proveniţi dintre prinţii Sileziei. Dar iată încă o legătură. Se ştie că Mihai Viteazul a cucerit Oradea în contra lui Andrei Bathori. Deasemeni se ştie că Sigismund Bathori era crescut la şcoala iezuiţilor şi că s’a căsătorit cu o arhiducesă austriacă. Mai târziu împăratul Rudolf II,căruia i s’a lăsat stăpânirea Ardealului, i-a oferit lui Sigismund două principate sileziene. Aci, el a locuit mult timp în condiţiuni deplorabile. In arhivele din Viena am găsit plângeri de ale sale, unele deadreptul ridicole. Această situaţie se vede şi din câteva scrieri satirice ale italianului Traiana Bocalini, cari spuneau despre Sigismund Bathori „că nu va şti niciodată perfect latineşte”. Ca să răspundem la întrebarea „ce au fost silezienii la început”, putem aminti că oamenii nu sânt de rasa pe care şi-o închipue ei. Astfel, germanii din Sud-vest sunt amestecaţi cu elemente romanice; germanii dela marea Baltică sunt balti, ca şi letonii sau estonienii. Germanii, începând chiar cu cei dela Berlin, sunt slavi germanizaţi; bulgarii sunt tracii romanizaţi, apoi slavizaţi; serbii sunt iliri, amestecaţi cu elemente romane. Iată deci ce înseamnă rasa. Slavii din Silezia aparţin unei ramuri deosebite decare aparţin şi o parte a Germaniei. La Început nimeni nu lucra la mine în Silezia. Mai târziu, caracterul naţional şi politic al Sileziei se schimbă. Polonia se formează ca un puternic Stat. Cehia s’a format ca un ducat în legătură cucoroana germană. Statul polon s, avut cândva un caracter unitar, dar dela o bucată de vreme el s’a desfăcut în mai multe voevodate, cari apoi devin palatinate. Acestea, la un moment dat, aveau tendința să devină state independente. Astfel că Polonia, devine, la un moment dat, mai multe... Polonii. Atunci Silezia devine Stat de sine stătător. Deci cea dintâi împărţire a Poloniei, a venit din interiorul ei. ' im Meat ishomeh fakarneşte unei naţiuni o epocă grea. Această împărţire a ţinut până in secolul, al XIV, când Ladislaw Piticul a restabilit, în 1330, unitatea Poloniei. Mai târziu s-a văzut că politica imperialistă a No Cazimir cel Mare, a fost o primejdie pentru viitorul Poloniei. Silezia a urmat şi ea exemplul de împărţire de la Polonia. La un moment dat Silezia era divizată în vreo 16 părţi. Influenţa germană devine atunci puternică sub toate raporturile. Dar a mai pătruns aci şi o influenţă franceză. Prin urmare, pe la 1400 avem o Silezie cu caracter slav, supusă unei influenţe germane, iar prin legătura Boemiei cu dinastia de Luxemburg, a unei influenţe franceze. De la o bucată de vreme Boemia se ridică împotriva stăpânirii germane. Husiţii au ridicat din mijlocul lor un rege. Deasemeni se ştie că Matiaş Corvin, care era român, a stăpânit în mai multe rânduri Silezia. De altfel, şi-a întins stăpânirea până la Viena. După el vine Vladislav, care era polon şi care lasă mână liberă Sileziei.Astfel că Silezia a căzut sub stapânirea habsburgică, care a fost cu stăpânire aspră. Când s’a ridicat Boethia împotriva habsburgică, atunci şi în părţile Sileziei s’au produs fenomenele сот timporane. Din momentul acesta Silezia nui mai era decât o sdreanţâ austriacă* Orice viaţă locală era desfiinţată. Lumea s’a aruncat lacomă asupra’ provinciei numai pentrucă aci erau mine bogate. Aceasta este starea Sileziei până la Maria Tereza. Apoi pe vremea lui Frédéric al II-lea, Germania a făcut două războaie pentru Silezia pe care apoi ai cucerit-o. Silezia prusacă datoreşte lui Frédéric al II-lea prosperitatea ei, pentru că acesta era mare gospodar a popoarelor moştenite sau cucerite”. In încheiere d. prof. Nicolae Iorga arată cum înţelege d-sa să trateze o problemă istorică, dându-i o interpretare românească, dar strict obiectivă. Conferința du ple a fost urmărită cu viu interes de auditoriu, cu toate că în timpul ei s’a întâmplat un regretabil incident, stingându-se lumina, din cauza unui defect al contorului electric. c. st. ВгаЯЯВЯЯВЯЯВЯЯЯЯЯНЯЯЯВЯШВЯЯИИВВВЯЯЯЯЯЯЯВВЯЯЯЯВВЯВВВШЯ ВИЯМИ D. PROF. N. IORGA Reluarea câtorva succese ale Teatrului Naţional Deschizând stagiunea cu ,,0 serii soare pierdută” de I. L. Caragiale, în seara de Luni, 2 Octombrie, Teatrul Naţional va relua în prima săptămână de activitate câteva din succesele trecutei stagiuni. Astfel „Maria Baschlitzeff”, în versiunea d-rei Ticu Archip, „Titanic- Vals” de d. Tudor Muşatescu,„Duduca Sevastiţa” de d. Ion Sân-Giorgiu, „Madame Sans Gene” de Victorien Sardou şi Emile Moreau, ,,Ion al Vădanei” de d. N. Kiriţescu, „Cocoşul negru” de d. Victor Eftimiu vor alcătui repertoriulprimei săptămâni al Teatrului Naţional. 'LITERATURA ORIGINALA IN ASTOALA STA...... - GUME ’ы‘ " In afara lucrărilor străine, clasice sau de reputaţie universală, Teatrul Naţional va da o deosebită atenţie in cursul acestei stagiuni, literaturii dramatice româneşti. Actuala Direcţie doreşte să reprezinte, într’un timp cât mai scurt, toate piesele originale admise de Comitetul de lectură şi nejucate încă. Eri s’a pus in repetiţie noua lucrare dramatică a d-nei Claudia Milion jr „Fericirea mea’’, intr’o distribuţie aleasă. Еяаавшввввавоввяядвввявявя Teatrul „Muncă şi voe bună1" Din motive technice, matineul pentru copii de astăzi, cu „Scufiţa, Roşie”, e suspendat!. Cu începere de mâine 1 Oct., la matineurile pentru copii de Joi, Sâmbătă şi Duminică, ora 3 d. a., se vor juca două piese: „Cinci nâinîi" comedie într’un act de Gr. Raz, după povestirea: Iul- Ion Greamga şi „Motanul Ineditat“, comedia intr’un prolog şi 3 tablouri de Adrian Maniu şi George Silviu. Astăzi şi în fiecare seară, la ora 8.30, comedia de aventuri senzaţionale „Shen’ok Holmes", marele succes al stagiunii, în aceeaşi distribuţie minunată de la premieră. Direcţia de scenă Victor Ion Popa* HI la a 9QE3E Noutăţi literare PeqijE Вовек, Inger В&грШог Admirabila bibliotecă „Energia" a Fundaţiei pentru Literatură şi Artă „Regele Carol I" se va îmbogăţi in câteva zile cu un nou volum, semnat de Pearl Buck, celebra autoare a „Ogorului" şi recenta laureată a premiului Nobel, „Inger Luptător", tradus din limba engleză de d. Mircea Eliade. După pateticul portret al mamei sale din „Mama", marea scriitoare americană prezintă în „înger Luptător", pe acela, al tatălui său, fost misionar în China. Ani de zile, acest om de o rară abnegaţie, bravură şi devoţiune a predicat, a botezat şi a avut conflicte violente cu ceilalţi misionari într’un teritoriu pe cât de vast pe atât de necunoscut, in unele sate fugea gonit de câini, în altele era bătut, într’altul a fost prins de bandiţi. Dar de cele mai multe ori chinezii îl ascultau cu răbdare şi politeţă, socotindu-l un om bun, puţin posedat, care-şi ispăşea probabil în acest mod cine ştie ce păcat. înger Luptător este astfel un document uman de o profundă semnificaţie. O carte bogată şi variată, plină din dinamism O nildă 1° -яга ent-á-c şi —in acelaş timp — o operă exemplară de devoţiune filială. BIBLIOTECA MICA ENCICLOPEDIE Ar, sg.e cgrd 11“ va lansa în curând o nouă colecţie, întitulată „Mica Enciclopedie", care îşi propune să fie o bibliotecă de largă vulgarizare ştiinţifică şi literară, adaptată nevoilor publicului românesc. Primul volum al secţiei ştiinţifice . „Calculul Probabilităţilor" de d-nii prof. Octav Onicescu şi Gh. Mihoc va fi în vitrinele librăriilor chiar peste câteva zile, demonstrând cât se poate de clar ce va fi această Mică Enciclopedie. Cu o competenţă şi o luciditate exemplară, cei doi autori — autorităţi de mult recunoscute în domeniul respectiv — expun, analizează şi explică noţiunile fundamentale ale disciplinei pe care se bazează aproape toate ramurile Fizice şi linele ramuri ale Chimiei şi Biologiei, izbutind să le facă înţelese, asimilate şi apreciate de orice ostitor inteligent. Acest volum va fi urmat la un scurt interval de un al doilea despre „Radioelectricitate" de d Ind. I. Konteschweller şi de primul volum al secţiei liberare, semnat de djplfflfcfiUb Brăttflatt. ----------