Romănulŭ, septembrie 1862 (Anul 6, nr. 245-273)
1862-09-26 / nr. 269
MIERCURI. VOIESCE Va cși iulele dele aiara de Lunia și a.dona-iji Adonarea pentru Bucuresci pe ura.si anii 128 lei Seáe lune............................................................. 64 —trei lune............................................................ 32 — Pe lună.............................................................. 11 — Unu esemplanü............. .... ...a .......... 24 par înșciințârile linia de 30 litere. * ........... 1 lefi luserțiunî și reolivni» linii» «...ai...... 3 lei grar. 260. Altul VI. (ARTIGLELE TRIMISE ȘI NEPUBLICATE. RE VOR RELE.j Direptoriulü griului: C. A. Rosetti. — Gerantü respung etoriü: I. Albescu. Pentru abonare și reclamări se vor adresa la Administratoriul cjiariului d. C. P. Ancescu, Pas. Roman No. 13. 26 Septembre 1862. I . TIMITE SPATE ȘI VEI FI. Abonarea pentru districte pe anu..............152 lei Șase lune............................................................... 76 — Trei lune................................................................ 38 — Abonamentele începu la 1 și 16 ale flecării lune. Ele se fac și în districte la corespondinții pariului și prin poște. La Paris la d. Hallegrain, rue de l’ancienr Comédie, 5; pe trimestru 20 franci. în Austria la direcțiunile poștale și la agințele de abonare, pe trimestru 10 fiorini argintii valută austriacă. ST VES ECITÉS, după Serbătoriă. BIABIU POLITICU, COMERCIALE, LITERARUL „Darea socotelelor“ este o „regulă la care urmeza a fi sa-. „puse TOTE stabilimentele de „bine-facexe dintr’unu Statu.“ (Exportu alu Minist Kultelorn catra M. S. Domnulu, 1 Sept confirmații la 4 Sept.). DEPEȘIĂ TELEGRAFICĂ. (Serifiulu •particulariă alu „Romănulu“J Belgrad, 6 Oktobre. Demolirea baricadeloră a început și. Agitațiunea poporului este mare. Torino, 6 Oktobre. S’a publikatu amnestia pentru Garibaldi,s.i care a petrecutu o napte rea. London, 6 Oktobre. Ieri. Duminiki, s’a ținută unu Meeting pentru Garibaldi la Hydepark’. Garibaldianii și Irlandesii s’aă bitută. REVISTA POLITICĂ. Bucuimi, 25 Rapciune, 7 Brumarelu. Ziariele streine urmezi a se ocupa cu dokumentele publikate de Monitoriu și impresiunea este totü favorabile. Opiniunea publiki, deși nu este firi pre kari temeri despre o noui schimbare a timpului politikii, kare în urma notei Monitoriului pare a se lumina a senină, totuși spere kt în kurîndă o soluțiune va veni a pune kapeta știrii prekarie aktuale. Se asigure ki Principele Napoleone n’ar fi voita a merge la Torino pentru hisitoria Principesei Pia, care s’a celebratu la 27 Septembre, debită cu condițiunea d’a fi purtitoriu de nesue síiri favorabili hausei unitățiî italiane. Imperatulu ar fi iesut stiruingeloru principelui și Ministrilorüsei Thouvenel, Persigny și Fould, kare fire aiesta pireau demiși a-șî da demisiunile. Resultatul acestei vederi a fostit publikarea in Monitoriu a ziselor documente, pe care d. Thouvenel o ferea de multă miri. O scrisorii a lui Vittorio Emmanuele ar fi contribuită asemene la acesta publikare. în fine se zice la manifestările entusiaste bu kari a fostă primită în Italia aperitoriumü unitițiî italiane, Principele Napoleone, nu voră fi și d’asti dați urmate d’o desilusiune, nici din kontra guvernală francese s’ar fi preparinda a lua mesuje spre a da satisfacere simprmîntului generale alu Italiei. Deja s’asiluri ki s’ar fi și trimisă o noti guvernului papale, prin care guvernarii imperiale îi declare ki, în fața eternului seu non possumus, renunți la ori de politika de împliniune. Apoi plecarea d-lui Lavalette din Roma si skomptură akreditatü ki nu se va mai intarne acolo, din kausi ki a filiată îndestule fericiri spre a aduce pe Smtulu-Skaună la o consiliare, di și mai multi valóre vorbeloru despre o soluțiune kurîndi a iestiunii romane. Fiindă ki vorbirimă de d. Lavalette, se spune că ki la 30 Septembre ajunsese la Marsilia, de unde a pornită îndati spre Paris. Pe lingi tote aceste știri se pară de bună augura, se adauge o concentrare de oștiri italiane spre fruntariele papali, la Rieti, Spoleto și Perugia, care este interpretați într’una modă favorabile. Apoi komandantele francese din Roma, de Montebello, a desmințită știrea despre o murire a garnisorii franțese, pe care ne aduse să aminte ki o anunți să nu triumfă gazetele austriace. Uil în timpulaiestu-a la Torino asemenea lucruri se pară a porni pe o cale mai liberale. Se asiguri ki în kurîndă se va publika amnisia pentru Garibaldi și ai sei. Apoi în Consiliulu regelui partita liberale pare a fi triumfat „Potă garanta formale, zise porespondinții din Torino, ki s’a renunțată la formarea unui ministeriu militariă, s’a renunțată la starea de încongiurare, la suprimerea tarielorii, etc. s.TH njlunini.rlaiCI, ,,Treî miniștri erau otrîțî a-șî da demisiunea daki partita militarii ar fi predominată. Astizi, acești trei miniștri, d-lî Sella, Pepoli și Depretis, remină în funcțiuniie loră. „Azi despinogi s’a oferită d-lui Pepoli ministerială de interne și a primită. Se șiie k’ar fi primită numai ku kondițiuțnea ka înainte de 6 luni se se pronunție amnistia.,a[HI rr, as „D. Rattazzi, konservi președinția konsiliului și ie portofoliulă de esterne. ..Asti kombinarea konsternată pe partita militarii. Amnistia mai alesă îi pare monstruosi.“ în fine, ka resumatu ală tutoră similoră se avemă, putemu zise ki astizi orizontere spre Italia e spre senină ; faici ierulă ka se nu se înnoureze carist! » Kisitoria pisiniipesei Pia s”a celebrată la 27 în kapela regale. Regele Portugaliei era represintatu de principele de Carignan. Patru archipistorî stnkțonâă. Regele , familia regale , Principele Napoleone, principesele Clotilda și Matilda asistent. Sora a fostă mare serbitorii la curte. A doua zi noua regim, însoțiți de regele Italiei și de familia sa, de Principele și principesa Napoleone, au plecată la Genova, unde au fost priimiți cu mare entusiasmu. Regina Portugaliei, însoțiți de principele Humbert, s’a îmbarcată pe corabia Bartolomeo-Diaz, care care merge dreptă la Lisabona. Principele Napoleone și sora sea s’aă îmbirkată pe vaporea Principele Jerome pentru Marsilia. Rele se ziseamă noi despre noulă ministeriu, sau mai bine despre reformatulă ministeriă prussiană, se confirmi akumă de kiírt mai tdte ziariele streine: „în Prussia, zise l’Opinion Nationale, ministeriulă remine realijionaiiă, cu tóté modifikbrile iea suferită. D. de Bismark, noulă președinte ală consiliului, împirtișește, se asigure, tóte ideiele regelui asupra neiesitițî reorganisirii militarie. „O kredemu firi anevoingii, de óre ie nu e vorbi, în fondu, de kita d’a da o ultimi lovituri landwehreî, adiki militjiei poporarie, spre a asigura armatei regularie, ai kirii ofițikrî suntu togi lungi din sînulu nobilimii, o influinjiii preponderante în beneficiulu reakijiuniî. „D. de Bismark, in adeveră, era în 1857 din fraciunea cea mai retrogradi a partitei konservatorie; eră susținea aceleași idee în 1849 la Kîm era deputațiloru. De atunci înkua și ■u schimbată opiniunile, ieră puțină asta s’afirmi și noi nu ne îndoimă ; dară într’ună omă se simple totă de ana laptele se asuptă în kopiliria sea și prinlipiele se a priimitu în juneta sea și a profesată în etatea sea mature. Gazetta nationale nu se spirii de politika kabinetuluî. Ea pune în poporă toti încrederea se a speri în energia lui spre a skipa Konstituțiunea de perikluin se a ameninți, și nu recunoste guvernului destule kapatitiți aktive , spre a triumfa de justele cerințe ale națiunii, represintati de majoritatea Adunirii. Dorimă la aceste speranție se țu fii amigite. Dară o imense strigare se ridici din tabera feudale;-se arati regelui Guilelmu ună adeverată naufragiuu ală drepturilorusele constituționali, de nu va ține peplu pretensiuniloru insolinți și proiectelor subversive ale partitei liberale. „O pretinsă soțietate poporarii (Volks verein) a trimisă Kamereî senioriloră o adresi redaktati în aceste sensă. Tendințele demokratice ale Kamerei sunt formale denunțate. Adunarea represintangiloră , dup’aiestă Volksverein, n’are debită unu skopă d’a muta în profitală seă lentru de gravitate ală puterii, și d’a lipi regelui puteree militarii ka și dispun ea de dînsa dupi voiiî. Asemeni argumente, deși nu suntu în realitate de lokă seriose, potă din nefericire ritui spiritulă regelui Guilemă. Este temika Maiestatea sea Prusiaus, spre a abate periklulă io plaie unora alături în ochii sei, se in anine Kamera pentru o luni, ka s’o disolve în acestă intervale. Gazeta Stelei prezite kiară o asemenea resoluțiune.“ Opiniunea publici spere totuși ki aieste preziteri nu se vor realisa, ki regele va vede ki voinția naționale nu este pentru mesurele ie să konsiliezi reakțiunea a lua, și ki, vizîndă aiesta, va reintra pe calea lea buni. Manifestările întregului poporă germană, recunostința votati la Weimar Kamereî prusiane, cântă fapte kari aru trebui si deskizi okiî puterniciloră terrei ; ei ară trebui si vezi ki voinția poporarii se pronunții kontra armateloră permaninți, kari kosti atită de multă pe națiuni, prin întreținerea loru, prin ripirea a mii de brane de la lukralu pămîntului și prin alte mulțimi de neajunsuri; ki ea voiește miliția poporarii, singura instituțune militarii, liberale și care nu este o suriim pentru națiune. Si sperimu daru ki iei la putere voră înțelege în fine ki nu e vidții pentru dînșii, debită de se voră rizima în voinția națunale, pe branele vînose și robuste ale poporului ; ki guvernele aielea iese kulki la umbra ostiritoră permaninți numai și kare spere a se minține numai prin supunera loru orbeski, pițesku și voră piți totă de una ka aieî ómeni imprudințî kari se kulii la umbra aielui arbure amerikanü, a kirui aparin ți e așia de miruți și pomposi și a kirui adepostire de mortea. „Nu trebue, zise Victor Hugo, a adormi nii la umbra unui mancevillier, nici la umbra unei armate!“ Singura umbre supt care ună guvernă se póte adeposti ku siguranți este iubirea, este încrederea, este în rusiasmulu națiunii. Vai de guvernele se n’o înțelegă! Sfirie din Amerika uimezi acum a fi favorabili uniunii. După viktoria de la Hagerstown, unionistic a mai repurtată lnte-va fuiese, întrebari trebue se însemnamă reluarea orașiului Harpers-Ferg, care se predase separatiștiioră. Guvernul federale (unionistă) a dată ordini de a se konfiska, în Misouri, averile leleră kompromisi ka partisan ai Sudului. Konfiskarea se prețueste la o valore de 50 milione de dolari. Se spere însi ki aiestu resbelu neferiit, kare de la începutulu seu pîm la Augustă a costatu numai pe Sudu 347 de milione de dolari adici 5,066,000,000 de lei. Congresulu de la Sudu a și adoptată o moțiune care are de scopu a propune guvernului unionistă o înțelegere asupra mesujeloră se trebuescă luate spre a îndulci ororile resbeluluî. Le sperima ka acesti înțelegere se va faie și ki ororile resbelului voru înceta. Berlin, 29 Septembre. Ședința komisiunii budgetului. Miniștrii Bismarck și Roon asistă. La întrebarea, dari noulă periodă de sesiune începe niki în anulă acesta, a declaratu domnulu Bismarck ki guvernulă n’a luată nici nici o densiune, și konsideri terminulă ca ună felă de armistițiu, ka o formare de împiiuire a konflictului. înfușiarea budgetului în anulă acestua va fi pute ku putinți, lipsarea lui însi nu. La obiekțiunea, ki o prelucrare a budgetului militariă pentru 1863 va fi ku putinți pini la 1 Noembre, a declaratu domnu Roon, ki intervalele de la mizălocală lui Oktobre, kindă, dupe probabilitate, se va termina sesiunea aktuale, pini la îneputur lui Noembre, n’ar fi de ajunsă pentru înfușiarea budgetului și proiectului de lege. D. Bismarck a repetită: Scopul guvernului în retragerea budgetului pentru 1863 este d’a face cu putinți o învoieli și o împruiuire. — Ședința viitórii s’a fi plata pentru mine (30)’ sord. Berlin, 1 Oktobre. în komisiunea budgetului aă fostă presint Domnii de Bismarck si de Roon. în sedința de eri sére s’au luată urmitórele densiuni: 1. A invita guvernulă statului, se înfișeze budgetulu pentru 1863 Kamerei deputațioru, spre a lu pute diskuta și resolve, dupi spiritulă konstituțiunii, atită de kurîndă în kiită se se poți urma lipsarea lui viki înainte de anulă 1863. 2. Este ună aktă antikonstituțonale kmdu guvernulă Statului deiide o cheltuieli, kare a fostă refusati de kamera deputațioru. Puntulu mntîiu a fostă adoptată ku tóte voturile în kontra patru; puntulu alu douile a fostă assemenea adoptată ku tóte voturile în kontra doui. — Domnu Bismarck a kombitatu principiulu ki o lipsare prealabile a burgetului ar fi konstituționale neiesarii, și Ici e vorba aii d’o lupți pentru limitele intre puterea korónei și’ntre puterea perlamentarii. Respres de mai multe ori dorința sinteri a unei înțelegeri, unei împliniri, în aceiasi sensă a vorbită și domnu Boon, deklarindă, însi, ki înfișiarea unei legi și a statului nou, înainte de finitulu anului, precumu dereste, kamera este inesekutabile. — Berlin, 2 Oktobre. Unu artiklu din Gazeta stelei (Sternzeitung) diskuti densiunile komisiunii budgetului și zise ki nu este cu putinți a se gândi la o adevirati fipsare a budgetului înainte de intîiulu Ianuariu. Dupe resoluțiunea komisiunii budgetului kare deklare de antikonstituțonali keltuelele refusate de kamera deputațioru, gazeta zise si densiunea kamereî, ori kitu de definitivi și espresi serii, totă nu póte ave nici o urmare, prin kind nu dobîndeste, prin konsimpuimîntulu leloru lalte doue puteri ale statului, o forții legale. Refusulu kamereî deputațiloru la budgetulu statului, dobîndeste o semnifikațune praktiki numai atuniî kindu budgetulu prin aiestu refusu ajunge lege. Daru aiesta nu pate fi dorită kmdă treie prin kite trece puterile konstituționale (kamera deputațioru, kamera senioriloră și sanciunea regule). • — Berlin, 1 Oktobre, Ziariulü Kruin (Kreuzzeitung) de astăzi anunți : Ministrul de Stat în disponibilitate, Baronele de Bodelschwingfi, a fostă numită Ministru de finanțe. — Newyork, 20 Septembre. Resultatulloiziliei de la 17 nu este nici densiva. Perderea trupelor uniunii este între 6000 și 10,000 ómeni. Treisprezece generări au fost vulnerați, unulți omorîtă. Toți armia konfederațioră (separatiștiloră) s’a retrasă peste rîul Potomac. Garnisonea de la Monfordsville, compuși de trupe ale Uniunii în numeră de 4500 omeni, s’a supusă separatiștilor la 17. Separatiștii s’au îndreptată spre Winchester. Separatiștii, concentrațî lingi Goldsborough, aă intențiunea d’antaka Newbury în North Carolina. — Newyork, 22 Septembre. Unioniștii kalkun perderea konfederațiloră la 20,000 ómeni. Generaliulă Burnside a ocupată Harpers — Ferry, după acesta a trebutu peste rîul Potomac și di ajutoră generaliuluî MacClellan. Konfederațiî (separatiștii) s’afli în putere la malură virginiană ale rîului Potomac. Trupele uniunii trebu Potomaculă lîngi Sheppardstown și Williamspoint. Ziariulă „Movimento“ publiki urmitoarele amenunte despre starea siietiții lui Garibaldi. Generaliulă taie într’o posițiune ridicati în patură scă, cu spatele rizimată de perne împlute cu aeră. Piciorulă dreptă, vulnerată, e pusă pe ună aparată de bandage, și este forte subităă. Rana la glesni s’arîti negri și este adînci kitu doue înkiiiiture ale degetului felă mică, s’afli într’o nekontemti esfuberațiune. Partea superiorii a piciorului este mai înfiați, dar cauită micimea kitu și izolarea îmiliturei dovedestă o progresivi diminuare. General culă porti mici kundși a roșii iea purtată la Aspromonte. Tresurele lui, ku este pruneal unei slibirî la tîmple și o palidegi generale, nu suntă schimbate. P’ună skaunu lîngi patură se amă gisitu analile lui Tantă, în care litesie adesea și’n partea rea laută a aperetorii de musie.l Noptea trekuti, generariulă a pututut dormi kităra. Sare a pute schimba por sțiunea sa și a-șî prokura are karei ușiurare, este atîrnati de tavană ci frînghie, pe care o póte apuka cu minele; aiésta este singura mișcare ie este în stare se faki, îi plaie a vedea pe amilii sei împregiurară lui, dară ureste simple visite de politeți, asemene și visitele de mediui striini. „N’amă pe mediiiî mei,u zite, „și n potă se kuimă alții daki așia voi?‘ Profesoriulu Partridge a serută dreptă recompensi pentru visita lui la Varignano supskrierea autografi a generaliului suptă unu mită portretă ală se fotografiază. Doritoriulă Prandina s’ însiriinatu a procura domnului Partridge dorita semnituri; însușii generaliului o peni și portretul ă și-i zise numai „supskine generare,“ lu ki ie elîi fiku îndati. Rana lui Garibald era ori kuină gravi și mici nu se putea considera ki ori ie periklu a trecutu, dară în zilele dupi urmi s’a konstatatu o schimbare notabile spre bine Kura va fi lungi, forte lungi, sperimî însi ki seninetatea spiritului seă ș kiutarea îngrijiți a mechuilor Iui, prisoniiri împreună ku dînsulă, voră vom tribui multă la vindekarea ranei. Tre-