Romănulŭ, ianuarie 1862 (Anul 6, nr. 1-27)

1862-01-24 / nr. 24

Din kausa sirbitorrieî nagionale de astizi ziariujü uu va euii mine. REVI3TÂ POLÎtÎcâT 1MJCURESCÍ, 24 S"iS Ministerium s’a kompusu astafelü kumii l’am anungiatu eri, afari numai de lucririle publice unde s’a numiții definitivii d. lon Sturza. Ea bine in sfirmit ajunnl mi la ziua cea mare, ziua dupe kare de sekli a suspinat sufletul Rominiei, ziua ce era datinati a fi cea mai frumosi din mika salbi de zile fericite ce a avut gloriasa, frumósa mi nenorocita Rominii. Nlii cu tóte acestea, nemericia, ka se nu zicem mai mult, acelora kari au guvernat géra, acelora kari n’au kredingi în a marea mi inteliginga poporului Romm, au fikut ka kiar ziua cea mare se fii întristați, chinuiti, stropiți ku temeri, ku întristiî mi ku kalomnie. Nu este astizi ziua se vorbim mai mult despre cestinul atitu de triste mi despre resultatele mi mai triste, mi mai dureros» ce poti ave. Suntem însi singi a vorbi, fii mikar în kite-vamie, despre durerosa scrie ce a respindit-o guvernul ki adiki, o multime de sitiii din județulu Nfovu s’ar fi revoltat m’ar fi mi ucisu pe supt administratoriul lor, d. Notara. Dupi acesti guvernulu a trimisă acolo o kompanii saö doni din omttre Bi’un eskadron de kavalarie, mi eki gera presintati in reskón, eki Romi mi infigimi agi Europei ka Druzi mi Maronigl, kari se miceliresku unii p’alun, m’acesta In ajunulu kindü avem se serbim ziua cea mare a Unirii, in ajunulu kindü avem mai multü miri de fikutü, adici nu numai Unirea ci. Contopirea Moldo-Valahiei. N’avem, din nenorocire nici o sorie positivi în privința celor petrecute la satele înkriminate, ni se spune însi ki supta Prefekturui nu este nici ucisa, dar nici kiar ninit mikar mi ki astüfelü guvernul a respîndit noie mtiri neadevirate mi kaiomnî perikulose. Vedem apoi în ziariulü din Bukuremti Independinga unü raporta data kitre d. Prefekt de Ilfovski de la 28 Decembre de unu revisoriu alu Prefektureî kare konține cele mai marĭ akusiri kontra d-lui Notara. Publikim mi noi mai la vale acelü raportü. Akum ne aplinem de ori ce esplikirî mi ne mirginim a zice tutor Rominilor mi cetigimiloru din toate dreptele, din Bukuremti, a fi destepul, m’a vegia ku cea mai mare irigare de sémi mai ku sémi pentru ziua de la 24 ianuarii. Seim, înțelegem ki fii care se simte condus de inima sa a serba acea zi mare, a vedé pe fragii sei de peste Milkov, pe Domnul Rominiloru ma-i saluta cu amöre. Dar iumai ar ti mai intelepta se se apgin, mi daki nu potű, daki inima nu-i lași a se apline apoi se vegheze, mi se nu respundi la nici o provocare. Oricine ar respunde la ori ce atakurî, provokiri, fii kita de mari, va fi un smintită sau un tnditoru alu Patriei. Romín, serbagi în inimele vóstre ziua cea mare, dar vegi agi, mi, ku a vostri îngelepciune, facegi se kazi intrigele inimiciloru nagiunii mi se se sfirame bursele în kari voru ei se faki se kazi mi se pear Unirea si Mirirea Rominiei. Torino, 26 ianuarie. Generaliul Kalergi a sosita aici mi va înficima regelui Vittorio Emanuele scrisoriele sale de autorisagiune ka ambasadorii ale Regelui greciei. Kalergi, kare tot d’o dati este akreditata mi la curtea Franciei, va rimme aici 6 luni de zile și, dupi plecarea lui, va lisa în locu-i un secretarii de legagiune ka represintante. — New York, 15 ianuarie. Senatura a lipedat propunerea despre abordarea unei despăgubiri proprietariului combiei engleze „Perthshire“. Ministrul de resbelü, d. Cameron a demisionat. D. Staunton a fost numit in lokul ambasadoriu la curtea Rusiei. —(Aceaiui zi dupi amuzi-zi) domnu Seward, respunzindu la nota austriaki atingitoriu de afacerea kombiei ,,Trent“, zise: Austria va vede din korespondingi oficiale ku Francia mi Engintera, ki Staturile Unite nu suntu kapabile a tulbura pacea, ki, din kontra, sunt drepte mi amiccali în relagiunile lorü ka nagiunile stnine. Guvernulu federatiunii va fi mul gimitit, daca opasiunea actuale va provoca o revisiune a unora legi internagionali mi va stipula mai bine ini mai si muritu drepturile ii datoriele Sfaturilorü in timpu de resbelü.— Se zice ki d. Kameron arti fi data demisiunea sa în urma cererii Lordului Lincoln. Senatulü a priimitu propunerea pentru despăgubirea combiei engleze „Pertshire“. (Care din aceste doue versiuni din aceași zi este adeverati?). Se amteptiki kongresulu va da autorisarea pentru emisiunea de 100 milione dolari în obligațiuni ale tesaurului. — Generalulu uniunii d. Garfield a bizuti pe Konfederații de supt Mareșalulu Humphrey. — O alti de pemîi de la New York, totu de la 15 Ianuariti zice: La Congresü s’a cerutu mnu kreditü pentru esposigiunea de la London- Domnu Owan Levejoy zise: ne este d’ajunsu a fi fostă desonoratü mi maltratată de Engistera; este mai bine pentru noi a nu trimite nimica la esposigiune mi a rimmea a kasi pîni vomă fi în stare a bate Engistera. După ce insureligiunea va fi învinși, ne vome alia ku Francia mi ku Rusia, ba se luima posesiunile orientali ale Engliterei — Havanah. 7 Ianuariu. Generaliul Prima plekaiu la 28 Decembre, insogiu d’o parte a kontiginte- lui francesa, pentru Veracruzi. D’atunci au mai plekată 2000 omeni trupe mi o korabii englesi de resbelu pentru Veracruz. Monitoriulü meksikanii kredeki Meksikulü póte întreprinde o kompanii ku 150,000 omeni și 100 tunuri, Meksikanii vorü se faki resistingi la Tampiko. Uraga aperi tóte bine, ce pleki de la Veracruz, ku 20,000 ómeni. Jouarez a publikata o problamațiune în care cere ka Meksikanii se uite certele lorü mi K# se unéski pentru aperarea gerei. — Bruxeles, 25 Ianuarie. Ziariulü Independance scrie: Martori okulari descriu priimirea Cardinalului Chigika forte rece. Guvernulu Franciei, abia se zice, a priimitu ku mare receli plingerile Comitelui Reclberg in contra uneltirii prii Piemontelui în Veneția. — Petersburg 25 Ianuarie. Gazeta senatului de astizi anungi ki Issraeligii ku diplome de universitate, medici si chirurgi, pot intra în orice ramure a serviciului statului, ka komerciangi potă locui ori unde voieskii mi potü gine servitori israeliți. Israeligiî ce ginü de ministeriumu instrukgiunii publice, profesori inspektori de skule mi daskili de skule suntü skutigî de kontribugiune mi potü dobindi dekoragiuni. — Viena, 25 Ianuarie. Afirmit din sorginte sikan ki din partea ministeriului s’a propusă Maiestigii sale de sevîrmita reabilitare a baronului Billersdorf mi ki acesti propunere a fostă priimiti de Maiestatea sa; în urma aceștia s’a acordatu fostului cancelariu mi aktualele deputat alü senatului demnitatea de konciliariu intimă uni tóte dekoragiunile ce le a avută mai ’nainte. Tot d’o dați putema anungia ka positiva, ki în Ministeriu s’a luat decisiunea d’a inkredinga definitivă Comitelui Wickenburg direkgiunea departamentului Marinei, ce se va crea din nou, mici acesti devisione a priimit înalta aprobare. — In privinga avetiriloră foielorü belgice, engrese mi germane asupra proiektului pretinsă alü kabinetului vienesti, d’a adresa puterilor mari europiane o noti prin care se con desarmarea Piemontelui, afirma ki acesti nuveli nu este mai multă adeverati de kitu versiunea, publikati intr’o foaii vienese, despe nisce esplikagiuni, ce s’ar fi fikutü Intre Cabinetele Vienei mi ale Tuilerielorü, esplikagiuni, kari ar karakterisa relagiunile kurgiloru de la Viena mi de la Paris ka fórte favorabili. Daci înaintea unui timp, nu pre departe se va fi fixut între comitele Rechberg și ducele de Gramonta o schimbare verbale de idei, care, în privinga situagiunii momentane a Franciei și Austriei vis-a-vi de afacerile Italiei, pare a constata momentană lipsa de pericle pentru iaginerea picii, totumi pare si de o parte mi de alta. Kabinetele au remasa fórte departe d’a fi schimbată într’unu kipü oficiale asemenea deklaragiunî, prekumü se atribue ku atita asikurare Kabinetelorti de la Viena ii Paris. Cu tóte acestea nu vomu tigidui ki in zilele trecute s’au ocupatu la Paris cu seriositate de starea lucruriloru în Italia în raportu ku konduita observați din partea Austriei. Dar dupi ceia ce afirma din sorginte sikuri, ne indoimu foarte ii Kabinetulu Tuberieloru si fii atita de bine înteles ku konduita Austriei in contra Italiei prekumu se asiguri de vre kiteva zile. Dupi Informigiunile nóstre nu putemu asigura alta nimika, de kit ki kabinetulü Tuilerielorü voiesce mait bine kurgii din Torino, mi ín őri ce kasü mai multü bine de kitü Austriei. Evenimente, kare se voll konfirma desevírmitü opiniunea nóstri. D’aceea nu putemu ave mare íncredere Ín facia amikale ce ni se arati d’un oarecare timpu de la Parisü. — Moster, 24 ianuarie. insigingii au lepidatu kategoriceste propunerea de amnistii a lui Ümer Pamia. In urma acesteia Derviuiü-Pama a plecat kurri bataíiuaí iar ka tóle trupele iregularie. In doue direkgiuni de la Trebigne spre a deschide calea la Ragusa mi a ataca cu puterie unite Zubzi, pe care insurgingii incepu a evacua. — Ragusa, 25 ianuarie. Dervina- Pamia a sosit la Poglizza. Insurgingii s’au retrasu fin a face resistingi, mi au arsa kasele, kari In parte s’au stinsu de kitre trupele turce. Luca Vucalovici a bizutu în disgragii lungi principele Muntenegrului si va fi inlocuitu de Petre Matanovici, kare se amtepti duminiki la Zubzi. — Berlin, 24 ianuarie. Komisiunea kamerei deputagiloru atingitorie de kamera superiorii a kompturilorü» alesu astizi de premedinte pe domnu Kühne, și komisiunea pentru rinduiala provinciale a poliției pe domnu Waldeck de premedinte. — Dresden, 25 ianuarie. „Dresdner Journal 4 de astizi publiki o ordine ministeriale, prin care incerdilă în totu regatulu Sacsoniei visarea pasporturilor, A iäiliL MEMORIELE lui Giuseppe Garibaldi (1807-1859) . Scrise de el însuși, publicate de d. A. Dumas eu uă introducere și traduse de d-nu D. NEGULICI. (Urmare).] XXXVII. PROFESORIU DE MATEMATICI ȘI CURTIARIU. în Montevideo trăsei la casa unui amici, numita Napoleone Castelini. Suntu pre multa datoria amabilității sale și a femeiei sale spre a puteastű felu seme acitedfl de ei, decăt și prin recunoscinția ce se păstrește, recunoștinția ce nu mai pucina resimpții pentru ceilalți ai mei scumpi G. B. Cuneo, — acesta amicii ala intrigei mele viețe, — și frații Antonini și Giovani RisolWioli După ce cheltuii puținii bani proveniți din vinotarea peilori mele de bou, decisei, spre a nu ramâne împreună cu femeia și copilul, în sarcina amicilor mei, d’a întreprinde doue industrie, cari, câtă se o mărturescD, că ele amîndoue și întrunite, abia îmi ajungeau pentru trebuințele mele. Cea d’ăntesă era acea de curitäriu (comisionari) de mărfuri; purtam cu mine probe de tote soiurile. Aveam de tóte de la pâte d’Italie pînă la stofe de Rouen. Cea d’a doua era acea de profesoriu de Matematică în casa stimabilelui d. Paolo Semides. Acesta feliu de vieță dură pînă la intrarea mea în legiunea privitaie. Cestiunea de Rio-Grande începea a se regula și a se statornici. In acea parte de locu nu mai aveam nimicü de făcutu. Republica privitaie, — asta fiina se numia republica de Montevideo, — sosindu-me liberii, nu întărși să a-mi oferi uă compensare mai în armoniă cu mijjlocele mele, și mai cu semn cu caracteriulu meu, decâtu meseriele de profesoriu de matematică si de colportorii de probe. Mi se oferi și aceptat comandamentulu corvetei Constituțiunea. Scadra privitare se găsia supta ordinile colonelului Cose, și cea de Buenos- Aires supta ordinile generaliului Brown. Mai multe întilniri și mai multe lupte urmaseră între ambele scadre, daru ele n’avuseseră decătu resultate de mijjloci. Cătră același timpu, unu pre care Vidai, de tristă memorie, fu insarcinata cu ministeriamü generale ale Republicei. Una din primele și cele mai deplăngibile fapte ale acestui oraș, fu d’a se desface de scadra ce pretindea a fi pré costătoriă pentru Stătu. Astă scadră care costase sume imense pe Republică, și care întreținută, precum lucruri era facile de facuta atunci, putea se constitue uă preeminință însemnată asupra Platei, fu distruită cu desăvîrșire și materialele dilapidate. Fui destinatü la uăspedițiune de la resultatulü cănia urma se nască multe eveniminte. Fui trimisü la Corientes, cu brigantinul de optis-spre-diece tunuri Pe» regra. Elü avea deosebitu d’aceste optuspre-zece bucăți d’artilerie, încă alte doue tunuri (a pivot.) In împreună înțelegere cu mine urma se navige și goeleta Procida. Corientes lupta atunci în contra lui Rosas, și eram ordinată a-I da ajutoră în mișcările sale contra puteriloru dictatoriului. Pate că spedițiunea avea unu altu scopu, daru acesta era secretulu d. ministru generale. PARTEA A DOUA. I. Totul perdutu, afară de onore. Adeveratulu motivă alü spedițiunii n’a fost: d’a da ajutoriu locuitorilorü de Corientes și d’a î aprovisiona, ei acela d’a se curăți de mine. Cumü, fiindu ăncă asta-fe.Vl de neînsemnată, aveamu deja inemici asta-felu de puternici? Asta e una secreta ce n’am pututu descoperi nici uă dată. La intrarea mea în fluviu, armia privitaie s’afla la San Jose în Uruguay și acea a lui Őribe la Boyada capitalea provinciei de Entre-Rios. smendaué se preparau la luptă, și armata de Corientes se dispunea, la rândul seu, a se uni cu cea privitare. Mi se ordinase a înainta in susula Paranei pînă la Corientes, adică pînă la uă distanță de ș ose sute mile între doue țermuri inamice, fiind o încă, și gonită două escadră de patru ori mai mare decâta a mea. In întreguli acesta cursa, nu puteam se me cobora pe uscatü, decätü pe la insule, sau pe la țermurile pustii. Când u ești din Montevideo, avuia susțină că primă luptă contra bateriei de la Martin-Garcia, insulă situatatea loculu unde se împreună ambele mari fluviurii Urunguay și Parana, și pe lîngă care urmează neapărată a trece, fiindu ca numai una singura canala esistă la uă jumătate bătuiă de tuna de insulă, pentru trecerea bastimentelor de orecare greutate. Avui cățiva morți, și între aceștiea, una bravă oficiăriă italiană, Pocaroba, uă ghiulea îl tăiă capul. Mai avui ăncă, peste aceștia, opta sau țiece răniți, ba trei mile de la intui» Martin Gra;