Romanulu, octombrie 1869 (Anul 13)
1869-10-24
ANULU ALU TREI-SPRE-țECELEA VOIESCE ȘI VEI PUTEA. Lel n. Lea Pe anu.....p. capitală 48 p. distr. 58 pe $ose luni « « 24 «29 pe trei luni« « 12 « 15 peuă lună « « 5 « 6 Unu esemplarü 24 bani. Pentru Paris, pe trimestru fr. 20. Pentru Austria « fior. 7 val. aust DEPEȘI TELEGRAFICE. (Serviciulu privată ale Monitorului). FRANCFORT, 1 Noembre. Ieri și astă s’au simțită mari cutremure de pamente la ducatele de aici, Nassau și Hessa. CONSTANTINOPOLE, 1 Noembre. Imperatorul Austriei va pleca, asta-sera, la Atena. Bucuresci, 21 Ce se face cu lotăria? Ce se face cu grava denunțiare ș’acusare, făcută de d. ministru din întru? La cea d’ânteia întrebare respundemu că pen’acumulotăria triumfă, ca și Popa-Tache. Ea stă a tota putinte, avéndu legile suptă picidre, precum Popa-Tache stă Proto-Popa fără decretă domnescă, fiindă legile suptă picidre. La cea d’a doua întrebare nu putemă astă’î da altă respinsă, de cătă următorea epistolă, ce ni s’a trămisă și care, fiindă subscrisă d’ună nume, ce ne pare inventată, o publicămă luptă dre-cari reserve. Domnule Redactore, In (Jiarulu ce redigerî, cu data 20—21 ale cuvintei, vorbinde iarășî de lotăria ce părinții orașiului au găsită cu cale se se face In.éra nostru, ére tragerea se se facă In străinătate supta scutulu imprumutului contractată de dănșiî, dicețî că consiliul comunalü „tace la adresa ministerului.“ In adevére, d-le redactore, déca ață fi solutit că a doua fi chiar după primirea adresei consiliule a ținută ședință plinarie In acesta cestiune, déca ați fi cunoscută cele petrecute In acea ședință și conținutul respunsului ce se pregătește ministerului de d-niî consiliare P. Grădișteanu, M. Gherman doctorii Danilopolu și P. Pereții, care reapunsă puindu-se la vota aca<Jută,ne întrunindă majoritatea cerută de lege, ați fi convenită și d-vóstia că consiliul este nevoiți se tacă, deorece vocea celor ce au redactată proiectulă de respinsă n’a pututi se pariie legalmente la audjnră ministerului De la <Ziua In care a avută locu acești evenimentă, aă trecută astă iji mai multă dinrece ijile și m fóia plătită din fondurile comunei sumarială acelei faimóse ședințe ni se vg<fu publicată. Voiă aștepta âncă puțină și, la casă cân voiă vede că nu li se dă cetățianiloră contribuabili se cunoscu întruă afacere ce atinge punga și onórea loră, Imă reservă d acumă d’a-mî face datoria de cetățiană, dând la lumină proprile cuvinte și espresiunî, rostite In plină ședință, facând atunci apel la amarea d-lui Primară. Priimițî. d-le redactare, asecutarea distirsei mele considerațiuni. P. Ur<]niceanu. ADMINISTRAȚIUNEA IN PASAGIULU ROMANU, No. 1. — REDACȚIUNEA IN STRADA GOLȚEANO. 42. Articlele trimise și nepublicate se vor arde. — Redactorii respundătore EUGENIU CARADA. • ■ ■....—.......* ZILE~ E timpu astă^i se ne ’ntorcem privirile spre „ula de feri“, cum a numit-o guvernulu aptuale, în faimea cea galbenă, spre marele inperiu austro-maghiarű, ce se afl în luptă cu mica, cu totul o mic națiune Dalmată. In revista nostră de la 18—2 Octombre, reamintirämü totü ce spiseră lume! telegramele din Vien despre lupta ce s’a inceputu înt Dalmațî și imperiu. Veduramüd nou c’acele depește, avendu date 19,20 și 22 Octombre, spunâ < trupele imperiale au ocupatu fotulu Dragai și Cerkvice, c’au repinsu pe insurgințî cu perderi foi mari de la forturile Trinita și Grozda, și că „insurecțiunea se pc considera ca sfîrș’tă.“ După ce demonstra räma contrazicerile acelora telegrame, și, prin deduceri, susțin uruma că ele nu pot fi adevărate inchiäi arama, prin urmatoriulü sfatu: „Guvernatori aî națiunilor ă, cândă are ve veți oțărî, nu cice mă se fiți ómen! de tréba, dérő celu puțină se spuneți ne adevĕrul o astă-felă, încâtă se nu fiți îndată demascați și rușinați.“ Cea’a ce amă țjnă, numai după simple deduceri, le chemă sstă-țiî cu temeiă. E că ce se scrie de la Castelnuovo, cu data 6—18 Octombre pariului din Praga, Corespondința Slavă: „In felurite locuri sângele a cursă, se cagă pe cei carii cu atăta ușiurință ncausată a lui vărsare. „Mai multe cetăți suntă în puterea insurgențiloră și mai cu sema Dragali, Cerkvice și Stanevic. Una atacă de nopte i-a făcută stăpânî pe cea din urmă, în care era un garnisona de 220 de ómeni carii, parte fură omorîțî și parte prinși prisoniari. Comunele Krivosige, Zupa, Pobori de josă și de susa, Rudna, și altele încă, sunt pe deplină ocupate de către,seuați. Asemene ei ocupă rotă teritorială din jurul Montenegrului și Herzegovinei, și trupele imperiale nu ocupă, din locurile Însemnate, de câtă Cattaro, Risano și orașială din care Iți scriă. „Mai multe lupte sângerose și invierșionate s’aă făcută, In zilele din urmă, și se pară In avantagiulă luptătoriloră nostril; căci, cu totă îngrijire ce se pune d’a ne ascunde respingerile precarora corpuri de trupe, este lesne d’a vede, după ținuta soldaților, déca ei revină victorioși sau învinși. De altora intrele, cu tóte precauțiunile luate, totă transpiră ceva, și spitalurile și lazareturile, cari s’aă stabilită, suntă deja arătă de pline de răniți, în câtă acei cari suntăm mai ușiară răniți, voră fi îmbarcați pe vapore d’ale lui Lloyd și alte bastimente pentru a fi transportați la Trieste.“ Zara 20 Octombre. „Se vorbesce multă despre Montenegro în totu acesta reseöla, și se tice, între altele, că principele Nicolae a trebuită se convocenatură alaltă-ieri, pentru a se consilia în privința purtării, ce trebuie se urmeze in îm- Iprejurările actuali. Oă altă versiune, cari I pare exactă, dice că principele are se tră mită să notă către puterile cele mari, pentru a lumina situațiunea care’iaste făcută ! In acesta notă, se dice cară adăuga, — ș’aceste pantulă importantă, — că nu’iar fi ori putință a reține mai multă timpă pe supușii lui, decá mișcarea ar mai urma âncă câteva septemăni. Afară d’acesta, în 25 al acestei luni, trupele montenegrine au trebuitü se se ’ntrunescá și se formeze că tabără în câmpia de Beilorpalid. Zara 22 Octombre: „Scirile de la Cataro confirmă luarea foiturilor Dragali și Cerkvice de către insurginți, și anunțiă retragerea trupelor imperiali. Statură majoră chiară a trebuită se pj Jrasesca Risano, pentru a reveni se se stabililesca la Cataro.“ Diarulu Albina de la 30 Oc imlie între altele: „Intraceea, rebeliunea poporului slavă d I Buca Catarului totu mereă se consolid - Cine-ară fi crezută posibile uă astă-felă , aparițiune! Vămână de ómeni resoluți, ( s cumă-că suntă resoluți, adeverescă faptei AI și se vede și din apelulă sară ce publicau el mai josă) ajunseră se facă de rușineață*J imperiă de prima clase, cu totu armata 11 formidabile ! Unghia degetului celui mică al imperiului nostru — se ne facă atăta delrere de capă! Și totuși — se pare că <iste întocmai asta. Reproduce nu mai la vee și ună raportă din Wanderer despre costa rescula, din carele sa pate pricepe că oștirile imperiali avură perderi grele și fuseră constrânse a se retrage, și că cetățuele Dragali și Cerkvice se evacuară din naintea resculațiloră. Firesc e că stilulă oficiala totudeuna scie se ne spună vr uă altă causă naturale. Ajunge însă atăta că forța armelor a marelui imperiu pemacuma nu reuși contra unei mâne de omeni resculațî, și că este vorba de revocarea generarlului plenipotente Wagner, și de Înlocuirea lui prin generaliulu b. Filippovici, cu carele din capulă locului cereau Bucanii a pacta și a se ințelege. „Scirile mai noue, totu în „W.“ ne spună că și fortăreța Sf. Giovani s’a luată de rescolați, și încă cu asaltă, era garnisona, 60 de feciori, fiindă tota tăiată. Ba rescóla se fie ajunsă până la Budua, ori funcționarii publici și gendarmii se se afle în fuga din naintea ei, chiară și de prin alte orașe mai îndepărtate! — In Constantinopole se se trateze despre uă alianță cu Turcia pentru potolirea focului cu puteri împreunate. Albanesii se fiă cuprinși și ei de spiritul de renuință, grănicerii noștri se simpatiseze cu rescula, și — Dumnezeu mai scie ca! „In minutură cândă scrie că acestea, în dieta Ungariei stânga estremă, prin oratorulu scă Simonyi E., face întracestă obiectă interpelațiune ministerului, pentru deslușiri — și în privința păcei și libertății comune. Deru respunsă... ne tememă, că nu va priimi curendă. „Pe câtă ne surprindă acestea, și mai multă ne descepta indignațiunea — miserabila scusă oficială, că— „Bucanii au fostă „sprijiniți din Muntenegru și Brzegowina.“ Bine, cine este Muntenegrulă, și cine Erzegowina? Muntenegru mă sterpă cuibă de munte, nici câtă unulă din sutele de cercuri ale Monarhieî nóstre, era Erzegovina uă biată țerută, înjugată de Turci. Apoi ajutorută acestora se fiă făcută pre Bucan neînvincibilî?!—Nu, nu, alta trebuie se fu de secură, alta este causa. „E că, cumă se esprime „Pressa“, fói. guvernamentală din Viena: „Ge — scrie ea „băgați semn că, déca foculă nu se va po „toli iute, o se lă vedeți coprindêndu în „scurtă timpă pe toți sudo-slavii, pene ”. „Belgrad și Temișora ! “ „Eră „N. Fr. Presse," într’un corespondență din Pesta, intre multe altele forte caracteristice (la cari vom reveni ocasionalmente), scrie astăfelă : „Românii din Transilvania suntă materia imflamabile, care va esploata de prima schinteră. Voră răni apti cu sine pre connaționaliî soră din Ungari și, mână m mână, vară se pornéscu cu Serbi și Croații. Cea mai negra îngrijire este întemeiată pentru casulă unei sguduiri în Europa. — Acesta e resultatulă activitățea de duci ani ai guvernului actuale!“ „Vei jî așia, mănânce-ve rușinea, déca mai aveți! „Mai intâiu buciumați în lume, că a ■ mulțumită și fericită pre tóte popórele ■ după acea veniți voi înșire a acusați - Regimă și — pare că sculațî popórele, de -i toto de nădată le denunțați diavolesce: „Asta e sistema vóstra cea solidă și mci tale și patriotică!?“ Ș’acumă, că vă jurama cumü vor abesea telegramele guvernului, cumi ascundă adevĕrulu și cumu elu a e pare în chiarü foile din Viena, s fi punemu pe cititorii noștril în stare d’a sei și cumu vorbescü Dalim ü I țianiî, cumu vorbescu cei cari credă în el înșii, pentru că-și iubescu Pari tria, cei cari nu se uită se védă care este numerulu inimiciloru, <i-l numai cari suntu drepturile și dttoriele unui cetățenă, aceia în sfîrleșită, cari nu se gândescu de cât i-i la Patria loru și la datoria ce ai fiăcare d’a preferi se móra în liptă, de câtă se zacă mortăciune sȘttjar fi > jugulii străinilor fi Ecă cumu vefroescu Dalmațianul. Apelulă comitatului insurecțională din districtul Agurei de Cattaro. „Vulturi 1) curagioși din munții noștri! „Ora luptei a sunatu, și din înălțimea muntelui Lovcen 2) paserea morții anunță inimicilor noștri că munții noștri s-au desceptatu. Inimicii ne-au ruptu carta libertăților si nóstre vechie; ei ne-au amenințată, că vom versa sângele fraților noștri, déca nu le vom uda pe fiii noștri! „Deci Vila 3) din pădurile Dalmației a mersu în sborulü sen se y sărute pre eroulu Ivana Cernojevici, care dorme sub ruinele casteulul albü din Oboda, și care nu va intări jia a se scula, pentru a conduce pro fidelii sei vulturi la noule învingeri. „Süsü ! süsü! poporu de juni și Dravi munteni! Aduți aminte de străbunii zei, celebrați de Cacici 4), care elicea de ei: „Ei suntü ^eroi ca Stotarci, ageri ca Hercegovinii, prudenți ca Italianiî, tari ca Bosniacii.“ „Süsü, bravule Kotor 5, cuibii de vulturi! Tu ai ínvinsu de trei ori pre Turci, ai resistatu Venețianiloru și Francesiloru! Care este inimiculu ce ar pute da peptit cu tine ? Auziți, inimiciloru, sunetulu voiosit alü armelorü nóstre ! Sabiele nóstre vechie și-aducă aminte de timpuri, căndă ele aperau libertățile nóstre, și astăzi le este sete de sângele apesatorilor noștri! Se se sature dérü pene la manuchin! Din înălțimea munților noștri, armele nostre voră duce martea la inimicii noștri! „Munte negrule! aurți tu strigătulu libertății nóstre? Fraților din Hercegovina, auziți voi sgomoturu bătăliei ? Se scrți că noi suntem numeroși și resoluți. Se scrți, fraților, că noi ne luptămă pentru că mare causă, noi ne luptămă pentru independința nostră, carea ne este mai scumpă de cătă viața! Noi voimü a fi liberi ca părinții noștri, cari au învinsu pe Turci, și nu vomă depune armele, până ce dreptulu nostru nu va triumfa. „înainte de ră, vulturi din Cattaro și Dubrovnik! înainte pentru bătaia sântă, pentru Dumneșică și libertate „Comitatulu revoluționară.“ îndatăr aț VINERI, 24 OCTOMBRE 1869 LUMINEZATE ȘI V £ l FI. Pentru abonamente, anunciuri și reclame a se adresa in Bucurescî, la administrațiunea Jianiului. In districte la corespondinții Jianului prin poștă. La Paris la D. Darras-Halfe grain rue de l’ancienne comedie No. 5. A. JSU TJ NAIURILE Linia de 30 litere................ 40 bani inserțiunî și reclame, linia.. 2 lei noul r~]-------------------------------------------------------------| Mih. Alimanescu— „ 27 ”— Iacob Daici —la Ploescu 10 32 — Ion Stănculescu— la Giurg. 10 32 — Cost. Popescu — „ 10 32 — T. Nicolescu — „ 10 32 — Petr. Chirovici — „ 54 — M. Popa Serban — „ 8 4 — P. Marin, plăp. — „ 28 — Ion Chirițescu — „ 10 32 — Nae Negrenu — „ 9 — V. Paraschivescu—" " 13 20 — Ivan Iosif, băc. — " 14 — I. Pop, comis.— „ 2 28 — M. Ionescu, băc.— „ 1 32 — Uan Anonimu.— „ 10 32 — C. Solomonescu — „ 2 28 — S. Davidescu, al.— „ 2 28 — G. Nicolescu — „ 2 28 — Iordan Velicu — „ 10 32 — Dim. Popescu — „ 27 — Dimitr. Zacona — „ 27 — A. Basarabescu— „ 9 — Popescu C. Inginer „ 10 32 — C. Pieptenu — „ 10 32 — Al. Hristescu — „ 10 82 — Sava I. Ceren — „ 9 — C. Tâmboescu — „ 27 — A. Stăncescu — „12 — I. M. Grozovici— „ 10 32 — I. Constantinescu. „ 2 28 — Ant. Teodorescu „ 4 20 — A. Anastasopol— ,, 12 — M. Zaharoff — „ 12 — G. Carcaley — la Gândești 2 28 623 în Lista Mr. 8 a Administrația ROMANULUI. 23 Octomb. 1869. Lei vechi 32 824 Lei P. D. Dr. Anast. Fetiț, din Iași 23 36 — I. Spartally (Cl.III.Col.St. Sava 84 — G. Nițescu 32 — I. Mavrodolu 27 — D. Bibescu 54 — C. Arion 54 — G. Morailă 13 20 — D. Aslan 54 — B. C. Parajeni 10 32 — G. Serian 10 32 — P. Ionid 2 28 — Mit. Basarabescu 10 32 — Protopopu Nicolae Ionescu 27 TELEGRAMA, Craiova 4 Noembre. 1869 a lui V. A. Rosetti. Priimiți de la Banca României pentru Tofaleuî 1000 lei noi. LISTA de subscripțiune a mai multora cetățiani In agiutorulu victimelorü barbariei maghiare, comise la Tofalău. 1) Muntenii de la gurele de Cattaro ,și Muntenegrini, se numescu unii pre alții „Vulturi.“ 2) „Lovcen, munte naltii în Muntenegru. 3) Vila este numele unei ijine bine-făcătore a poporațiunii artt slave de lamé<Ja Ji, ea inspira prepoețî poporari, cari au căntatu și cântă tradițiunile naționali 4) Căci ci, poeta slavă. 5) Cattaro ss numesce în limba slava Kotor. D. Stolojanu. Leo P. D. Circ Brezoianu, inginer (la Giurg. )27 — I. D. Porfirescu — „ 54 — Gheor. Dimitriu --Gog. noi 27 — Zam. Georgescu—la Giurg.5 16 — Grigore Nicolau— „ 27 — Stan Poppescu — la Pipesci 27 — Dr.Diamandescu — la Giurg. 54 — I. A. Ghenovici — „ 10 32 Bucuresc”, 23 Octombre, 1869. Domnului ministru de interne Michaî COGĂLNICEANU. Domnule ministre. Intre multele slăbiciuni ce am — ca toru omulu — mai este una pe care n’o cunosc. Am slăbiciunea d’a suferi, de căte ori veeji pe guvernulü țerei mele, și mai cusemă pe una omu ca dumneta, provocându risula. Suferit dérit, cându guvernulu devine ridiculü; suferit, cândü vedu pe unii omu inteliginte provocându risulu; ridicululu este uă scădere mare. Ți-am spusu de vre doue ori că este ridiculü pentru guvernă a ’nconjura casa unui simplu cetățiană cu câte 5—6 sergințî aî poliției și încă în uniformă. Ți-am spusă — ș’unu omu inteliginte ca dumneta o sole — c’acésta, pentru mine, este un mare onore. Lumea, poporulü, care vede acestü lucru de sorgințî în jurulu locuinței mele, își țfice— j.Se vede că este ceva de omulu acestu a, décà guvernulü se teme atâta de dênsulü. Se vede că tare slaba se simte guvernulu, de vreme ce arăta în publicü uă frică