Romanulu, ianuarie 1869 (Anul 13)
1869-01-24
ANULU ALU TREISPREȚ?EDILEA ADMINISTRAȚIUNEA in PASAGIULU ROHAND, No. 1 REDACȚIUNEA 1N~'S«SAQA COLȚEA No. 42. VOIESCE ȘI VEI PUTEA. Lei n. Len. pe anu..... p. uapUciiu 48 p. distr. 58 Pe gese luni « « 24 « 29 Pe trei luni « « 12 « 15 pe uă lună « « 5 « 6 Unu esemplaru 24 bani. Pentru Paris, pe trimestru fr. 20. Pentru Austria « fior. 10 val. aust. SERVICIU TELEGRAFICIIAJill WUNÍSAMM I. FLORENZA 3 Februarie. Vă depășiă de la Atena spune că Cabinetul Bulgaris n a priimite declarațiunile Conferinței și a demisionată. BELGRAD, 3 Februarul, țariulu Serbia, constatând că conferința a remasa fără resultatu face a semtrevede scularea provinciilor Turcescî și a statelor suzerane în case de resbelu. ALGER, 2 Fevruarie. Francesii au căstigatQ uă victoria strălucită contra rebelilorü. (Serviciul particularü ale MONITORULUI). RPMA, 2 Februarie. — Se zice că Papa e greu bolnavű. BELGRAD, 3 Februarie. — yiariulü Serbia, îndoinduse de favorabilele resultatii ale Conferinței, zice că, în casa de resbelu între Turcia și Grecia este probabile că Serbia, Bulgaria, Macedonia, Herzegovina, Bosnia și Montenegro n’o se stea cu bradele încrucișate. Articlele trântise și nepublicate se vor pi arde. — Redactorii respundetorii EUGENII! CARADA. ««swn aSKfflffi SS șs ggmvx*TM***”'’-- -----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------— ADUNAREA DEPUTAȚILORU Ședința de Joud, 23 ianuarie 1869. Sub președinta d-lui C. A. Rosetti. După comunicările ordinare ale Jileî, se dă citire raportului comisiunii pentru verificarea titluriloră d-soră deputați aleși de colegiile vacante, D. Gheorghiu observă că libertatea alegerilor a fost călcată, căci nun VINERI, 24 IANUARIU 1869. LUMINEZA-TE ȘI VEI FI. Pentru abonamente, anunciuri și reclame a se adresa în Bucuresci, la administrațiunea diariului. In districte la corespondenții diariului și prin poștă. La Paris la D. Darras-H&llegrain rue de l’ancienne comedie No. 5. IN.TS Ulsmipi URIX.K Linia de SO litere................ 40 bani. Inserțiuni și reclame, linia.. 2 lei noul. Bucurosul “ Revue des Deux Mondes, în cronica politică prin care a încheiată anul 1868, consacră d-lui Ion Brătianu mai multe pagine, prin care enumeră crimele sale și care sunt: „ambițiunea pentru țara lui, dorința de independință deplină, și apoi bande armate, arsenală și aliandă cu Prusia și Rusia.“ Din tote case acuzarea cea mai frumosă este cea următore. „Celă dupe urmă adă, care l’a compromisă, este procederea destulă de ușoară în privința Turciei, uă epistolă neregulată adresată, de către ministrul afaceriloru străine, d. Golescu, către marele Viziră.“ Ințelegemă ca Ziariștii, carii aplică politica austriacă, se vorbesca în acestă modă, ceaa ceeasă voimă, ceaa ce avem datoriă se facem cunoscută Românilor, este una actă oficiale și diplomatică, cunoscută acumă prin Cartea Albastră a guvernului francesc. Acestă actă este următorulu raportă ale consulelo generale ale Franciei din Bucuresci către d. Moustier. „Bucurescî, 1 Decembre 1868. „Domnule Marchise, precumă >ama anununciată prin telegramă principele Carol a primită demisiunea d-lui Brătianu și a colegiloru sei. Cabinetul a trebuită se recunoscă că menținerea sea în afaceri devenea peste putință, în presența temeriloră ce provocaseră actele sale din urmă ya legitimei neîncrederi ce inspira represintanțiloră tutoră puterilor”. Respunsulu d-lui Nicolae Golescu către Savfet Pașa împinse mesura. „Nouă cabinetă se compune de dol. ș. c. 1. „Domnul Cogălnicenu va citi mâne Camerei programa politică a administrațiunii sale, care va fi conformă cu datoriele ce tratabilă de la 1856 impune Principateloră. Ea se va comunica Escelinitentele, prin agintele României de la Paris. “ „Mellinet.“ Asia dera agintele Franciei de chiară, — și ministrul ă recunosc de dreptă dechlararea acesta, căi o publică în Cartea galbenă fără întâmpinare, — că cabinetul Golescu a „împlută mesura“ greșielelor séle, fiindu că elă a consiliată Tronul ă a curma acelă adasă umilitoru ca Vizirulă s’adreseze d’adreptulu capului Statului notele politice ș’acesta se respundă însuși Vizirului. Cabinetul Golescu a „împlută măsura greșieleloră sele,“ fiinducă, conformă legilor constituționale, acută pe Vizirulă se afle și se bage la capă că notele de afaceri nu adreseză către capulă Statului și nu Elă respunde, ci că tote aceste afaceri se trateză de către miniștrii afacerilor străine. Așia dură avurămă durerea se vede că umu aginte ală Franciei de chiarândă oficiale, c’ună ministeriă, care se comformă legiloră constituționale și susține demnitatea tronului ș’a națiunii române, prin acestă actă eră comite uă mare greșielă, și încă uă greșielă din acelea care împle vasală și lă face sé se reverse! Constantândă cu durere aceste cuvinte ale d-lui Mellinet, le denundămu opiniunii publice franciei și dechiarămă că luptă Ca a rol I ală României astă felu voră procede în viitoră cu vizirulă Turcilor și toți miniștrii, și suntemă securi să opiniunea publică a Franciei și Napoleone III va recunosce și va deeciara că în momentulu cândăa scrisă acele cuvinte, d-na Mellinet nu era agintele și represintantele Franciei și ală imperatorelui Napoleone, ci una simplu individă, înomolită într’uă politică străină Franciei, într’uă politică austromaghiară, singura care póte dori și urmări umilirea Statului română și compromiterea Tronului nostru Tată Revue des Deux Mondes dice în aceașî cronică: „Căderea d-lui Brătianu a fostă salutată de Portă ca unu succesu, și pare că din nenorocire acesta a dată încredere Turciei, —ceaa ce a încuragiat-o a redica uă altă cestiune, care remâne pân’aci cu forte multă mai gravă și care ară puté chiară, mergândă lucrurile reă, se ne readucă la nisce complicări neașteptate, decă voința Europei nu s’ar pune între nișce inamici totă d’auna gata a se încăiera. “ Și noi, ca și Porta și ca și Austro-maghiaria, amu salutată cu bu uină ceaa ce ei numescă căderea d-lui Brătianu, cu singura osebire că noi o considerămă ca o suire a sea ș’a partitei ce e să represintă. Și- adeverit stăruința și setea cu care elă fu și este combătută de toți inimicii noștrii, nu este cea mai mare și mai frumosă gloria pentru partita naționale și liberale? Și ense și liniele de mai susü din Revue des deux mondes nu surită cea mai frumosă salutare ce se póte face unui om? Acestă opiniune a nostră o susține s’o dovedesce și Revue contemporaine în cronica mea politică din care reproduceam să parte puțină mai la vale. Cestiunea onsé ce ne preocupă nu este d’a căuta în tote acestea meritele fostului ministeriu, ci d’a cunosce cu toții ce aă urmărită și urmărescă inimicii. Ei bine... Ministeriul celăreă a căczută. „Căderea lui,lice Revue Contemporaine, a făcută mai mare scomptă decât căderea mai de demă din ministerulăonglese. Vedendu-se depărtată teribilele Brătianu, s’a credută pacea Europei asecurată.“ Și e că că eusași Revue des Deux Mondes fjnce c’acésta a încuragiată pe Turcia ș’a făcutu-oa redica cestiunea Greciei. Ei bine, éca că ș’acolo Ministerulu se retrase. Acésta pre a se cura-va acuma pacea în Oriinte? Acesta mai cu sema atragela națiunile din Oriinte cu iubire și ’ncredere spre Francia? Ecă ăneia cestiune:—ș’a doua. Luptă noulă ministeriă încetataă calomniele contra națiunii române și contra Domnitorului iei? puterile străine și mai cu semă Austro-maghiaria și guvernul francese redataă acestei națiuni și Domnitorului iei stima și ’ncrederea ce merită, suptă tóte ponturile de privire? Punemă întrebarea ș’o recomandămă aprețuiri națiunii ș’a miniștrilor îi. Estrasă din Revue Contemporaine: „Nu se pete zice că cuvintele d-lui de Beust sunt cu totulü neofensive. Judicându-le fără alusiune,redue a se considera că elü nu va avea interesă am trebuința resursele militare ce le-a dobândită de la Reichsrath, de câtă décá va parveni a domni asupra anevoințelor, fără numerü pe cari dualismulu seu austro-ungarü le face se nască suplii pașii sei. Elűare nesce administratori îndărătnici, carii propagă la noi cele mai bune speranțe d’a vedé pe d. de Beusteșindu în curênda din tóte aceste încurcăcături, facându se se intelega între dânșii Ceciiiî cu Maghiarii, Croații cu Slavonii și cu Boemii. Alții, mai puțină optimiști, consideră că primulu ministru austriacă a întreprinsă uă sarcină care este d’asupra puterilor sale și că n’are alte resurse pentru a alătura uă cădere resunetare de,câtă a arunca pe Austria și pe Europa în întinse conflicte miitare. De nesce asemeni presupuneri ar fi egate denundările făcute contra guvernului română și tóte comploturile atribuite miniștriloru principelui Carol I. „Deruta că din acésta parte nu maî remăne materia de nici uă banuiéla, principele domnitoră, ne mai voindă se neliniștescu pe d. de Beust și pe marchisală de Monslier, a scosu din ministeriă pe d. Ion Brătianu ș’a luată alți miniștrii. Acesta schimbare de cabinetă,, severșită întrunită din cele mai mari staturi ale Europei, a avută mai multă resunetă decâtă cele din urmă modificări ministeriale ale guvernului englesu. Vedându-se depărtarea teribilului d Brătianu, S’a crezută că pacea generale este asecurată... pentru totu-deuna asecurată. Ce era cu tote aceste d. Brătienu ? Nu era de locu unu agitatore, ci numai represintantele ideielor noue, ună omă de caracteră care întreprinsese regenerarea României. Nu era tocmai din greșada lui décâ poporațiunile române erau necontenită agitate de uă suflare de independință. Nu atârna Iată dauna de densula d'a le conține. Austria a solulu a face cu multă dibăcia sceaijă asupra d-lui Brătianu responsabilitatea tutoră ambițiuniloră și a tutoră dorințelor națiunii române, ea a inventată chiară comploturi și ’narmărî, cari au fost ă crezute de precredelarele cabinete de la Paris și Londra. Și mergea pen’a represintă pe d. Brătianu ca domnindă pe deplină asupra spiritului principelui Carol I; ministrulü fu infăcișată ca umaginte ală Rusiei, asta-felă încătu acestă din urmă părea a domni la Bucurescî. Totă acésta fantasmagorie de acusărî și de recriminări rea întemeiate au dispărută acumă. elege cumu d. P. Gradiște nu s’a aleșit la Polticenî, acolo unde n’avea nici uă relațiune, ia fiindul din Bucures î. — D. Jora dă explicațiuni că d. Gradiște nu ar fi pu date fără plată diferite procese ale locuitoriloru și prin urmare a fost destul de cunoscută alegetorilorusei. — D. minstru de interne declară că nunțelege cuvintele d-lui Gheorghiu adică că ministerulu a viclat d alegerile, pe căndd d. Gradiște nu avea șanse se se alega și la Galați. D-sea, căndu era pavatü, ijice ca véijuru cumfi din nenorocire amicii d-lui Gheorghiu, căndu erau la putere, aplicau libertatea alegeriloru, d-loru cari acumu strigă pe tóte tonurile libertatea și ieri libertatea alegerilorü. — D. Gheorghiu persistă din nou în a constata că s’a influințată alegerile și ai fi bine ca d. Gradistenu se nu primésca a fi deputata asta-felu alesa, după cumu n’a voitu d. Bosianu căndu alegerea d-sele a fostu bănuită. — D. ministru de interne declara că se’xiela d. Gheorghiu m ceaa ce privesce pe d. G Bosianu, căci d. Bosianu este libera espresiune a colegiului seu, care e mândru d’d fi alesu unu asemenea omu. — D. Ion Brătianu zice că ie cuvântulü ca se spuse că erorea ce a comisu d-sea e că a spusu totodeuna cea crezută, căci a socotitü că adeverul triumfă totdeuna și ca se declare că péne căndu instrucțiunea nu va pătrunde péné în clasele de josu, péne atunci colegiulu alu IV va fi totodeuna influințată și d-sea a cjis’o ca ministru, o elice astă-țiî ș’adi — și déca coegiului alu IV i s’a dată pușca și votulu, trebuie a i se da și instrucțiunea. D. președinte, ne mai urmând o altă discuțiune, proclamă de deputați ai Adunării generale pe d. Eugeniu Ghica Comănescu, Petru Gradiștenu și Ales. Papadopolu Calimachi. La ordinea țjilor fiindu votarea amandamentului d-lui Lateșiu, de a se întruni postură de medicü curantă cu cele de profesore de medicină populară la seminariul din Bucuresci cu salariul. In cifră anuală de lei 3 660, se procede la votit prin bile și se primesce cu 47 voturi contra 29. Se pune la ordinea țjilei alegerea de complectare a comisiunii pentru pensiuni. Discuțiunea bugetului ministerului instrucțiunii publice, fiindu remasă din ședința președinte la capitolulu universitățiloru și anume la propunerea d-lui Donici de a se alege un comisiuni, care se constate starea instrucțiunii superiore din Iași, se face o discuțiune de regulamentu privitóre la casuli daca propunerea trebuie trimisă la secțiunea resolvată acuma. Propunerea se trimiti la secțiuni. D. Buescu susține că acea propunere e una amandamentu și trebuia discutata chiaru acuma.— D. Ion Ghica propune a se pune la vota închiderea discuția niî și a se pune asemene la vot și cifrele din buget. Adunarea consultată, decide a se continua desbaterea acestei chisiuni. — D. Tăcu luândă cuvântulu zjice că ieri s ’ au aruncatu diferite acasărî universității din Iași ca de la inceputul a sea ma mersi bine, că nici acuma nu dă resultatele dorit"; c-sea aréta act de cătă importanț este universitatea la noî, cătă utilitatea adusu ea janimei române. Arată apoi că is d. ministru de interne a venită sĕ se propunețe asupra cașului acesta, ânse pentru c d. ministru nu consideră și împregiurări care s’au schimbatu cu totulu? Profesorii d la universitate, cari suntu și deputați au lăsatu la loculu loru suplinitori forte capabili, ca și d-loru póte. S’a <Jisit ca profesorii se amestecă în politică și că acest face a se perde timpulu studențiloru, îns d-sea observă c’a spusă că d-loru au suplinituri și că dreptul de a fi deputata un profesore este înscrisă in legea electoral făcută de constituantă și deorece acest principiu e înscrisă în lege, trebuie se să respecte. Dacă profesorii, preoți, magistrații etc. nu trebuie se facă politică, atunci cine se facă? D. Donici putem - nu cunosce progresele ce a făcută univesitatea din Iași și de aceea a putută aduce asupră’însemmnea acasărî. Daca toți admitem că libertate e cel mai mare principiu, se se lase atunci profesorii a face politică, și constate-se progresulu instrucțiunii In țară, gásescu-se instrucțiunea nemaritală și atunci se se discute daca profesorii trebuie séa nu se mai fiă deputați. Despre propunere d-sea nu discută, ci a spus acestea numai în ceea ce privesce acusările aduse onor d-lor profesori de către d. Donicî. D. Ministru de Interne zice că și-a luată ieri marea libertate a ruga camera se amâne discuțiunea pe ațtî pentru a putea profesorii se șî presinte apĕrarea lorü , cu tóte că era securi d’un triumfă parlamentariu căci camera arü fi primită propunerea trimisă ațjî la secțiuni. Arată ânsă că ar fi a vorbitu d. Tăcu și ieri d. Codrescu, ambii neprofesori dorit cei mai buni elevi ai academiei din Iași. Cu tote aceste dlorii suntü elevii una' periode care a trecută căci aitî academia din Iași nu mai puteaproduce elevi ca d-lorii. P atunci academia de Iași, avea nisce profesorii iluștri ca D-nli Papiu, Barnuiță și Laurianu ce nu’î mai are acum; acum nu mai are decât una singură profesore, ilustrul d-nai Nicolae Ionescu. Dupa acesta d. Gogalnicenu aretierü că chiar profesorii juni și fără speraința, ce are altî academia din Iași, lipsesc a opta luni pe ană de la catedrele lor, pentru a veni se susție luptele politice In cameră. D. Codrescu a vorbit ieri, țfice d. Cogalnicanu, despre patriotismulu profesorilor, din 1857 ânsă acesta nu este tocmai asaptu, căci numai d. Nicolae Ionescu a respunsu apelului comitatului unirii in care era d. Mavrogheni și d-lui, pe cândă ceî-l-alți profesori cari erau Transilvăneni respundeau că suntu supuși austriei și nu se potu prin urmare amesteca. Asia déja patriotismulu nu se predică la catedrele lor și numai d. N. Ionescu ilu predică. Dupe acesta d. Cogâlniceni arătá neputința ia care este academia de Iași d’a propăși din causă că profesorii suntu adesea mai juni de câtă elevii ș’apoî ș’aceia se ocupă numai cu luptele politice și cu operațiunile electorali Nu le contestă de loc, diced. Gogâlnicenu, dreptul ce le dă constituțiu*nea d’a fi de puterî, énsa décà facultățile arü arü avea acuma profesori ca Papiu, Barnuțiu și Laurian catedrele lorn’arsta veduve opt luni pe anu. Acesta este starea facultății de la Iași aretată fără patimă și fără prevențiune, ci tocmai pentru ca sĕ se constate décà acesta este adevĕrul, trebue se se primescu propunerea d’a trimite uă anchetă parlementariă la facia locului, care mai bine decâtă uă anchetă administrativă va constata adeverul. D. Tăcu, direct. Ministru, a spus că ministeriul a se disolve Camera ș’apoi prin influința morale se se scape de profesori; însé d. Tăcu și cu amicii sei suntu cu multă mai blândî cândă se face disolvarea ș’apoi în timpulu alegeriloru trecute d. Tăcu ca procurare nu se mărginea numai a exercita in’ fluința sea asupra alegetoriloru din colegiulu alu 4-le, ci prin firula telegrafică spunea procurorului de la Vaslui se ’mpiedice uă Întrunire de patru proprietari la Valea-rea, unde omenii administrațiuniî deghisațî veneau 1 se spioneze. D. Cogălnicianu termină declarându-se era pentru ancheta parlamentară. D. Lupașcu arăta că s’a jisü de domnu Donicî — după cumu au arutatu și alți d-nî deputați — că profesorii de la Universitate s. n’du diplomele de doctori ceea ce este forte inesacru, căci toți sunte doctori. Câtă despre venirea d-lorü ca deputați aici, legea le dăi dreptul de a veni ca deputați și radi ând cineva 1 voce contra d-1. ridică voce în contra 1 gif și vre 3 ceea ce se face adesea adică a se elude, se delăntură. Se cere dorută anchetă parlamentară se constate că Universitatea din Iași merge refl ;ț din causă că unii din profesori sunt aleși 1 ca deputați, dorut orii ce ar constata corn;-