Romanulu, octombrie 1869 (Anul 13)

1869-10-24

ANULU ALU TREI-SPRE-ț­ECELEA VOIESCE ȘI VEI PUTEA. Lel n. Le­a Pe anu.....p. capitală 48 p. distr. 58 pe $ose luni « « 24 «29 pe trei luni« « 12 « 15 pe­uă lună « « 5 « 6 Unu esemplarü 24 bani. Pentru Paris, pe trimestru fr. 20. Pentru Austria « fior. 7 val. aust DEPEȘI TELEGRAFICE. (Serviciulu privată ale Monitorului). FRANCFORT, 1 Noembre. Ieri și astă s’au simțită mari cutremure de pamente la ducatele de aici, Nassau și Hessa. CONSTANTINOPOLE, 1 Noembre. Impera­tor­ul­ Austriei va pleca, asta-sera, la Atena. Bucuresci, 21 Ce se face cu lotăria? Ce se face cu grava denunțiare ș’acusare, făcută de d. ministru din întru? La cea d’ânteia întrebare respun­­demu că pen’acumu­lotăria triumfă, ca și Popa-Tache. Ea stă a tota putinte, avéndu legile suptă picidre, precum­ Popa-Tache stă Proto-Popa fără decretă domnescă, fiindă le­gile suptă picidre. La cea d’a­ doua întrebare nu pu­­temă astă­’î da altă respinsă, de cătă următorea epistolă, ce ni s’a tră­­misă și care, fiindă subscrisă d’ună nume, ce ne pare inventată, o pu­­blicămă luptă dre-cari reserve. Domnule Redactore, In (Jiarulu ce redigerî, cu data 20—21 ale cuvintei, vorbinde iarășî de lotăria ce părinții orașiului au găsită cu cale se se face In­­.éra nostru, ére tragerea se se facă In străinătate supta scutulu imprumutului contractată de dănșiî, d­icețî că consiliul­ comunalü „tace la adresa ministerului.“ In adevére, d-le redactore, déca ață fi solutit că a doua­­ fi chiar­ după primirea adresei consiliule a ținută ședință plinarie In acesta cestiune, déca ați fi cunoscută cele petrecute In acea ședință și conținutul­ respunsului ce se pregătește ministerului de d-niî consiliare P. Grădișteanu, M. Gherman doctorii Danilopolu și P. Pereții, care rea­­punsă puindu-se la vota aca<Jută,ne întru­­nindă majoritatea cerută de lege, ați fi con­venită și d-vóstia că consiliul­ este nevoiți se tacă, de­ore­ce vocea celor­ ce au re­dactată proiectulă de respinsă n’a pututi se pariie legalmente la audjnră ministerului De la <Ziua In care a avută locu acești evenimentă, aă trecută astă­ iji mai multă di­nrece ijile și m fóia plătită din fondurile co­m­unei sumarială acelei faimóse ședințe ni se vg<fu publicată. Voiă aștepta âncă puțină și, la casă cân voiă vede că nu li se dă cetățianiloră con­tribuabili se cunoscu întruă afacere ce atin­ge punga și onórea loră, Imă reservă d acumă d’a-mî face datoria de cetățiană, dând la lumină proprile cuvinte și espresiunî, ros­tite In plină ședință, facând­ atunci apel la amarea d-lui Primară. Priimițî. d-le redactare, asecutarea distir­sei mele considerațiuni. P. Ur<]niceanu. ADMINISTRAȚIUNEA IN PASAGIULU ROMANU, No. 1. — REDACȚIUNEA IN STRADA GOLȚEA­NO. 42. Articlele trim­ise și nepublicate se vor­ arde. — Redactorii respundătore EUGENIU CARADA. • ■ ■­­....—.......­­*­ ZILE~ E timpu astă­^i se ne ’ntorcem privirile spre „ula de feri“, cum a numit-o guvernulu aptuale, în fai­mea cea galbenă, spre marele in­periu austro-maghiarű, ce se afl în luptă cu mica, cu totul o mic națiune Dalmată. In revista nostră de la 18—2 Octombre, reamintirämü totü ce spi­seră lume! telegramele din Vien despre lupta ce s’a inceputu înt Dalmațî și imperiu. Veduramü­d nou c’acele depește, avendu date 19­,20 și 22 Octombre, spunâ < trupele imperiale au ocupatu fo­tulu Dragai și Cerkvice, c’au re­pinsu pe insurgințî cu perderi foi mari de la forturile Trinita și G­rozda, și că „insurecțiunea se pc considera ca sfîrș’tă.“ După ce de­­monstra räma contrazicerile acelora telegrame, și, prin deduceri, susți­­n uruma că ele nu pot­ fi adevă­rate inchiäi arama, prin urmatoriulü sfatu: „Guvernatori aî națiunilor ă, cândă are ve veți oțărî, nu c­ice mă se fiți ómen! de tréba, dérő celu puțină se spuneți ne ade­­vĕrul o astă-felă, în­câtă se nu fiți îndată demascați și rușinați.“ Cea’a ce amă țjn­ă, numai după simple deduceri, le c­h­emă sstă-țiî cu temeiă. E că ce se scrie de la Castelnuovo, cu data 6—18 Octombre pariului din Praga, Corespon­­dința Slavă: „In felurite locuri sângele a cursă, se cagă pe cei carii cu atăta ușiurință n­­cau­­sată a lui vărsare. „Mai multe cetăți suntă în puterea insur­­gențiloră și mai cu sema Dragali, Cerkvice și Stanevic. Una atacă de nopte i-a făcută stăpânî pe cea din urmă, în care era un garnisona de 22­0 de ómeni carii, parte fură omorîțî și parte prinși prisoniari. Comunele Krivosige, Zupa, Pobori de josă și de susa, Rudna, și altele încă, sunt­ pe deplină ocu­pate de către­­,seu­ați. Asemene ei ocupă rotă teritorială din jurul­ Montenegrului și Herzegovinei, și trupele imperiale nu ocupă, din locurile Însemnate, de câtă Cattaro, Ri­­sano și orașială din care Iți scriă. „Mai multe lupte sângerose și invierșio­­nate s’aă făcută, In zilele din urmă, și se pară In avantagiulă luptătoriloră nostril; căci, cu totă îngrijire ce se pune d’a ne as­cunde respingerile pre­carora corpuri de trupe, este lesne d’a vede, după ținuta soldaților­, déca ei revină victorioși sau învinși. De alto­ra intrele, cu tóte precauțiunile luate, totă transpiră ceva, și spitalurile și lazare­­turile, cari s’aă stabilită, suntă deja arătă de pline de răniți, în câtă acei cari suntă­m mai ușiară răniți, voră fi îmbarcați pe va­­pore d’ale lui Lloyd și alte bastimente pen­tru a fi transportați la Trieste.“ Zara 20 Octombre. „Se vorbesce multă despre Montenegro în totu acesta reseöla, și se t­ice, între altele, că principele Nicolae a trebuită se convo­c­­enatură alaltă-ieri, pentru a se consilia în privința purtării, ce trebui­e se urmeze in îm- Iprejurările actuali. Oă altă versiune, cari I pare exactă, dice că principele are se tră mită să notă către puterile cele mari, pen­­tru a lumina situațiunea care’i­aste făcută ! In acesta notă, se dice cară adăuga, — ș’ac­este pantulă importantă, — că nu’iar fi ori putință a reține mai multă timpă pe su­­­pușii lui, decá mișcarea ar mai urma ânc­ă câte­va septemăni. Afară d’acesta, în 2­5 al­­ acestei luni, trupele montenegrine au tre­­­buitü se se ’ntrunescá și se formeze că ta­­bără în câmpia de Beilorpalid­. Zara 22 Octombre: „Scirile de la Cataro confirmă luarea foi­­turilor­ Dragali și Cerkvice de către insur­ginți, și anunțiă retragerea trupelor­ impe­­­­riali. Statură­ majoră chiară a trebuită se pj Jrasesca Risano, pentru a reveni se se stab­il­­ilesca la Cataro.“ Diarulu Albina de la 30 Oc imlie între altele: „Intraceea, rebeliunea poporului slavă d­­ I Buca Catarului totu mereă se consolid - Cine-ară fi crezută posibile uă astă-felă­­ , aparițiune! Vă­mână de ómeni resoluți, ( s cumă-că suntă resoluți, adeverescă faptei AI și se vede și din apelulă sară ce publicau el mai josă) ajunseră se facă de rușine­aț­ă*J imperiă de prima clase, cu totu armata 1­­1 formidabile ! Unghia degetului celui mică a­­­l imperiului nostru — se ne facă atăta d­elrere de capă! Și totuși — se pare că <­i­­ste întocmai asta. Reproduce nu mai la ve­­e­ și ună raportă din Wanderer despre costa rescula, din carele sa pate pricepe că oștirile imperiali avură perderi grele și fu­­seră constrânse a se retrage, și că cetățuele Dragali și Cerkvice se evacuară din na­­intea resculațiloră. Firesc e că stilulă oficiala totu­deuna scie se ne spună vr uă altă causă naturale. Ajunge însă atăta­ că forța armelor a marelui imperiu pemacuma nu reuși contra unei mâne de omeni resculațî, și că este vorba de revocarea genera­­rlului plenipotente Wagner, și de Înlocui­rea lui prin generaliulu b. Filippovici, cu carele din capulă locului cereau Bucanii a pacta și a se ințelege. „Scirile mai noue, totu în „W.“ ne spună că și fortăreța Sf. Giovani s’a luată de rescolați, și încă cu asaltă, era garnisona, 60 de feciori, fiindă tota tăiată. Ba rescóla se fie ajunsă până la Budua, ori funcțio­narii publici și gendarmii se se afle în fuga din naintea ei, chiară și de prin alte orașe mai îndepărtate! — In Constantinopole se se trateze despre uă alianță cu Turcia pentru potolirea focului cu puteri împreunate. Al­­banesii se fiă cuprinși și ei de spiritul­­ de renu­ință, grănicerii noștri se simpatiseze cu rescula, și — Dumnezeu mai scie ca! „In minutură cândă scrie că acestea, în dieta Ungariei stânga estremă, prin orato­­rulu scă Simonyi E., face întracestă obiectă interpelațiune ministerului, pentru deslu­șiri — și în privința păcei și libertății co­mune. Deru respunsă... ne tememă, că nu va priimi curendă. „Pe câtă ne surprindă acestea, și mai multă ne descepta indignațiunea — mise­­rabila scusă oficială, că— „Bucanii au fostă „sprijiniți din Muntenegru și Brzegowina.“ Bine, cine este Muntenegrulă, și cine Erze­gowina? Muntenegru m­ă sterpă cuibă de munte, nici câtă unulă din sutele de cer­curi ale Monarh­ieî nóstre, era Erzegovina uă biată țerută, înjugată de Turci. Apoi a­­­jutorută acestora se fiă făcută pre Bucan neînvincibilî?!—Nu, nu, alta trebuie se fu de secură, alta este causa. „E că, cumă se esprime „Pressa“, fói. guvernamentală din Viena: „Ge — scrie ea „băgați semn că, déca foculă nu se va po „toli iute, o se­ lă vedeți coprindêndu în „scurtă timpă pe toți sudo-slavii, pene ”. „Belgrad și Temișora ! “ „Eră „N. Fr. Presse," într’un corespon­dență din Pesta, intre multe altele for­te ca­racteristice (la cari vom reveni ocasional­mente), scrie astă­felă : „Românii din Tran­silvania suntă materia imflamabile, care v­a esploata de prima schinteră. Voră răni apt­i cu sine pre connaționaliî soră din Ungari și, mână m mână, vară se pornéscu cu Serb­i și Croații. Cea mai negra îngrijire este în­temeiată pentru casulă unei sguduiri în Eu­ropa. — Acesta e resultatulă activitățea d­e duci ani ai guvernului actuale!“ „Vei jî așia, mănânce-ve rușinea, déca mai aveți! „Mai intâiu buciumați în lume, că a ■ mulțumită și fericită pre tóte popórele ■ după acea veniți voi înși­re a acusa­ți - Regimă și — pare că sculațî popórele, de -­i toto de­ nădată le denunțați diavolesce: „Asta e sistema vóstra cea solidă și mc­­­i tale și patriotică!?“ Ș’acumă, că vă jurama cumü vor a­besea telegramele guvernului, cumi­­ ascundă adevĕrulu și cumu elu a e pare în chiarü foile din Viena, s fi punemu pe cititorii noștril în star­e d’a sei și cumu vorbescü Dalim ü I țianiî, cumu vorbescu cei cari cred­ă în el înșii, pentru că-și iu­bescu Pa­ri tria, cei cari nu se uită se véd­ă care este numerulu inimiciloru, <­i-l numai cari suntu drepturile și dt­­­toriele unui cetățenă, acei­a în sfîr­le­­­șită, cari nu se gândescu de cât i-i la Patria loru și la datoria ce ai fiă­care d’a preferi se móra în li­p­­­­tă, de câtă se zacă mortăciune sȘttjar fi > jugulii străinilor fi­ Ecă cumu vefr­­oescu Dalmațianul. Apelulă comitatului insurecțio­nală din districtul Agurei de Cattaro. „Vulturi 1) curagioși din mun­­ții noștri! „Ora luptei a sunatu, și din înăl­țimea muntelui Lovcen 2) paserea morții anunță inimicilor­ noștri că munții noștri s-au desceptatu. Ini­micii ne-au ruptu carta libertăților si nóstre vechie; ei ne-au amenințată, că vom­ versa sângele fraților­ noș­tri, déca nu le vom uda pe fiii noștri! „Deci Vila 3) din pădurile Dal­mației a mersu în sborulü sen se y sărute pre eroulu Ivana Cernoje­­vici, care dorme sub ruinele caste­­ulul albü din Oboda, și care nu va intări jia a se scula, pentru a con­duce pro fidelii sei vulturi la noule învingeri. „Süsü ! süsü! poporu de juni și Dravi munteni! Aduți aminte de străbunii zei, celebrați de Cacici 4), care elicea de ei: „Ei suntü ^eroi ca Stotarci, ageri ca Hercegovinii, pru­denți ca Italianiî, tari ca Bosniacii.“ „Süsü, bravule Kotor 5­, cuibii de vulturi! Tu ai ínvinsu de trei ori pre Turci, ai resistatu Veneția­­niloru și Francesiloru! Care este inimiculu ce ar pute da peptit cu tine ? Auziți, inimiciloru, sunetulu voiosit alü armelorü nóstre ! Sabiele nóstre vechie și-aducă aminte de timpuri, căndă ele aperau libertă­țile nóstre, și astăzi­ le este sete de sângele apesatorilor­ noștri! Se se sature dérü pene la manuchin! Din înălțimea munților­ noștri, ar­mele nostre voră duce martea la inimicii noștri! „Munte negrule! aurți tu strigă­­tulu libertății nóstre? Fraților­ din Hercegovina, auziți voi sgomoturu bătăliei ? Se scrți că noi suntem­ numeroși și resoluți. Se scrți, frați­­lor­, că noi ne luptămă pentru că mare causă, noi ne luptămă pentru independința nostră, carea ne este mai scumpă de cătă viața! Noi voimü a fi liberi ca părinții noștri, cari au învinsu pe Turci, și nu­­ vomă depune armele, până ce drep­­tulu nostru nu va triumfa. „înainte de ră, vulturi din Cattaro și Dubrovnik! înainte pentru bătaia sântă, pentru Dumneșică și libertate „Comitatulu revoluționară.“ îndată­r aț­ VINERI, 24 OCTOMBRE 1869 LUMINEZA­TE ȘI V £ l FI. Pentru abonamente, anunciuri și reclame a se adresa in Bucurescî, la administra­­țiunea­­ Jianiului. In districte la corespondinții­­ Jianului prin poștă. La Paris la D. Darras-Hal­fe grain rue de l’ancienne comedie No. 5. A. JSU TJ N­AIU­RILE Linia de 30 litere................ 40 bani inserțiunî și reclame, linia.. 2 lei noul r~]------------------------------------------------------------­-| Mih. Alimanescu— „ 27 ”— Iacob Daici —la Ploescu 10 32 — Ion Stănculescu— la Giurg. 10 32 — Cost. Popescu — „ 10 32 — T. Nicolescu — „ 10 3­2 — Petr. Chirovici — „ 54 — M. Popa Serban — „ 8 4 — P. Marin, plăp. — „ 2­8 — Ion Chirițescu — „ 10 32 — Nae Negrenu — „ 9 — V. Paraschivescu—" " 13 20 — Ivan Iosif, băc. — " 14 — I. Pop, comis.— „ 2 28 — M. Ionescu, băc.— „ 1 32 — Uan Anonimu.— „ 10 32 — C. Solomonescu — „ 2 28 — S. Davidescu, al.— „ 2 28 — G. Nicolescu — „ 2 28 — Iordan Velicu — „ 10 32 — Dim. Popescu — „ 27 — Dimitr. Zacona — „ 27 — A. Basarabescu— „ 9 — Popescu C. Inginer „ 10 32 — C. Pieptenu — „ 10 32 — Al­. Hristescu — „ 10 82 — Sava I. Ceren — „ 9 — C. Tâmboescu — „ 27 — A. Stăncescu — „­­12 — I. M. Grozovici— „ 10 32 — I. Constantinescu. „ 2 28 — Ant. Teodorescu „ 4 20 — A. Anastasopol— ,, 12 — M. Zaharoff — „ 12 — G. Carcaley — la Gândești 2 28 623 în Lista Mr. 8 a Administrația ROMANULUI. 23 Octomb. 1­869. Lei vechi 32 8­2­4 Lei P. D. Dr. Anast. Fetiț, din Iași 23 36 — I. Spartally (Cl.III.Col.St. Sava­ 8­4 — G. Nițescu 32 — I. Mavrodolu 27 — D. Bib­escu 54 — C. Arion 54 — G. Morailă 13 20 — D. Aslan 54 — B. C. Parajeni 10 32 — G. Serian 10 32 — P. Ionid 2 28 — Mit. Basarabescu 10 32 — Protopopu Nicolae Ionescu 27 TELEGRAMA, Craiova 4 Noembre. 1869 a­ lui V. A. Rosetti. Priimiți de la Banca României pentru To­­faleuî 1000 lei noi. LISTA de subscripțiune a mai multora cetățiani In agiutorulu victimelorü barbariei maghiare, comise la Tofalău. 1) Muntenii de la g­urele de Cattaro ,și Muntene­­grini, se numescu­ unii pre alții „Vulturi.“ 2) „Lovcen, munte naltii în Muntenegru. 3) Vila este numele unei ijine bine-făcătore a po­­porațiunii artt slave de lamé<Ja­­ Ji, ea inspira prepoețî poporari, cari au căntatu și cântă tradițiunile naționali 4) Căci ci, poeta slavă. 5) Cattaro ss numesce în limba slava Kotor. D. Stolojanu­. Leo P. D. Circ Brezoianu, inginer (la Giurg. )27 — I. D. Porfirescu — „ 54 — Gheor. Dimitriu --Gog. noi 2­7 — Zam. Georgescu—la Giurg.­­5 16 — Grigore Nicolau— „ 27 — Stan Poppescu — la Pipesci 2­7 — Dr.Diamandescu — la Giurg. 54 — I. A. Ghenovici — „ 10 32 Bucuresc”, 23 Octombre, 1869. Domnului ministru de interne Mich­aî COGĂLNICEANU. Domnule ministre. Intre multele slăbiciuni ce am — ca toru omulu — mai este una pe care n’o cunosc­. Am slăbiciunea d’a suferi, de căte ori veeji pe gu­vernulü țerei mele, și mai cusemă pe una omu ca dumneta, provo­­cându risula. Suferit dérit, cându guvernulu de­vine ridiculü; suferit, cândü vedu pe unii omu inteliginte provocându risulu; ridicululu este uă scădere mare. Ți-am spusu de vre doue ori că este ridiculü pentru guvernă a ’nconjura casa unui simplu cetă­­țiană cu câte 5—6 sergințî aî po­liției și încă în uniformă. Ți-am spusă — ș’unu­ omu inteliginte ca dumneta o sole — c’acésta, pentru mine, este un mare onore. Lumea, poporulü, care vede acestü lucru de sorgințî în jurulu locuinței mele, își țfice­— j.Se vede că este ceva de omulu acestu­ a, décà guvernulü se teme atâta de dênsulü. Se vede că tare slaba se sim­te guvernulu, de vreme ce arăta în publicü uă frică

Next